Hermeneutica miturilor (cartea a doua)

NECENZURAT

Mesajde vanghelis007 » 4-Oct-2008, 12:49

Acelasi model al apelor capatand diferite aspecte, se regaseste la un moment dat intr-un alt context, in care povestitorul, vorbeste despre muma padurii-imagine multipla care poate fi interpretata in mai multe feluri in aceeasi clipa:
-Muma padurii, vazuta in plan cosmic, ca un meteorit.
"Caci pe miaza-noapte calare(deci obiectul a fost observat noaptea, venind dinspre miaza-noapte,) cu aripi vantoase(multe aparitii meteoritice sunt mentionate in legatura cu prezenta unui vant puternic, reprezentand unda de compresiune, pe care atmosfera o opune inaintarii meteoritului.), cu fata zbarcita,(dar fiti atenti cum), ca o stanca buhava si scobita de paraie, c-o padure-n loc de par, urla prin aerul cernit(este sunetul pe care il scotea meteoritul in frecarea lui de paturile atmosferei), mama padurilor cea nebuna."
Natura de piatra a acestui corp cosmic scapat de sub control, mai este subliniata in trei randuri:
"...dintii ei(erau) siruri de pietre de mori".
Sau:
"Cum venea vuind, Fat-Frumos o apuca de mijloc, si-o tranti cu toata puterea intr-o piua mare de piatra:peste piua, pravali o bucata de stanca, pe care-o lega din toate partile cu sapte lanturi de fier.Inauntru, baba suiera si se smulgea, ca vantul inchis, dar nu-i folosea nimica."
Si:
"...la lumina lunei vazura doua dealuri lungi de apa.(Referire la Exod, unde apa ia diferite forme spectaculare.Zidul apelor din Exod, se transforma aici in dealuri.)Ce era?Mama padurilor, neputand sa iasa, trecea peste apa cu piua cu tot, si-i brazda fata in doua dealuri.Si fugea mereu, o stanca de piatra indracita , rupandu-si cale prin paduri, brazdand pamantul cu dara lunga, pana ce se facu nevazuta in departarea noptii."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Reclame

Mesajde vanghelis007 » 5-Oct-2008, 06:47

-Muma padurii vazuta ca o seceta.
"O baba urata(...) care umbla prin imparatia mea de mana cu furtuna.Pe unde trece ea, fata pamantului se usuca, satele se risipesc, targurile se naruie.Mers-am eu asupra ei cu batalie, dar n-am ispravit nimica.Ca sa nu-mi prapadeasca toata imparatia, am fost silit sa stau la-nvoiala cu ea si sa-i dau ca bir, tot al zecelea din copiii supusilor mei."
Eminescu o spune foarte sumar:
"fata pamantului se usuca."
Faptul acesta duce la pustiirea tinuturilor de populatie si la modificari demografice importante.Populatia este determinata sa se miste, sa migreze catre alte locuri, unde poate gasi hrana din abundenta pentru satisfacerea nevoilor ei.In ciuda acestui fapt, oamenii mor.Dar cei mai afectati dintre toti, sunt copiii.Foametea, ca urmare a secetei care a bantuit Egiptul, a fost atat de cumplita, incat in Biblie, apare chiar un mic capitol destinat acestui flagel (sau plagi):
"La miezul noptii, Domnul a lovit pe intaii nascuti din tara Egiptului, dela intaiul nascut al lui Faraon, care sedea pe scaunul lui de domnie, pana la intaiul nascut al celui inchis in temnita, si pana la intaii nascuti ai dobitoacelor.Faraon s-a sculat noaptea, el si toti slujitorii lui si toti egiptenii.Si au fost mari tipete in Egipt, caci nu era casa unde sa nu fie un mort."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Oct-2008, 07:10

-Muma padurii vazuta ca o tornada.
O astfel de afirmatie pare stranie, tinand seama de faptul ca tornadele se manifesta mai putin pe teritoriul tarii noastre.Dar atunci cand Zmeoaica se transforma in scorpie si soarbe apa, aceasta situatie o vom intalni nu numai in Odiseea(vezi cei doi monstri marini), dar si in alte basme, unde creaturi malefice, sau Dumnezeu, beau apele Marii Rosii ca dupa o vreme sa le restituie, sau sa plesneasca din cauza cantitatii prea mari de apa inghitita.Haideti sa vedem ce face baba in basmul lui Eminescu:
"Baba de venin, se smulse odata din piua-n sus, si rupse lanturile,(Atentie la ceea ce urmeaza) lungindu-se slaba si mare pana in nori."
Sau, putin mai departe:
"Baba bau apa, Fat-Frumos, bau putere..."
Aici trebuie sa subliniem din nou ceea ce am spus cu prilejul altor basme, ca puterea lui Fat-frumos este aceea capatata, dupa trecerea prin apele Marii Rosii si iesirea din Egipt a copiilor lui Israel.Trebuie sa amintim iarasi, de vinele pe care Typhon le-a smuls lui Zeus si le-a ascuns intr-o apa.Pentru ca aici se incadreaza replica urmatoare a lui Eminescu:
"...Fat-Frumos bau putere, si un fel de foc nestins ii cutreera cu fiori de racoare toti muschii si toate vinele lui cele slabite."
Intorcandu-ne la ideea de tornada, moartea babei se manifesta in plan meteorologic:
"Cerul incarunti de nouri, vantul incepu a geme rece si a scutura casa cea mica in toate incheieturile capriorilor ei."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Oct-2008, 07:40

Daca pana aici, ceea ce a scris Eminescu, s-ar putea constitui intr-un basm independent, avand certe conotatii vetero-testamentare, motivul Genarului, devine el insusi un basm separat.In acelasi timp, el este straniu, prin aceea ca schimba cu 180 de grade perspectiva "furtului" femeii lui Avram.Ceea ce ne deruteaza pentru o clipa este faptul ca pana acum furtul era savarsit de catre o fiinta malefica, Zmeul, care rapeste o femeie in ideea nu atat de a comite ceva rau, ci de a-si gasi prin aceasta modalitate insolita, o nevasta.In cadrul noului basm, Eminescu introduce motivul anterior Exodului, al rapirii lui Sarai de catre Faraon.Dar povestitorul, face aici cateva modificari interesante fata de textul vetero-testamentar.El introduce trei personaje importante:Fat-Frumos, care in discursul narativ devine rapitorul, si din aceasta cauza, el trebuie sa fie identificat cu Faraon.Genarul, nu este altcineva decat Avram.Fata Genarului, este nevasta acestuia, Sarai.Aceasta distantare, in relatiile de rudenie, apare chiar in relatarea Biblica, cand pentru a-si salva viata, Avram o roaga pe sotia sa Sarai sa declare ca ei sunt numai frati.Deci, de la sotie, chiar in decorul biblic, Sarai ajunge sora lui Avram.Ce-l va impiedica atunci pe povestitor sa o transforme din sora in fiica?In felul acesta, Eminescu mai incearca sa faca ceva.Sa justifice raptul, prin aceea ca tanara femeie, fiind fiica, era mai putin legata de familie, respectiv de tatal ei.Mi se pare interesant iarasi faptul ca fata accepta in definitiv raptul, consimtamantul acesteia, semanand mai degraba cu o fuga de acasa, din motive erotice, decat cu un furt real.Ceea ce povesteste Eminescu aici, nu trebuie sub nici o forma, confundat cu rapirea Sabinelor, care chiar daca s-a savarsit in virtutea aceluiasi scop, nu s-a bazat pe consimtamantul victimelor rapirii.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Oct-2008, 08:05

Basmul, se continua asa cum putem presupune, cu aceeasi tema mereu stranie si tulburatoare a Exodului
"Atunci vazu chipul cel luminat al Domnului, ce mergea pe valurile marei, care se plecau inaintea lui, intocmai ca pe uscat."
Anterior acestei intamplari, Genarul il prinde pe Fat-Frumos si il pedepseste, azvarlindu-l in inalt.
"...din cenusa lui, se facu un izvor limpede ce curgea pe un nisip de diamant,pe langa el, arbori nalti, verzi, stufosi, raspandeau o umbra racorita si mirositoare."
Despre ce este vorba aici?Ne dam seama ca este vorba despre descrierea unui tinut:nisip, rau/sau apa, arbori umbrosi, om prefacut in cenusa(sugerand tinutul mortilor.)Inversarea pe care am facut-o in text, se datoreaza faptului ca initial, nu ne-am dat seama la ce anume se refera autorul, si am pus aceasta descriere pe seama fanteziei sale compozitionale.Ori Eminescu, descrie aici, Egiptul antic.Fata de acest Egipt mirific, Dumnezeu se indeparteaza (ca urmare a Exodului) calcand pe apele Marii Rosii ca pe uscat.Iar Faraon, nu face decat sa priveasca cum Domnul se indeparteaza urmat de copiii lui Israel, intruchipati aici de Sfantul Petru.Teoretic, basmul nr.2 ar trebui sa se incheie intr-un fel oarecare aici.Dar Eminescu, nu se multumeste sa lege doua basme intre ele.El mai adauga un basm, cel de-al treilea, in intentia de a face continutul lui Fat-Frumos din lacrima, mai palpitant.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Oct-2008, 11:41

Ultima parte a basmului
Este de fapt tot un basm.Acela al animalelor recunoscatoare.Exista doua modalitati de a actiona a acestora.Fie eroul care le salveaza, beneficiaza de ajutorul lor, atunci cand herghelia de iepe a babei se ascunde in mod succesiv in diferite locatii, de unde sunt alungate de catre animalele binevoitoare eroului, fie ajutorul acestora duce la introducerea eroului in lumea lor astfel incat fata de imparat sa nu fie in stare sa il gaseasca pe Fat-Frumos, acesta scapand cu viata si casatorindu-se cu aceea pe care a invins-o in aceasta intrecere neobisnuita.Dar secventele transformarilor, se suprapun in mod uimitor peste blesiemul lui Solomon, si peste episoadele Exodului, inclusiv acelei treceri prin Marea Rosie, secventa care in basmul lui Fat-Frumos din lacrima este povestita astfel:
"Desperat era sa iee lumea in cap,-cand deodata vede rasarind din fundul marii, cei sapte cai, muscati de-o multime de raci.
-Mi-ai facut un bine, -zise un glas,-ti l-am facut si eu.
Era imparatul racilor."
Caii care ies din fundul Marii Rosii(nume care insa nu este mentionat aici in mod explicit), sunt de fapt copiii lui Israel.Iapa gestanta, reprezinta generatia mai batrana iar calutul care trebuia sa se nasca si care avea inimile tuturor iepelor din grajd, ii reprezinta pe copiii lui Israel din generatia noua, cei care vor obtine vinele pitite de Typhon, si care sunt mult mai puternici decat cei dinaintea lor.Caii sunt un simbol asemanator oilor si mieilor din balada Miorita.Este posibil ca prin calutul cu noua inimi sa fie vazut insusi liderul spiritual al evreilor, si anume, Moise.Sa nu uitam ca numele acestuia inseamna "Cel care s-a nascut", sau "Fiul".Exista o oarecare ambiguitate a interpretarii, deoarece, acelasi simbol, "calul nazdravan", poate fi interpretat in dubla ipostaza de lider spiritual, dar in acelasi timp si de populatie, reprezentandu-i pe israeliti.Dar cand calul nazdravan reprezinta multimea, atunci liderul devine Fat-Frumos din lacrima.Racii care ii gonesc pe cai reprezinta armata lui Faraon,regele racilor fiind insusi Faraon, imparatul Egiptului.Initial am inteles prin baba care stapanea iepele, pe zeita celta Epona.Asta si datorita faptului ca animalele ei, pasteau numai noaptea.Dar datele pot fi rasturnate daca Egiptul este considerat ca o lume infernala, potrivit careia, stapana peste Egipt ar fi noaptea vesnica.Aluzie la acest lucru, este si referirea Biblica la intunericul de trei zile, despre care se vorbeste in Exod.Intr-un anume fel, si oarecum detasat de cele spuse de noi mai inainte, baba, ar trebui si ea sa-l reprezinte pe Faraon, care la inceput era stapanul copiilor lui Israel, pierzand pe parcurs, posibilitatea de control a acestora, in ciuda restrictiilor si chinurilor la care ii supune.Mai putem afirma, fara sa gresim prea tare ca eroul basmului, cel care salveaza in definitiv calul din lumea infernala,(uneori calul Zmeului zace inlantuit cu lanturi de arama, intr-o pivnita), este Dumnezeu.Uneori, intre Dumnezeu si liderul spiritual al evreilor,-Moise, -nu exista nici o deosebire.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 6-Oct-2008, 09:34

Calin Nebunul
Haideti sa vedem ce scrie in acest basm, Mihail Eminescu.Primul motiv al
basmului, este acela al fetelor de imparat rapite de zmei.Teoretic, aici se amesteca in mod intim pana la pierderea identitatii, doua motive folclorice deosebite.Primul, este al imparatului cu fete, aluzie la Faraon si la fetele lui, iar al doilea, este motivul rapirii, ce se leaga de motivul Biblic a lui Avram si Sarai.Zmeii, introduc imaginea lumii infernale, respectiv a Egiptului, vazut ca o lume a sanctuarelor, respectiv a piramidelor si a mortii.In toata istoria lumii noastre, singurul Egiptul, va juca rolul lumii infernale.Ca lume a mortii, el este definit printr-un apus sau un intuneric continuu.Oamenii care locuiesc aici au fetzele si pielea inchisa la culoare.Lumea este populata de monstri cu trup de om si capete animaliere.Este aceeasi lume a Egiptului, dar vazuta intr-un mod usor deformat si malefic, fata de proiectia Egiptului, mirifica si odihnitoare, ca o bucata de rai, cum este vazut in Fat-Frumos din lacrima.Faptul ca imaginile sunt diferite, ne imping sa consideram ca povestitorul, descrie doua lumi diferite.Ceea ce nu este adevarat.Aceasta nu impiedica, ca cele doua descrieri contradictorii, sa fie surse de eroare pentru cei care interpreteaza basmele lui Eminescu.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Oct-2008, 05:26

Motivul omului cu trei flacai.
"Acu in satul acela al imparatului, era un om si-avea trei flacai.Doi erau cum erau, da unul era prost, sedea-n cenusa si-l chema Calin Nebunul."
Este aici suficienta informatie condensata si bine inteles simbolica, cat sa scrii un roman.Satul se numea Canaan, deoarece aici traia Iacov cu copiii sai cei multi, facuti cu Rahela.Eminescu vorbeste doar de trei copii, desi numarul lor era mai mare.Dar el face acest lucru, pentru a ne atrage atentia ca ne gasim in preajma divinitatii, reprezentata in cele trei ipostaze ale sale:a Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh.Ceea ce spune Eminescu acum, intra in contradictie cu ceea ce spusese inainte despre omul acela, care nu facea parte din triada divina, deoarece fiind om, el era acela care il avea pe Dumnezeu.Ori acesta este un aspect.Eminescu este ambiguu in descrierea fratilor mai mari, sau a celor doi dintre frati.Insa, in ce-l priveste pe ultimul, acesta era mai prost, si statea toata ziua in cenusa.Prost?Pentru ce?Pentru ca el vedea lucrurile altfel si ca spunea niste chestii care celorlalti le sunau anapoda.Un om poate fi prost din mai multe cauze.Fie ca are un defect din nastere(ori Moise era balbait si nu putea sa vorbeasca corect), ori pentru ca spune trasnai(dar aici se aduna tot ceea ce nu intelegem din spusele cuiva, pentru ca vorbele lui, pot depasi nivelul nostru de cunostinte sau de intelegere.Iar Iosif le povestise fratilor sai niste vise cu caracter simbolic, acestea putand fi intelese ca o manifestare a trufiei adolescentine ale acestuia, deoarece se visase imparat, starnind pizma fratilor sai.)
Chiar si interpretarea "cenusei" pe care statea Calin Nebunul(Iosif), poate duce la mai multe solutrii, unele dintre ele fanteziste altele mai apropiate de realitate.Spre exemplu, a sta in cenusa, poate sugera ca fiul cel mic, sau numai fiul al treilea, era nerealist.El statea pe combustia visurilor sale.Pe ceea ce ardea in propria sa imaginatie.In acelasi timp, combustia, se leaga de imaginea vetrei si a focului, atat de natura domestica, (focul vetrei), cat si de natura cosmica(soarele), ceea ce ar transforma actantul, intr-un erou solar.Si in sfarsit, putem vedea cenusa ca pe un simbol al secetei care bantuia lumea mediteraniana intr-un anumit ceas al antichitatii.Din aceasta cauza, Pacala se duce la Moara Dracilor(Egipt), cu trei saci incarcati cu cenusa.Tot din acelasi motiv, atunci cand pleaca de acasa, in unele basme, eroul ii cere mamei sale(Gaia) sa-i faca niste turte de cenusa(simbol al secetei), in care sa puna si laptele ei de mama.Dar atentie.Laptele matern, are o alta semnificatie simbolica.Fiindca Dumnezeu atunci cand ii vorbeste lui Moise, se refera la un tinut unde-i va duce pe copiii lui Israel, unde curge lapte si miere.Aceasta ca o expresie a bogatiilor naturale care se gaseau in acea locatie.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Oct-2008, 06:03

Urmeaza un episod insolit, care aminteste despre steaua calauzitoare.Cei trei se hotarasc sa porneasca la drum, in cautarea fetelor rapite.Dar pentru asta, ei fac un lucru absolut ilogic.Trag cu arcul.Primul trage cu arcul, si toti trei, merg pe urma sagetii azvarlite, cale de doua zile.La fel se intampla si cand trage al doilea frate.
"Dar cand a aruncat Calin Nebunul (cu sageata), au mers trei luni de zile, zi si noapte si abia au ajuns."
Sageata este un obiect care zboara pe sus.Cometa , sau steaua calauzitoare seamana cu o sageata(de fapt ea seamana si cu o matura, cu o sabie sau un buzdugan).Sageata adevarata este facuta de om Cometa, este in definitiv o sageata cereasca, pe care nu o poate trage decat Dumnezeu.Sau, insasi aceasta sageata poate fi locuita de Dumnezeu.Si iarasi se intampla ceva.Cei trei fac popas.Aici, ei fac focul, si noaptea, (sau trei nopti la rand) fiecare sta sa pazeasca.Conventia iarasi stranie, este aceea de a taia capul aceluia care dintr-un motiv sau altul, lasa focul sa se stinga.In simbolica vietii si a mortii, focul reprezinta viata.Daca stelele sunt de foc, atunci ele sunt vii.O facla care arde langa imaginea unui om, poate sugera ca acesta traieste.Cand cade o stea, sau cand facla este intoarsa cu flacara spre pamant, sugereaza ca omul acela este mort.Din aceasta cauza si stelele care cad, pentru ca seamana cu o facla cu varful in jos, catre glie, sunt interpretate ca un simbol al mortii.Chiar si copacii care se inchina in fata eroului, repeta gestul faclei intoarse cu flacara spre pamant.Focul, este deci, simbolul vietii si stingerea lui, inseamna moartea.Cand focul este stins de sangele Zmeului(ori Zmeul este o creatura infernala), inseamna, nu atat ca cei din jurul acestuia au murit,(desi unele basme spun asta, in sensul ca la trezire, fratii se vaita ca au dormit somn greu sau lung, iar locul unde au dormit ei, s-a transformat la un moment dat intr-o groapa.),ci ca eroul, a patruns in lumea infernala.Definitia noastra pentru infern, este Egiptul.Prin urmare, Calin Nebunul, a ajuns in Egipt.Din aceasta cauza, sau mai bine zis, ca sa sublinieze calatoria sa prin infern,eroul ii leaga pe De-cu-seara, pe Miezu-Noptii si respectiv pe Zori-de-ziua.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Oct-2008, 08:30

Cata vreme Calin Nebunul se indreapta catre lumea infernala, adica spre Egipt, personajul pe care il substituie in realitatea la fel de virtuala a Bibliei, este Iosif.Odata ajuns in Egipt, personajul nu mai este Iosif, ci Moise.Ce face acum Moise/Calin Nebunul?Se duce in pustie, in cautarea focului si a vietii:
"In sfarsit ajunge el acolo.(Unde vazuse el focul).Acolo era o groapa mare, si-un cazan cu o pereche de chirosteie mari, si-ntransul fierbea vreo doua trei vaci, si-mprejurul pirosteielor se cocea o turta.Si imprejurul ei, dormeau doisprezece smei, si doua smeoaice, mamele lor."Intr-alta parte, Gerila sta incolacit(serpentiform) in jurul a 24 de atanjeni de lemne, sau gramezi de lemne, dublul numarului doisprezece.Nu ai ghicit cititorule?Este muntele lui Dumnezeu, Horeb, de unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise din rugul de flacari care nu se mistuia.Este in acelasi timp, simbolul eclipticii, cu cele doeasprezece constelatii zodiacale , care sunt permanent strabatute de soare, in miscarea lui pe bolta cerului.Si in sfarsit, sunt cele douasprezece triburi ale lui Israel.
Deocamdata pentru noi inca este obscur episodul omorarii zmeilor care vor sa o rapeasca pe fata imparatului Rosu.Vrem sa spunem cu asta ca o parte din simboluri ne sunt clare, dar nu absolut toate.Astfel, fata imparatului Rosu, trebuie sa fie Egiptul, daca nu cumva chiar capitala Egiptului.Calin Nebunul o saruta si ia inelul celei care doarme.Ea doarme, din cauza ca locuieste in lumea infernala, unde fiintele sunt moarte.Somnul, este un simbol al mortii, deoarece moartea seamana cu un somn prelungit, din care fiinta nu se mai scoala.O saruta pe fata lui Faraon, aceasta insemnand ca a ajuns faraon la randul sau acolo si a luat inelul ei, deoarece insusi Faraon ii va da puterea asupra Egiptului, lui Iosif:
"Te pun mai mare peste casa mea, si tot poporul meu va asculta de poruncile tale.(...)Faraon a zis lui Iosif:"Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului." Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif."(Geneza/Facerea, 41; 39-44)
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Oct-2008, 18:52

"Acolo era o groapa mare unde fierbeau..."
Incerc sa revin asupra ideii, deoarece labirintul mitologic, a incercat sa ne pacaleasca.Sigur, interpretarea este corecta, dar cuvintele lui Eminescu, ne apropie de ceva foarte interesant care ne determina iarasi sa schimbam optica asupra simbolurilor prezentateSa ne reamintim ca Moise urca pe muntele Horeb, si ia de la Dumnezeu cele doua table ale legii scrise chiar cu degetul lui Dumnezeu..Referitor la scrierea tablelor legii de catre degetul lui Dumnezeu, Ion Corvin Sangeorzan si I.M.Stefan,scriu in Ghidul Cosmosului:
" Alt semn de recunoastere (al meteoritilor) il reprezinta adanciturile sapate de aer, la suprafata, asemenea urmelor unor degete , asa zisii "regmaglipti", sau "piezoglipti".
Dar nu acest aspect ne intereseaza cel mai tare.Ci inlocuirea operata de catre Eminescu a muntelui lui Dumnezeu,-Horeb, cu valea Ghe-Hinon sau Ghe-Hinom, vale care se gaseste in apropiere de cetatea Ierusalim, si care in limbajul nostru uzual, a intrat sub forma de Gheena(loc unde se varsa gunoiul domestic-in acceptia moderna, sau "Locul unde ard sufletele pacatosilor"-in varianta arhaica si mitologica a cuvantului respectiv.In Biblie, cand Moise a coborat in vale, sa aduca cele doua table ale legii, a vazut ca fiii lui Israel, au facut un vitel de aur la care se inchinau.Sunt bivolii care fierb in caldare.Dar exista inca un loc in Biblie, unde apare ceea ce a scris Eminescu:
"Acolo era (...)si-un cazan, (...) si-ntransul fierbeau vreo doua trei vaci".
Explicatia o gasim in "1 Imparati(1 Regi ),la capitolul:
"Marea de arama":
"A facut marea turnata din arama.Avea zece coti de la o margine pana la cealalta, era rotunda de tot, inalta de cinci coti, si de jur imprejur se putea masura cu un fir de treizeci de coti.(...) Era asezata pe doisprezece boi, din care trei intorsi spre miaza-noapte, trei intorsi spre apus, trei intorsi spre miaza zi, si trei intorsi spre rasarit.Marea era deasupra lor, si toata partea dinapoi, a trupurilor lor, era inauntru."
Ma intreb la un moment dat daca creaturile antropomorfe (sau nu neaparat) pe care le-a "legat" Calin Nebunul, si care au legatura cu noaptea, sunt de fapt boii despre care vorbim acum.Spun asta deoarece inainte vreme, in antichitate, punctele cardinale, legate de apus, rasarit miaza-noapte si miaza-zi, erau reprezentate de catre vaci si boi de natura cosmica.Imaginea acestora a intrat si in mitologia greaca, si amintim in acest sens, faptul ca Hera, sotia lui Zeus, era de fapt reprezentata ca o vaca cereasca.Calea lactee, numele Galaxiei noastre, provine de la faptul ca Heracle a scapat din gura unul dintre sanii Herei si astfel, laptele nemuririi s-a risipit pe intraga bolta a cerului.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 8-Oct-2008, 06:27

Observatia pe care vroiam sa o fac, se refera la faptul ca Mihai Eminescu substituie muntele Horeb din pustia araba, cu o vale care se gaseste in imediata apropiere a cetatii Ierusalim.Autorul o face din necunostinta de cauza, sau de fapt el ne transmite un adevar interesant, care leaga muntele mitic Horeb, chiar de cetatea Ierusalim, care a fost construita in acelasi loc.Ideea ne-a venit in clipa aceasta, dar ea se regaseste sub alte forme(avand insa acelasi continut), in colindele care vorbesc despre raptul cosmogonic.In aceste colinde se spune de nenumarate ori, ca Juda a patruns in Rai si a furat de acolo, diferitele podoabe ale Raiului.Raiul, era legat atunci de imaginea lui Hristos/Dumnezeu, si de Ierusalim ca cetate.Legarea Raiului de Hristos era prea imatura, din moment ce evenimentele despre care se vorbeste in colindele acelea erau mult anterioare nasterii Domnului.Inseamna ca acolo exista cealalta imagine a lui Dumnezeu,-Dumnezeu cel Batran.Mergand in aceeasi directie a rationamentului, ajungem la concluzia (fantastica sau absurda, dar noi tot o spunem) ca Muntele Horeb , este unul si acelasi cu Muntele Maslinilor .In acelasi timp, credem ca "Cele doua Table ale Legii" se gasesc ascunse aici.(Nu pe munte, ci la Ierusalim.)
Ultima oară modificat de vanghelis007 pe 8-Oct-2008, 07:05, modificat 1 dată în total.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 8-Oct-2008, 06:58

Va reamintiti ca in Povestea lui Harap Alb, eroul era urmat de niste personaje fantastice, care au fost intelese deformat de catre unii comentatori.Acestea erau Flamanzila si Setila.Noi am considerat la vremea respectiva, ca aceste personaje ciudate reprezinta personificari sau simboluri ale secetei care bantuia la un moment dat Egiptul si tarile de pe tarmurile rasaritene ale Marii Mediterane.Personajele apar si in cadrul basmului Calin Nebunul, numai ca functia lor este preluata chiar de catre eroul basmului.
"-Da cat mananca Smeul tau?
Fata zice:
-Patru cuptoare de paine, patru vaci fripte si patru antaluri de vin.
Zice:
-Ia sa vad , eu le-oi putea manca?"
La fiecare zmeu in parte, cantitatea de alimente consumata, este o expresie a puterii.Ceea ce Eminescu foloseste aici pentru a scoate in evidenta forta bruta, pentru noi este o o forma subconstienta in care se exprima acutizarea secetii din Egipt.Si acum vine acel motiv al infruntarii dintre Calin Nebunul si Zmeul cel mic, care aminteste de caderea unei ploi de meteoriti asa cum am amintit si in Fat-Frumos din lacrima:
"-Hai, eu m-oi face o para rosie, tu te fa o para verde.(...)
Dar el (Zmeul) cu asta a gresit, ca para rosie este mai moale iar para verde-i mai tare."
Taierea picioarelor de catre fratii sai, ca sa-l impiedice pe Calin Nebunul sa mearga, gest urat comis de catre fratii sai, reaminteste din nou lupta dintre Typhon si Zeus, sau de trecerea poeste Marea Rosie.De fapt, aceasta trecere este savarsita din nou in plan simbolic cand crenguta in care Calin Nebunul o introduce, din uscata , inverzeste.Numai ca aceeasi inverzire si repectiv inflorire a crengutei, se intampla in alta parte in Vechiul Testament, fiind legata de o alegere, in care se manifesta vointa lui Dumnezeu.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 8-Oct-2008, 07:03

Finalul din Calin Nebunul, apartine unei epopei: Odiseea.Intors acasa, Calin Nebunul isi recunoaste copilul, pe Telemah, care fusese pus sa pazeasca porcii.Tot ce se intampla acum, sau de la intalnirea cu Telemah,catre sfarsit, reprezinta intoarcerea acasa a lui Ulise.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Oct-2008, 07:56

De foarte multe ori, povestitorul popular ne lasa o impresie amara.Asta datorita faptului, ca basmele spuse de el sunt foarte greoaie, si nu au o coerenta a expunerii ca sa intelegem de la bun inceput firul basmelor, pana la sfarsit.Basmele respective sunt importante, nu contestam lucrul acesta, si ele reprezinta un material inestimabil pentru cercetarea folclorica.Dar aceste basme, ar trebui la un moment dat prelucrate, in asa fel incat sa devina mult mai accesibile cititorului, pentru a depasi starea aceea de document de arhiva.Pentru ca nu toti acei care spun basme, au un standard cultural ridicat.Asa am patit noi citind "Ciutura-Butura-Nodu-Pamantului".Basmul asa cum a fost el depanat, parca este o expresie a Haosului.Din acest motiv si interpretarea motivelor nu o putem face cu o prea mare acurateta.Totusi haideti sa incercam.Primul motiv al acestui basm, il constituie construirea unei biserici de catre un imparat.Un basm cu un continut asemanator vom gasi si la Petre Ispirescu.
"Si-ntr-o noapte, a visat imparatul, ca daca va face o biserica cu cei mdoisprezece apostoli, si va aduce dintr-un munte chipul Maicii Domnului, si-l va aseza ca o icoana in biserica, ii va reveni lui, toata veselia si toata dragostea de viata."
In cadrul Vechiului Testament, exista doua locatii in care se vorbeste despre constructia unei biserici.Prima, se refera la constructia Turnului Babilon, iar a doua, la construirea Casei Domnului de catre regele Solomon.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Oct-2008, 10:28

Legat de constructia bisericilor, in literatura populara sau folclor, s-ar putea iarasi scrie o carte.Aceasta pentru ca desi noi am mentionat mai inainte numai doua locatii celebre, in realitate, pornind de la aceste modele sau de la alte arhetipuri, numarul bisericilor construite sunt mai multe.Am putea adauga langa acestea, templul din insula Delos, a mamei care da nastere celor doi prunci gemelari, Artemis si Apollon, apoi cele legate de Manastirea Curtea de Arges, si altele.Trebuie doar sa fim atenti la faptul ca unele basme, legende sau colinde, nu sunt decat reactualizari ale modelelor primordiale.Intorcandu-ne la ceea ce a visat imparatul din basmul lui Ionel Oprisan, este vorba despre templul/Biserica a lui Solomon.Este acelasi la care facea aluzie basmul lui Calin Nebunul.Visul imparatului, este legat de dorinta regelui David de a ridica un locas de cult pentru Dumnezeu, dar cheia va fi gasita de catre Solomon, care el va transforma visul tatalui sau in realitate.De fapt Templul lui Solomon, are doua chei, una care se gaseste la Solomon, si cealalta care se gaseste la Sulamita sau Sunamita, sotia egipteanca a lui Solomon, despre care vorbeste Cantarea Cantarilor.Cei doisprezece apostoli, ne se refera nicidecum la apostolii bisericii lui Hristos, ci la cele douasprezece triburi ale lui Israel.Si se refera la ele, chiar daca in basm, Dumnezeu care se gaseste intr-un munte, ia chipul Maicii Domnului, potrivit unei viziuni crestine asupra continutului basmului.In realitate, repetam, nu icoana Maicii Domnului este adusa in templu, ci insusi Dumnezeu, care este luat din Muntele Horeb, asa cum am mai spus-o si mai inainte si adus la Ierusalim.Pentru ca templul care se construieste, apartine lui Dumnezeu si locatia este cetatea Ierusalim, asa cum era sugerata in plan simbolic si in basmul lui Eminescu.Celelalte motive sunt destul de neclare, asa ca nu ne putem pronunta asupra valorii lor de semnificatie.Boala de care sufera fiul imparatului, se leaga de firea bolnavicioasa a primului fiu al lui David, care va si muri la scurta vreme.Fiul care se face sanatos, sau este sanatos, se refera la Solomon.Cam atat putem vorbi despre Ciutura Butura Nodu Pamantului.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Oct-2008, 12:44

Printesa si porcarul
Face parte din colectia de basme a fratilor Schott (Arthur si Albert), "Basme valahe, editura Polirom, pg.167.In mod normal, basmul acesta ar trebui sa faca parte din ciclul "animalelor recunoscatoare".Ceea ce ne-a amuzat in mod deosebit, au fost comentariile facuite de catre autori si de Viorica Niscov.Un sfat pe care indraznesc sa-l adresez colegilor folcloristi, este sa evite orice afirmatie categorica atunci cand nu sunt stapani pe materialul despre care vorbesc.Nota pe care comentatoarea o anexeaza acestui basm este foarte scurta si se refera la auxiliarii basmului, care potrivit acesteia, sunt: "animalele recunoscatoare," si respectiv "Omul Batran".Necunoscand valoarea de simbol a acestor personaje, comentatoarea face o afirmatie foarte draguta si care este contrazisa de evidenta, ca,"Omul batran, sub forma "duhului padurii",nu e propriu basmului popular romanesc."
Teoretic, doamna, ar trebui sa aiba perfecta dreptate.Basmul, face parte din categoria basmelor memoriale, sau universale, si intra in categoria basmelor vetero-testamentare.Prin aceasta, intr-adevar, motivul "Omului batran", ar trebui sa nu apartina fondului nostru folcloric.Dar faptrul ca el exista in "Povestea lui Harap Alb" spre exemplu, si in alte basme, desi formele sub care este zugravit au suferit unele mutatii, vine si o contrazice pe doamna Viorica Niscov.Mai aratam undeva ca animalele recunoscatoare actioneaza in doua modalitati diferite.In prima dintre ele, animalele salvate de erou, il ajuta scotand din locurile ascunse iepele babei, obtinand calutul cu noua sau doisprezece inimi ori aripi.In a doua varianta, animalele il ajuta pe erou sa se ascunda dobandind in felul acesta inima si mai ales mana printesei egiptene.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 10-Oct-2008, 03:58

Dar mai exista o versiune mitologica, pe care o gasim in cartea doamnei Sabina Ispas,-Preaminte Solomon, /Legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif, editura Saeculum, I.O., Bucuresti, 2006.Intre tipurile de legende existente aici, apare Diavolul care il ajuta pe Solomon sa stapaneasca vremelnic cele trei medii, ca urmare a unui schimb,-o vioara sau un fluier, reprezentand in spatiul nostru pastoral, proiectia cosmica a stelei calauzitoare.(Vezi legenda:"Cat cantareste mintea femeii.Soplomon si plugul de aur.)
Conditia in basmul lui Schott, este ca pretendentul la mana printesei, sa se ascunda atat de bine de trei ori, incat sa nu fie gasit de catre aceasta.Indeplinirea acestei conditii, va avea o finalitate maritala, in caz contrar, aceasta finalitate,este inlocuita de catre decapitarea sau spanzurarea celui cxare a aspirat atat de sus.Porcarul care ii spune imparatului ca vrea sa ii fie ginere, ii reprezinta pe copiii lui Israel.Indrazneala porcarului, are un temei, care depaseste cu mult umila lui conditie sociala:
"Eu cunosc intreaga creatie, cu pasarile si pestii, cu muntii si vaile, cu duhurile bune si rele ale ei.Nu ramane oare vulturul pe loc in fata mea, cand man turmele de colo-colo, la pasune? Nu se ridica din adancul marii, pestii increzatori si se zbenguie in fata mea, cand pazesc la amiaza, turmele pe malul marii? Nu stiu eu fiecare prapastie si fiecare colina, de pe munte si din vale?"
In conditiile acestei cunoasteri a naturii care ii permite lui insusi sa se identifice cu ea, porcarul ajutand un vultur, este urcat pe aripile acestuia si ascuns in inaltul cerului.Totusi, se pare ca zborul in inaltul cerului, cu un car tras de vulturi, sau numai cu ajutorul unei singure pasari mitice, a fost o incercare temerara(nu stim insa si cat de reusita), iar epopeile orientului, povestesc la randul lor acest episod, punandu-l pe seama unui erou al carui nume este cunoscut.Urmeaza acum a doua incercare, aceea a Exodului, sau mai bine zis, a trecerii Marii Rosii.
"-Dar daca nu te temi,-ii spune pestele salvat,-vino cu mine in adancul marii, unde sigur, ochiul nici unui muritor, nu te poate descoperi."
Cea de-a treia incercare temerara, va fi acum solutionata de un poersonaj, intalnit si de Harap Alb in peregrinarile sale, dar si de alti eroi din basmele de tipul "Inima putreda", sub infatisarea unei scorpii stand in varful unui copac si tremurand de frig, si cerand voie lui Fat-Frumos sa coboare sa se incalzeasca la focul lui.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 10-Oct-2008, 04:23

"Drumul trecea printr-o vale intunecata,(Ghe-Hinom?), unde totdeauna o negura rece acoperea fata cerului.(Daca respectam valoarea informatiei ca intamplarea se petrece in Egipt, atunci acel loc este cel pe care la un moment dat l-a vizitat si Ulise.Trebuie sa fie un tinut al mortilor, un loc de trecere dintr-un spatiu in altul, dintr-o lume intr-alta.Valea cu negura, numita si "neguricea", este intalnita si de mama ciobanasului din Miorita, care plecase in cautarea copilului sau divin.)Acolo, intr-o poiana ascunsa si umeda de anini, (porcarul=Moise) dadu peste un om urias, care statea langa un foc si se-ncalzea".(Muntele Horeb, Dumnezeu, rugul care ardea si nu se mistuia.Unele guri rele spun ca rugul care arde si nu se mistuie, este un simbol al vietii care este eterna si nu se mistuie niciodata, asemenea pasarii fenix care renaste din propria cenusa.Altii, afirma ca este vorba de un concept filozofic, de intelepciunea omeneasca, care asemenea unui foc arde, dar nu se stinge in veci si aduce lumina si caldura celui care o poseda.)
Am spus-o in paranteze, o repetam si fara ele.Omul urias, inalt, este Dumnezeu.Unul dintre numele purtate de catre Domnul, este chiar acesta:"Cel prea inalt".Din aceasta cauza am spus la inceput ca doamna comentator comite o eroare de interpretare a simbolului, deoarece "Omul batran" sau "Duhul pamantului"( cum mai apare uneori in basmele noastre romanesti,) nu este reprezentarea unui spirit secundar din mitologia autohtona.Si el se regaseste in foarte multe basme romanesti, fiind deopotriva foarte propriu folclorului nostru national, cat si universal.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 10-Oct-2008, 04:56

Despre imparatul Alb si imparatul Rosu.
Basmul acesta face parte din colectia de basme a fratilor Arthur si Albert Schott-Basmele valahe.Gaster, aseaza acest basm in ciclul de legende Solomonice.Dar aceasta apartenenta, este mult mai tarzie, si se pare ca va fi un adaos la un model mai vechi, mai corect identificat de catre cei doi frati:
"Conceptia moderna a acestui basm, se afla poate(observati cum o realitate, este pusa sub semnul indoielii, scazand valoarea afirmatiei), in legatura cu faptul ca el aminteste foarte viu de o istorie biblica, anume de aceea a lui Iosif."(pg.341)
Intr-adevar.Basmul este un apocrif vetero-testamentar, a vietii lui Iosif, din momentul viselor de marire pe care le are, plecarea de acasa, ajungerea lui in Egipt, scandalul provocat de sotia lui Putifar, care l-a acuzat pe Iosif de agresiune sexuala, inchiderea acestuie in inchisoare si talmacirea viselor lui Faraon, in urma carora, Iosif ajunge la cele mai inalte ranguri in ierarhia Egiptului antic, casatorindu-se cu fiica marelui preot, sau a Faraonului, -Asineta sau Asnat.Gaster are si el partea lui de dreptate, deoarece motivul spanzuratorii, se regaseste si in legendele Solomoniene.Prin urmare basmul, este alcatuit propriu zis din doua intamplari diferite care s-au petrecut la diderenta de ani buni intre ele.Ca sa intelegeti mai bine cele spuse de noi, este suficient sa aduceti laolalta, cartea fratilor Schott, Vechil Testament si cartea doamnei Sabina Ispas, despre care am mai amintit, sau materialele domnului Gaster.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 10-Oct-2008, 13:01

Feciorul alungat.
Basmul face parte din colectia fratilor Schott.Explicatiile solariste oferite de culegatori, sunt in spiritul vremii, reprezinta o incercare de a oferi o solutie interpretativa, chiar daca rezultatele nu sunt cele dorite.Asta inseamna ca de fapt, nu corespund cu valoarea de semnificatie a basmului.Pentru ca basmul "Feciorul alungat", este un apocrif al Odiseei lui Homer.Basmul debuteaza cu introducerea unu numar de patru peronaje in actiune.Aceste peronaje sunt:
Eroul principal, tatal acestuia, mama, mama vitrega.Eroul principal sau baiatul, este Ulise.Mama acestuia moare inainte ca Ulise sa ajunga acasa din peregrinarile sale maritime. In Odiseea, intalnirea dintre Ulise si mama sa, are loc in tinutul umbrelor, unde Ulise intentionase sa se intalneasca numai cu proorocul cel orb, Tiresias, pentru a afla drumul de intors acasa.Tatal se insoara cu o alta femeie care incepe sa-i faca greutati baiatului, izgonindu-l de acasa.Aceasta mastera, este de fapt un simbol al persilor care invadeaza Grecia, facandu-i pe locuitorii acesteia sa-si paraseasca vetrele stramosesti.Putin obvscur, este uriasul din basm, dar dupa corbii a caror protector este, se pare ca avem de-a face cu Zeus.Adoptiunea flacaului care i se adreseaza lui Zeus cu apelativul Tata(apelativ paternal care se va pastra si in relatia dintre Dumnezeul crestin si populatia convertita la religia cestina,), arata ca fiul, il accepta pe Zeus ca zeitate a familiei si a comunitatii sale.Casatoria cu una dintre fetele care se transforma in fecioara, se refera la Penelopa, al carei nume, inseamna Lisita.De fapt, zeii si zeitele, ca locuitori ai Olimpului si ai cerului, sunt reprezentati simbolic prin pasarile cerului.De aici si interdictia primita de catre Ulise, de a nu vana pasari, pentru a nu ucide sau rani din greseala un zeu sau o zeita, apartinand cerului.Intalnirea cu cei trei dracusori, este intalnirea cu cei trei monstri ai Odiseei:Scyla, Caribda si Sirenele.Mancarea pe care o consuma la masa taranului, fara sa fie observat, este de fapt, prezenta sa la casele sale printre pretendentii Penelopei, care nu-l recunosc pe Ulise sub hainele grosolane de cersetor.Copilul care ii iese in cale si il recunoaste, este Telemah.Basmul acesta face parte din aceeasi categorie ca si Tinerete fara batranete si viata fara de moarte a lui Petre Ispirescu.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 10-Oct-2008, 21:01

Zana de aur a marii
Basmul, face parte din colectia fratilor Schott.Atunci cand un basm incepe sub forma imparatului care poseda un mar sau alt pom, care frace fructe de aur si cineva ii fura fructele, aproape automat, ne gandim la capitolul I din Biblie, Facerea sau Geneza.Fiul cel mic al imparatului, nu i se permite sa plece pe urmele fratilor mai mari pentru a descoperi furul fructelor de aur, deoarece este mai nerod si de aceea, tatal sau il tinea pe langa el, ferindu-l de rele.Depa Facerea, in Biblie, trebuie sa urmeze capitolul urmator legat de viata lui Iosif.De fapt fiul cel nerod al im,paratului, este Iosif.In alte circumstante, aluziile s-ar face la Moise care si el poseda un handicap de vorbire.Ce face pana la urma fiul cel mic?
"Printul starui insa atata cu rugaminti, incat tatal sau se invoi..."
In Biblie, lucrurile se prezinta putin altfel.Tatal, Iacov, isi trimite fiul cel mic, pe Iosif, pe urma fratilor celorlalti.Este momentul in care apare in basm, lupul cel rau.Simbolul lupului este foarte interesant, deoarece el poate fi inteles in mai multe feluri.Ce se intampla in Biblie?Iosif ajunge la fratii sai, ori acestia hotarasc sa scape de fratele vizionar si sa-l omoare.Putin mai tarziu, el este scos din groapa in care este aruncat si vandut unei caravane de ismaeliti care se indrepta spre Egipt.In lipsa acestuia, haina pestrita, este inmuiata in sangele unui ied sacrificat si trimisa tatalui lor Iacov, drept marturie a mortii lui Iosif.In basm, apere asa cum am spus care sfasie calul daruit de baiat si-l mananca.Hainele stropite cu sange din Biblie sunt sinonime aici cu sfasierea si mancarea calului.Dar lupul este un animal de prada si exista chiar un oras in Egipt, care se numea orasul lupului, iar grecii ii ziceau Lykopolis, ceea ce insemna acelasi lucru.In acelasi timp, lupul, este unul dintre animalele ghid care duc sufletele celor defuncti in infern.Daca vedem in lup, imaginea greaca a soarelui Ra sau Re, ne reamintim ca numele lui era Apollon Lykios/adica Soarele lup.El poate in egala masura sa fie imaginea orasului egiptean Heliopolis, dar si a muntelui Horeb, in varful caruia statea soarele Dumnezeu.Ce face Iosif in Biblie?Este acuzat de agresiune la adresa sotiei lui Putifar(desi tot un Putifar ii va da fata de nevasta), si inchis.Acelasi lucru se intampla si in basm.Eroul, vrea sa fure pasarea din colivia de aur, cea care la randul ei era furul merelor de aur , este prins si inchis.Fata era simbolizata ca o pasare, deoarece asa isi reprezentau anticii zeitele.Viitoarea sotie a lui Iosif, se numea Asnat sau Asineta, deci era o slujitoare a cerului, sau a zeitei ceresti Neith.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 11-Oct-2008, 04:56

Daca furtul zanei de aur a marii, este un motiv mai putin clar, parand un adaus, ca o compensare a pasarii care a furat merele de aur, amintind de Elena din Troia, dar avand si alte locatii neasteptate, povestitorul, revine la cursul normal al informatiei Biblice, abia catre finalul basmului.
"Fratii sai mai mari, care alergasera degeaba dupa hotul merelor de aur, fura insa cuprinsi de o mare manie, auzind de norocul mezinului lor, si hotarara sa-l omoare miseleste."
Motivul ar fi trebuit sa apara inainte ca lupul sa-i fi mancat lui Fat-Frumos calul.Dar atunci, basmul nu ar mai fi avut nici o noima, pentru ca eroii de regula mor in cel mai rau caz la sfarsitul si nu la inceputul aventurilor lor.In afara de acest lucru, povestitorul, mai trebuia sa vorbeasca despre calatoria printului in lumea mortilor, fapt ce l-a determinat pe acesta sa recurga la acest mijloc literar:Sa-l omoare pe erou, ca dupa aceea, sa il invie.Deci ceea ce poate ca ar fi privit de catre unii comentatori ca o moarte rituala, este de fapt calatoria eroului in lumea infernala, in lumea de dincolo, si reinvierea lui in lumea aceasta, datorita unei interventii magice.Finalul basmului, este in spiritul legii Talionului:Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.Fratii sunt pedepsiti de catre tatal suparat de comportarea cruda a fratilor, prin spanzuratoare
.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 17-Oct-2008, 07:31

LACRIMA
Sa vorbim acum despre "Lacrima", un alt basm din colectia Ionel Oprisan.Basmul acesta este vetero-testamentar.Nu pentru ca vrem noi acest lucru, ci pentru ca autorul, s-a dovedit un cunoscator profund al Vechiului Testament si a vrut sa ni-l povesteasca asa cum au facut predecesorii sai, intr-un limbaj simbolic.La un moment dat, Ionel Oprisan, deplangea starea basmelor, care din cauza concurentei facute de literatura folclorica scrisa, va sterge acest produs de transmitere orala din folclorul romanesc.Eu unul nu cred ca se va intampla acest lucru, atata vreme cat oamenii-barbati si femei, vor merge la biseriuca iar popa din localitatea respectiva, le va povesti cu har, o serie de episoade biblice.Ma astept chiar, ca in urma aparitiei basmelor sub forma scrisa, dar si a altor lucrari literare, care au mai putine legaturi prin continutul lor cu folclorul, sa stimuleze imaginatia unei anumite categorii de varsta din lumea satului si ca urmare, folclorul local, sa se imbogateasca cu un repertoriu inedit de basme si alte produse folclorice, ceea ce va da bataie de cap folcloristilor de mai tarziu.Dar pentru ca acest lucru sa se intample, ar trebui ca la nivelul satului, sa se pastreze(sa se conserve) anumite structuri traditionale, prin care, aceste basme, creatii dupa modelele culte respectiv cele bisericesti, sa poata fi transmise in masa, de catre institutia povestitorilor autohtoni.Aceasta ar presupune existenta teoretica a unor sisteme inchise, in care exista totusi un minim de influienta culturala si informala(din exterior), dar restul activitatii se desfasoara numai in cadrul colectivitatii restranse a satului sau comunei, si produsul folcloric realizat, se misca in cadrul acestui spatiu limitat.Putem spune ca la ora actuala, teoria sistemelor inchiese se prabuseste, facand loc unei altfel de situatii-a sistemelor deschise, in cadrul carora, produsul folcloric nu-si mai gaseste locul, fiind deja un produs de dezagregare.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 17-Oct-2008, 11:09

Motivul parintilor cu baieti si respectiv cu fete, este mentionat foarte des in basmele care au o interpretare vetero-testamentara, cu referire la Exod, respectiv, Egiptul antic, unde trebuie sa ajunga dupa diverse peregrinari Iosif.Basmul acesta, desi porneste in varianta clasica, introduce un alt personaj si anume pe Iacov si descrie moartea acestuia in Egipt, moarte ce a generat funeraliile povestite in Biblie, respectiv tot ce a facut Iosif, pentru ingroparea tatalui sau Iacov.
"Cand s-a terminat nunta si s-au dus mirii in camera lor, a murit mirele, fara ca sa aiba contact cu mireasa.Si mireasa atata ce-l iubea, c-a plans patruzeci de zile si patruzeci de nopti, pana cand nu a mai avut lacrimi."
Aceeasi secventa este descrisa in Vechiul Testament astfel:
"Apoi
Iosif, a poruncit doftorilor, care il slujeau sa imbalsameze pe tatal sau si mdoftorii l-au imbalsamat pe Israel.Si dupa ce s-au implinit patruzeci de zile, caci atatea zile trebuiesc pentru imbalsamare, l-au plans pe el egiptenii saptezeci de zile."
Aceasta descriere, ne determina sa reevaluam inceputul basmului lui Eminescu, unde se intampla acelasi lucru, numai ca plansul este al femeii/Imparateasa care nu avea copii, si care a determinat-o pe Maica Domnului sa lacrimeze in icoana.In vreme ce acolo, imparateasa va bea lacrima Maicii Preacurate , in basmul lui Ionel Oprisan, fata care a plans la moartea sotului ei, va aduna lacrimile si bandu-le va ramane in acest mod miraculos gravida.Conform basmului, din lacrimile inghitite, se va naste Moise.Deja suntem intr-un alt palier legendaro-istoric.Si sustinem aceasta datorita intamplarii de la scoala.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
Avatar utilizator
vanghelis007
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

AnteriorUrmătorul

Înapoi la Bloguri

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: CommonCrawl [Bot] şi 4 vizitatori