NECENZURAT

Mesajde vanghelis007 » 17-Oct-2008, 20:12

Haideti sa vedem ce-a facut Lacrima, cand era la scoala:
"Intr-o zi, doi baieti se certau.Unul, era mult mai mare decat celalalt, si pe cel mic il trantise jos si-l busea.Si atuncea lui, i s-a facut mila, si l-a prins pe ala de mana, ca sa-l scape pe ala mic si i-a scos mana din umar."
Iata aceeasi intamplare povestita in Vechiul Testament:
"Si s-a intamplat in vremea aceea, cand Moise se facuse mai mare,ca el a iesit la fratii sai si s-a uitat la muncile lor cele grele, si a vazut pe un egiptean, cum batea pe un evreu, adica pe unul din fratii sai.Atunci el, uitandu-se in toate partile, si vazand ca nu e nici un om de fata, a ucis pe egiptean si l-a ascuns in nisip."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Reclame

Mesajde vanghelis007 » 18-Oct-2008, 17:55

Dar intamplarea din basm, are o repetitie.In Biblie se intampla acelasi lucru.In acest moment, Lacrima este dat afara din scoala.El ii cere mamei sale sa mearga la fierar ca sa-i faca un baston greu de 500 de kilograme.Deoarece greutatea acestuia este foarte mica fata de puterile pe care le are, isi va fauri un baston a carui greutate va fi dubla.Ori acelasi lucru se intampla si in Biblie.Dumnezeu il intreaba pe Moise:
"-Ce-i acela din mana ta?
-Un toiag."
Noi am considerat pana in acest moment ca buzduganul pe care si-l face Fat-Frumos la fierar, era steaua calauzitoare.In realitate, a trebuit sa citim acest basm, ca sa intelegem ca buzduganul eroului sau ciomagul de fier este unul si acelasi cu toiagul fermecat al lui Moise.Dar in acelasi decor fantastic al basmului, zana cea buna care poseda o nuia fermecata cu o steluta in capat, il reprezinta tot pe Moise, intr-o ipostaza feminina, cu toiagul fermecat, dar toiagul este aici, in mod evident,(din cauza stelutei din varf), steaua sau cometa calauzitoare care i-a indrumat pe copiii lui Israel prin pustiu.Haideti sa revenim putin asupra simbolurilor si sa le explicam succint intr-o forma mai grupata.Prima secventa a basmului vorbeste despre moartea lui Iacov si ingroparea lui, apoi basmul incepe sa vorbeasca despre Moise.Moise s-a nascut din lacrimile varsate nu numai de catre mama sa, dar si din lacrimile egiptenilor si a copiilor lui Israel, la moartea lui Iacov, dar mai ales, din lacrimile copiilor lui Israel inrobiti in tara Egiptului.Personal credem ca povestitorul, s-a referit la acest aspect.Moise va participa in doua randuri la conflictul dintre egipteni si conationalii sai, sanctionand un egiptean pentru asta, iar a doua oara va participa in mod pasiv la conflictul dintre doi conationali, fara ca interventia lui sa fie in vreun fel finalizata.Apare fierarul, Dumnezeu, care ii da toiagul fermecat.Este momentul cand Moise pleaca in lume si intalneste niste entitati ciudate, pe Sfarma Piatra si Sramba Lemne.Singurul loc unde se tulbura apa, in discursul biblic, este la preotul Madian, unde Moise le ajuta pe Sefora si pe suratele ei sa dea apa la vite in detrimentiul celorlalti pastori.Nu ne dam seama ce reprezinta din punct de vedere simbolic, Stramba Lemne.Este posibil ca acesta sa fie insusi Dumnezeu din mijlocul rugului de flacari, dar ne trebuie o afirmatie mai pe intelesul nostru ca sa tragem o astfel de concluzie.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 19-Oct-2008, 09:03

In acest moment apare inca o entitate ciudata care le mananca mancarea celor trei frati de cruce, pana este sanctionat asa cum se cuvine de Lacrima.Se pare ca ne intoarcem iarasi la inceputul cartii Facerii, cand hotul necunoscut,barbat sau femeie, reuseste sa vandalizeze merele din pomul interzis.Se mai intampla ceva.Desi scena este inversata, poate fi vorba aici si de seceta care bantuia , lasandu-i pe toti ceilalti muritori de foame, in vreme ce Faraon si poporul sau, aveau ce manca.Aceasta seceta va constitui motorul miscarii lui Lacrima care devine acum Iosif, pentru ca de fapt el este aruncat in groapa aceea fara fund de unde va ajunge pe lumea cealala,in imparatia mortii si respectiv a lui Barba cot.Ceea ce este foarte interesant, este introducerea in naratiune a acelor discutii de ucidere a lui Lacrima , care apare si in balada Miorita, dar si in Vechiul Testament, atunci cand Iosif se apropie de fratii sai la Dotan:
"Si mai inainte ca el sa se apropie de ei, au uneltit impotriva lui, sa-l omoare.(...)Cand Ruben a auzit de una ca asta, a cautat sa-l scape din mainile lor, si a zis:
-Sa nu-i luam viata."
In basm, lucrurile se deruleaza astfel:
"Seara cand vin de la vanatoare fratii, o vad pe sora lor in balcon cu cineva.Vad ca nu-i singura.
(...)
-O sa-l facem bucati.
-Ce bucati ma.-zice altul.-O sa-l chinuim.
Fiecare ii pregatea o moarte cat mai chinuita.Dar cel mai mic, zice:
-Ia stati mai.(...) Nu numai ca nu trebuie sa-i pregatim nicio moarte, dar trebuie sa ne purtam frumos si daca-i place de sora noastra, apoi cine este mai bun decat acesta?"
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 25-Oct-2008, 07:04

Pozitionarea acestui episod este totusi gresita, pentru ca in basm, anterior acestei secvente, se vorbeste despre calatoria in lumea infernala, unde va ajunge numai eroul Lacrima.La nivelul Vechiului Testament, aceasta inseamna ca Iosif a fost vandut mai intai ca sclav si apoi fratii au hotarat sa-l omoare.Urmeaza un motiv interesant acela regasit in Tristam si Isolda si respectiv in Mitul lui Tezeu.Este ,motivul Panzelor colorate.Numai ca aici, locul panzelor colorate este luat de motivul vapoarelor colorate, inventat de autor sau restituit din aducerile lui aminte.Motivul Tezeu, este o intruziune memoriala.Pentru ca dupa acest episod, ni se povesteste despre doi serpisori care se jucau intr-un jgheab si unul dintre ei l-a muscat pe celalalt, omorandu-l.Celalat sarpe va lua apa si turnand peste fratele mort, il va invia.Chiar daca secventa aceasta de factura biblica(amintiti-va de sarpele de arama si de valea cu serpi prin care au trecut israelitii)era necesara sa fie introdusa aici pentru a-l invia pe Tristan/Lacrima, cunostintele povestitorului in domeniul Bibliei, se dovedesc mult mai vaste, ceea ce se observa si la nivelul basmului povestit.Va veni o vreme, cand folcloristica va folosi metoda statistica de evaluare a unui basm.Se va stabili atunci in ce proportie anumite motive informale se gasesc in cadrul acestuia.S-ar putea ca aceasta metoda sa fie extrem de arida, dar ea va reflecta mai bine adevarul despre basme.Povestitorul, ramane fidel Vechiului Testament.In cautarea imparatului care i-a furat femeia(motivul Sarai), Lacrima ajunge la un popa si intra cioban la el.Deja ne gasim in Madian si popa despre care se vorbeste aici este preotul Ietro, regele(sau melek-ul) Madianului.Intrarea ca "cioban" a lui Lacrima la acesta are o anumita semnificatie mai deosebita.Sa va spunem de ce.Regele Madianului la un moment dat dispare(sub aspect simbolic) fiind inlocuit de catre Dumnezeu.Este mai dificil de explicat.Aceasta inlocuire se produce in clipa in care Lacrima ajunge cioban.Pentru ca cioban nu inseamna o sluga oarecare peste o turma prapadita de oi, ci un adevarat conducator de oameni.Sub conducerea lui(regala),oile sunt altfel:
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 25-Oct-2008, 07:19

"Seara cand se duce acasa, popa s-a speriat.Oile erau asa umflate.
-Mai baiete, mi-ai omorat oile, (...) unde le-ai pascut? In iarba pisata de broaste?Mi-ai intoxicat oile.
Da oile erau vesele, erau satule si cand le-a muls, a dat dublu lapte."
In momentul cand spune ca "oile sunt ale lui", aici deja se vorbeste despre Dumnezeu, oile lui nefiind altcineva decat copiii lui Israel.Si iarasi stim ca se vorbeste despre Dumnezeu, pentru ca popa il va urmari pe lacrima in tinuturile lui Faraon si-l va vedea ce face ascuns intr-un rug sau niste maracini, supraveghindu-si de fapt cu atentie eroul.
"Popa ascuns intr-un tufis acolo, asista la aceste doua amenintari..."
Urmeaza moartea lui Faraon in care mistretul si celelalte animale din interiorul acestuia, sunt lichidate pe rand, act care are o semnificatie pe care noi inca nu suntem capabili sa o intelegem din punct de vedere simbolic.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Noi-2008, 10:26

Gheorghita Viteazul

Am mai discutat despre acest basm intr-unul dintre eseurile anterioare.Basmul face parte asa cum am mentionat si la data respectiva din colectia de basme a lui Ionel Oprisan.Modelul arhetipal de la care s-a pornit este razboiul troian.In realitate, noi vom folosi un pseudo-model cu valoare arhetipala, si anume Odiseea lui Homer.Aceasta inseamna ca povestitorul, cunoscand poematica Odiseii lui Homer, n-a facut decat sa ne ofere o imagine sau poveste populara a acesteia.Deci, din punctul nostru de vedere, basmul romanesc, poate fi considerat ca fiind un apocrif al Odiseii lui Homer.Desigur, o disecare a firului in patru, ne-ar oferi si alte subiecte inedite de discutie care se desprind de aici.Primul motiv, este motivul imparatului care are o fata foarte frumoasa.Frumusetea fetei nu a facut decat sa atraga atentia multor voinici, care vin la acest imparat sa o peteasca.Pentru a-si pastra copila,-motivele acestei pastrari sunt multiple, pornind de la castitatea ei feciorelnica, pana la motivatia egoista a tatalui Freudian, care o pastreaza pentru intentiile lui incestuoase,- imparatul, o inchide intr-un turn de sticla.(Turnul de sticla este un simbol al cerului, ori inchiderea cuiva intr-un astfel de turn, inseamna fie ca acea persoana a murit, vezi fata lui Mykerinos, pe care grecii l-au transformat prin scadere in celebrul zeu al mortii din insula Creta,-Mynos.Acest Faraon si-a ingropat fata-nevasta, in sicriul vaca de lemn reprezentand-o pe zeita cerului Hathor, sau Neith.Acelasi lucru se intampla cu Merlin care si el va fi inchis intr-un turn de aer sau de sticla, ca simbol al mortii, sau ca zeitate a cerului.)Turnul, este deci un simbol multiplu, sugerand imaginea cerului, moartea, sau apartenenta fiintelor respective la cer, ca zeitati ale acestuia, cum a fost Zeus, Atena ,sotia lui Mykerinos si respectivsotia lui Iosif, Asnat sau Asineta, ca slujitoare a zeitei ceresti.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 27-Noi-2008, 14:13

Vorbind aici de frumusetea fetei din basm, ne amintim de frumusetea Elenei.Nu ne vom avanta prea tare in mitologia greaca, dar Elena va fi furata la un moment dat de catre Paris si dusa in Troia, cetatea lui de origina.Interesant este ca in basm, apare un negustor, care se comporta identic ca Paris.Numai ca aici, negustorul este si vrajitor, cuvant care desemneaza nu numai putinta de a face vraji, ci si capacitatea de a fermeca pe cineva cu calitatile sale fizice si psihice.De regula, termenul este folosit in cazul vrajitorilor autentici, la adresa unor oameni cu o varsta mai inaintata.Daca privim termenul in sensul sau lumesc, acesta se refera la cineva tanar si capabil sa vrajeasca prin cuvinte sau faptura sa o persoana de sex opus, ceea ce se intampla intre Paris si Elena.Dar actul de seductie, de dragoste este mult mai vast ca semnificatie decat cel pe care il acordam noi.Aceasta deoarece el implica acel gen de atractie fatala care duce nu numai la prosperitatea unei cetati, ci si la decaderea sau distrugerea ei.Si am in vedere aici, razboiul.Iar in cazul particular al acestor slabiciuni, razboiul cunoscut in istorie, sub numele de razboiul troian.
Interesant este faptul ca basmul, povesteste despre crearea unei coalitii extrem de puternice pentru gasirea si restituirea fetei:
"Au venit viteji din toate tarile si din toate locurile.Au venit Feti-Frumosi, au venit crai, au venit fel si fel de baieti, ca sa mearga sa o caute pe fata de imparat,dar nu au dat de nici un fel de urma."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 27-Noi-2008, 14:52

Ceea ce in basm, este epuizat in cateva randuri, in Iliada ocupa un capitol intreg.Este un adevarat catalog etnic al popoarelor care se strang pe campul de la Troia:
"Peste beoti,pe de o parte, domneau Penelaos si Leitos
Cloniu, apoi Protoenor, si Arcesilau.Iar beotii,
Unii din Hiria, altii erau din Aulida stancoasa, etc..
(....)
Pe foceieni, ii ducea la razboi Epistrofos,si Shediu,Ai lui Ifitos feciori...
(...)Urmau locrii,abantii,atenienii, si altii, fiecare condus de catre comandantul lor, veniti cu un numar de corabii si un numar de aomeni sa participe le razboiul troian.
In aceasta fojgaiala umana, care reprezinta mai degraba plecarea din Aulida a taberei ahee,apare in basm si Ulise.
"Dintre toti acei stransi acolo, numai unul singur avu curajul sa mearga in fata imparatului.Acesta cine credeti ca era?Un purcar(porcar) care era la curtea palatului."
De altfel, purcarul Ulise, este vazut de pe zidurile cetatii de catre regele Priam.
"Iata si-Ulise.Supusi venira sub el Chefalenii,
Cei inimosi din Itaca,si din padurosul Neritos,
Din Crochilea o parte si altii din asprul Egilip,
Si din ostrovul Zachint, si din Samos,si locuitorii
De pe uscat de pe tarmul de dincolo de la ostroave."
Dincolo de acest motiv pe care putem sa-l numim Beotica, dupa beotii care deschid lista popoarelor antrenate in razboiul troian, motivul urmator este al conflictului dintre Ahile si Hector, legat de cele doua izvoare ale raurilor Scamandru si Simoeis.
"...ii povesti ca acest vrajitor, are toate puterile lui intr-un ulcior de pamant,si ca trebuie sa gaseasca acel ulcior.Si daca gaseste ulciorul si va sparge acest ulcior, acesta va degaja un fum si odata cu acel fum, se vor degaja (se vor pierde) si toate puterile vrajitorului."
Povestitorul popular nu face decat sa descrie cele doua izvoare, in preajma carora s-a dus lupta dintre Ahile si Hector.

Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 27-Noi-2008, 15:08

"Trec pe langa apa cea limpede a doua fantani curgatoare,
Unde izvoare tasnesc, de unde purcede Scamandrul.
Suruie apa-ncropita dintr-ansul si iese de-acolo,
Aburi, intocmai ca fumul ce iese cand focul se-aprinde,
Chiar peste vara, intocmai, celalalt este intocmai ca grindina rece,
Ori ca omatul pe munte, ba chiar si ca apa-nghetata."
In celelalte basme populare romanesti, Baba Cloanta cu care se bate Fat-Frumos, aceasta miazma, este posesoarea a doua ulcioare cu apa.Unul cu apa vie, celalalt cu apa moarta.Basmul acesta Gheorghita Viteazul, este singurul care ne aminteste ca aceste doua ulcioare nu sunt altceva decat cele doua izvoare ale Scamandrului.Deci cand Fat-Frumos se bate cu Baba Cloanta, sub o forma simbolica, potrivit gustului popular,cele doua personeje sunt Ahile si Hector, care se bat in preajma izvoarelor cetatii Troia.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 28-Noi-2008, 12:25

Urmeaza un alt motiv.Acela, pe care il putem numi, motivul Nausicaa.
"Atunci intra barbatul si Gheorghita,acolo, si vede o camera plina de fete,iar in mijlocul lor,statea o fata extraordinar de frumoasa, o fata cum se zice, ca la soare te puteai uita, dar la dansa ba.Si plangea.Atunci ele speriate, se trasera toate intr-un colt, si-au intrebat de ce-au venit, ce este cu ei,ce cauta."
Acelasi motiv, cu valoare arhetipala,se regasesate in episodul sosirii lui Ulise la regele feacilor Alcinou.Pe malul garlei, unde Nausicaa, vine cu prietenele si slujitoarele ei sa spele rufe,Ulise apare dintr-o data in fata acestora, inspaimantandu-le, motiv, repetam, de panica, fapt pentru care fetele o rup la fuga care incotro, singura care ramane viteaza in fata necunoscutului, fiind numai fiica lui Alxcinou.Trebuie sa fim atenti insa ca acest motiv, este de fapt o poveste intr-o alta poveste.Sau putem spune ca este vorba de aceeasi poveste surprinsa din doua unghiuri diferite.Evenimentul real care sta la baza motivului, este infruntarea dintre universul cultural grec si cel persan in ceea ce s-a numit razboaiele medice.Am spus ca se aseamana acest ansamblu, ca o cutie varata intr-o alta cutie, deoarece basmul in sine vorbeste despre razboiul troian, ca episodul sau motivul Nausicaa sa-l reia intr-o forma si mai simbolizata.Dupa acest motiv, urmeaza motivul somnului lui Ulise despre care am mai amintit in eseul anterior, dedicat aceluiasi subiect.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Vaporistu

Mesajde vanghelis007 » 28-Noi-2008, 18:48

Vaporistu

Se spune ca era un cetatean asa de bun la Dumnezeu si cu cetateanca lui dansu, la fel de buna si cuminte.Pe unde umblau erau cuminti, asa ca Dumnezeu, obisnuit ca lumea este ceva mai ticaloasa si mai parsiva, se luase
de ganduri.Si bine inteles, ca intr-o astfel de situatie, se hotaraste sa-si puna la incercare semenul sau umil, producasndu-i daune materiale si sufletesti, doar pentru a-l provoca pe acesta sa-l injure odata.Sapte copii avea omul, toti sapte ii mor.Moare si femeia,iar pentru ca ticalosia(pentru ca ticalosia, chiar daca este Dumnezeiasca, tot ticalosie se numeste,) sa fie deplina, il mai umple pe bietul nefericit de toate bubele.Apropo de aceasta situatie, ea avea sa genereze la un moment dat si o zicatoare care suna astfel:
"Cand vrea Domnul cu saracul, dintr-o buba-i umple capul".I-a dat Dumnezeu foc si la casa, dar de inrait si sa-l injure, nici o speranta.Am incercat sa rezumam continutul motivului, deoarece modul cum povestesc unii povestitori, ne dispera.Am incercat sa respectam la inceput cursul firesc al cuvintelor celuia, dar nu am fost in stare sa il respectam pana la capat.Ceea ce informatorul Gheorghe Molfa, din Scheiu de Sus,afirma ca este un basm povestit de tata socrului sau, Munteanu Andrei, nu este altceva decat o istorie biblica, care se gaseste in cartile Vechiului Testament, sub numele de "Cartea lui Iov."
Iata inceputul cartii asa cum o scrie Biblia:
"Fost-a un om, in tara Utz, cu numele Iov.Si omul acesta era drept si fara prihana,si se temea de Dumnezeu, si se ferea de rau.Si avea sapte feciori si trei fete."
Satana este aici care incearca sa ispiteasca aici credinta lui Iov in Dumnezeu si atrage asupra acestuia toate nenorocirile cu putinta:
Bogatiile ii sunt pradate, copiii mor, corpul ii este acoperit de bube..
"Atunci s-a sculat Iov,si si-a sfasiat vesmantul.Capul si l-a ras, si a cazut la pamant si s-a inchinat.Si a zis:
"-Gol am iesit din pantecele mamei mele,si gol ma voi intoarce.Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvantat."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 28-Noi-2008, 19:21

Intamplarea face(dar intamplarea nu apare in calea nimanui decat daca este putin si cautata, chiar daca nu suntem constienti de faptul acesta,)sa iau de la Biblioteca o carte, din vestita colectie "Biblioteca pentru toti", care se numeste, -"Noaptea neinfricatilor,"-basme arabe, vol.1,(editura Minerva, Bucuresti, 1991,-antologie, traducere, prefata si note de Nicolaie Dobrisan.)In clipa cand am capatat aceasta carte, mi-am pus urmatoarea intrebare: Vechiul si Noul Testament, au aparut din punct de vedere cultural si istoric, in acest spatiu vechi al civilizatiilor omenesti,care este cunoscut sub numele de Asia Mica, Arabia, Egiptul antic.Daca noi am gasit urmele Vechiului Testament si al Noului Testament, destul de vii si de departe de locul de obarsie, sub forma populara, apocrifa,pe masura ce ne apropiem de centrul care a zamislit aceste opere culturale deosebite, de foarte mare impact asupra comunitatilor si civilizatiilor omenesti,nu vom descoperi acele filoane populare care au generat scrierile sfinte?Adica, sa dam de forma scrierilior sfinte, inainte ca acestea sa fi devenit un bun canonic?(Nu stiu daca termenul folosit de mine este chiar cel adevarat). Daca un spectator vede un spectacol, noi putem asemana acest spectacol al lumii cu Vechiul si Noul Testament.Pe noi ne intereseaza ce am putea gasi in avantpremiera acestui spectacol, acele intamplari pline de substanta, pe baza carora s-a zamislit spectacolul grandios de mai tarziu.Ori, intr-adevar, in cartea aceasta, se intalnesc cateva basme care merita toata atentia si interesul nostru.Si citez aici, numele unuia dintre aceste basme, -"Omul care nu a avut parte de nici o nenorocire."Frumusetea acestui basm, se leaga de faptul ca este un apocrif biblic a vietii lui Avram.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 29-Noi-2008, 10:23

Haideti sa vedem cum incepe acest basm interesant:
"A fost odata ca niciodata.Odinioara, demult, traia undeva pe intinderea pustiului nesfarsit un beduin daruit de Allah cu multe vite, dar si cu o inima de aur, cu multa marinimie si alte alese insusiri.Si-a avut el parte de de-o nevasta smerita, cum si de copii cuviinciosi, care niciodata nu cutezau a iesi din cuvantul si din sfatul lui.Nici un musafir sau nevoias care se oprea la el, nu se intampla sa plece fara sa primeasca mai mult decat sperase. Si astfel s-a dus vestea despre faptele lui nobile, in cele patru zari, si aproape ca nu trecea zi de la Allah, fara sa primeasca un oaspete."
Povestea chiar sub forma ei introductiva, este interesanta, pentru ca ne arata in ce masura ea s-a indepartat de textul Biblic, si totodata, incercarea de a pastra unele amanunte biblice, care in cadrul basmului, nu isi mai au rostul, deoarece devin ilogice.Daca definim termenul de pustiu, afcesta se refera de regula la o intindere arida, stancoasa sau nisipoasa, din care lipseste vegetatia.Ori prezenta vitelor, despre care vorbeste basmul, presupune existenta vegetatiei, deoarece aceasta constituie pentru vite, hrana permanenta.La care se adauga bineinteles, sursele de apa.In felul acesta, prezenta unui element sau grup de elemente, exclude existenta altor elemente.Astfel, omul despre care vorbeste basmul, nu putea fi beduin, si nu putea sta in pustie, atata timp, cat avea vite iar acestea erau legate de sursele de hrana,-iarba- si cele de apa,-izvoarele sau fantanile.[size=18]
[/size]
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 29-Noi-2008, 10:41

Orice introducere, pregateste intr-un fel, intamplarile care se vor derula mai departe.Este momentul cand, textul basmului, se suprapune aproape pana la identitate peste textul Biblic.
"Intr-un rand, se pomeneste in fata cortului, cu trei drumeti poe care nu-i mai vazuse pana atunci.Si-i intampina si pe ei cu caldura cu care-i primea pe toti calatorii ce se abateau pe la salasul lui. Ii pofteste inauntru si aprinde imediat focul ca sa le pregateasca ceai si cafea. Si in vreme ce isi sorbeau ei cafeaua, se prinde la taclale cu ei, ascultandu-le povestile cu luare-aminte.Cum stateau ei asa la taifas, iata ca se intorc si turmele de oi si camile, de la pasune, si se aduna gramada in jurul cortului. Si numai ce le vede, stapanul porunceste unuia dintre cei doi feciori ai sai, sa injunghie un berbec gras, si sa-l pregateasca pentru oaspeti.Fara sa stea pe ganduri, baiatul face intocmai cum ii ceruse tatal.Nu trece mult si iacata-l infatisandu-se tot el cu halcile de carne fripta si asezandu-le dinaintea musafirilor.
Si-avea beduinul acesta atat de marinimos obiceiul de a nu sedea la masa impreuna cu vizitatorii lui.Ii lasa sa se ospateze singuri, ca nu cumva sa se simta stanjeniti, iar el isi vedea de treburile lui.In vreme ce infulecau,
cei trei, deschid vorba despre gazda lor, si unde nu se apuca sa-i laude marinimia, averea si mai ales copiii."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 29-Noi-2008, 10:52

Vom citi acum acelasi fragment in scrierile biblice.
:"Si ridicandu-si ochii si privind, iata trei barbati stateau inaintea lui.Si cand i-a vazut, a alergat din usa cortului, intru intampinarea lor, si s-a inchinat pana la pamant. Si a rostit:
"-Doamne, daca am aflat har, in ochii tai, nu trece cu vederea pe robul tau. Ingaduiti sa va aduca putina apa sa va spalati pe picioare.Apoi, odihniti-va sub copac."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 2-Dec-2008, 17:58

"Iar eu va voi aduce un codru de paine,(traducerea termenului este insa moderna, din moment ce insusi pe vremea lui Isus se folosea lipia, sau turta din faina cu apa, iar basmele il pun pe erou sa ceara mamei sale turte facute fie din cenusa, fie tot din faina , dar amestecate cu lapte, ca semn de recunoastere maternala), ca sa va intariti inimile.Pe urma vedeti-va de drum."
Dar aceasta oferta, care la prima vedere este destul de redusa, sau de calica, este imbunatatita in continuarea descrierii actului de binefacere savarsit de Avram:
"Si Avram a intrat in cort la Sara si a grait:
-Ia de graba trei sea de lamura de faina,framanta si fa turte!"
Apoi Avram a alergat la cireada,a luat un vitel tanar si gras, si l-a dat slugii ca sa dea zor sa-l pregateasca.A luat unt si lapte si vitelul pe care-l gatise, si le-a pus inaintea drumetilor, iar el a stat in picioare in fata lor, sub copac, pe cand ei mancau."
Intrebarea care ne-o punem, este urmatoarea:Care este textul prim de la care se porneste?Ni se pare ca mai real este textul arab, iar textul biblic, este facut ulterior dupa acesta, care capata un aparent aspect de vechime.Totusi, traducerea lui, introduce o serie de elemente de actualitate, cum ar fi "codrul de paine", iar locul animalelor care se adapteaza mai bine pustiului, ca, oile si mai ales camilele, sunt introduse vitele, din randul carora, Avram ia un vitel.In acelasi timp, copiii lui Avram, sunt vazuti in textul biblic ca niste slugi, ceea ce este o grava greseala redactionala, chiar daca atributiile copiilor lui Avram ocupau o sfera asemanatoare, echivalenta aceleea desfasurata de niste slugi.Mai exista si posibilitatea, ca ambele texte,-cel arab, cu continut profan, cat si cel biblic, sa fi pornit de la un text necunoscut, care a servit in ambele cazuri, ca model.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 2-Dec-2008, 18:16

Basmele arabe, sunt un izvor de intelepciune.O parte din istoria orientului, ca si a occidentului, se gaseste ingropata in nisipurile ei miscatoare.Astfel, daca veti citi cu atentie basmul:" Printre straini si acasa,' veti descoperi o parte din viata lui Moise, dupa omorarea slujitorului egiptean care ii asuprea pe fratii sai, si fuga acestuia la preotul Madianului-Ietro, unde se pare ca se gaseau cetati de scapare pentru cei care infaptuiau crime, chiar daca acestea erau involuntare.Mai sunt si alte povesti pe care le regasim cu acelasi continut dar si semnificatie, in basmele noastre occidentale.Un exeget are obligatia sa nu se rezume numai la textele folclorice nationale, ci sa caute in nisipurile lumii, toate perlele gandirii universale, care au dat nastere si au pastrat in memorie, basme inegalabile apartinand istoriei intregului nostru univers cunoscut.Ceea ce se infaptuieste acum, reprezinta doar incercari timide de a privi universalul prin ferestrele deschise de poezia noastra nationala.Adevarata valoare, a lucrurilor, va fi pusa in lumina, abia atunci cand vom sparge granitile inguste ale folclorului national si ne vom contopi in conceptiile noastre de a vedea lumea, cu intreg universul, cu Dumnezeu.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Anterior
Forum Statistici

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: CommonCrawl [Bot], Mail.ru [Bot] şi 10 vizitatori

Opţiuni

Înapoi la Bloguri