NECENZURAT

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 09:04

Desi balaurul, nu este prin sine un argument care sa sustina prin greutatea sa materiala sacrul, el exista in cele trei medii care lucreaza cu sacrul:In religia crestina, exprimat iconografic prin imaginea sfantului Gheorghe omorand balaurul, la care putem adauga si "istoria" folclorica respectiva; balaurul care apare ca imagini simbolice in vrajitorie, cu scopul bine determinat de a inspira panica sau neliniste; (balaurul sau monstrul, reprezinta imaginea spiritului malefic, imagine distorsionata simbolic, dar avand la origine, o realitate comuna ca si aceea crestina.).Si in sfarsit balaurul care apare in basme, alaturi de alte creaturi grotesti inventate sau nu de catre mintea omeneasca.Spun inventate, cand ma gandesc ca unii balauri sunt purtatori de simboluri, in vreme ce alte creaturi, ar putea reprezenta impactul pe care o realitate primitiva, salbatica, vezi imaginea omului primitiv, o are asupra unei civilizatii.Haideti sa vorbim despre balaurul omorat de sfantul Gheorghe.Vom gasi povestea lui, cu interpretarea respectiva la Andrei Oisteanu, in cartea sa, Mythos si haos,editura Nemira, 1997.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Reclame

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 09:24

Doresc sa va spun ca modul de interpretare al evenimentului folcloric, nu corespunde cu realitatea mitologica transmisa.Povestea apare in capitolul I al cartii, sub titlul:
"Frumoasa si bestia, /relatii magico-erotice."(pg.9):
"Iata rezumata aceasta legenda, cu pasaje extrase din volumul "Vietile sfintilor din luna aprilie", tiparit la Manastirea Neamt in 1834:
"in Palestina, langa o cetate, un balaur fioros isi face lacas intr-un iezer(sau intr-o grota,) terorizand populatia si devorand oamenii si animalele care se apropiau.Pentru a potoli furia distructiva a monstrului, i se ofera periodic, un copil din cetate.Vine si randul fiicei imparatului,care este expusa pe malul apei(sau gura pesterii.)(In basmele populare romanesti, locul este o fantana.) Cand balaurul este gata sa o inghita, apare sfantul Gheorghe,-ostas crestin din armata lui Diocletian,-care, "in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, s-a repezit cu sulita si l-a lovit pe acela tare in gatlej,si ranindu-l, l-a impilat la pamant,iar calul calca pe balaur cu picioarele.Dupa aceea, Sfantul Gheorghe, a poruncit Fecioarei sa lege pe balaur cu braul sau, si sa-l duca, ca pe un caine bland in cetate,iar poporul privind cu mirare la scena aceea, si vazand pe balaur dus de Fecioara, a inceput a fugi de frica.(...) Si a ucis Sf.Gheorghe balaurul in mijlocul cetatii, si tragand afara oamenii trupul lui, dupa cetate, l-au ars cu foc."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 09:56

Oisteanu, considera ca este vorba despre simbolul paganismului infrant de noua religie crestina,si mai vede in mit, un "mit de intemeiere".Este dreptul sau de comentator sa vada ceea ce doreste.Indiferent insa de mesajele suprapuse, reale sau false, exista un singur mesaj, care rezista criticii, dupa cum va voi arata mai departe.Oisteanu, mai spune:(pg.11)
"Asa cum au observat majoritatea exegetilor, aceasta legenda are o baza, mito-folclorica."Tema aceasta folclorica si mitologica, -scria N.Cartojan,-are nu numai o arie de raspandire destul de intinsa in spatiu dar in acelasi timp,isi adanceste radacinile in afundul veacurilor, pana in epoca paganismului."
Stiti de ce textul acesta suna aiurea?Pentru ca nici o legenda, basm, sau ce produs folcloric doriti Dvs., nu are o baza mitico-folclorica.Baza oricarui produs folcloric, il constituie arhetipul, istoria.De la aceasta baza,- arhetipul,- apare motivul folcloric si variantele sale literare.Bazele la care se refera atat Cartojan cat si Oisteanu, nu sunt altceva decat niste variante folclorice arhaice, care sunt luate in calcul si comparate cu cele actuale.
"Totusi, episodul luptei sf.Gheorghe cu balaurul pentru salvarea fecioarei, nu apartine vechilor redactari ale legendei.El a fost preluat din traditiile populare..."
Pe ce anume credeti ca se sprijina o traditie populara?Pe o anumita realitate care s-a conservat memorial in folclor, sau sub alte forme.Indiferent de definitiile sofisticate sau de ceea ce ganditi Dvs., ori vi se sugereaza sa ganditi, traditia, este forma populara de pastrare in amintire, a unui eveniment real, a unui moment istoric.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 10:13

Ma asteptam, fiind vorba despre limbaj si prin aceasta de utilizarea simbolica a lui, de creere a sacrului,ca Oisteanu, sa explice simbolurile eroilor si antieroilor lui.In acest episod intra:
Sfantul Gheorghe,Fecioara,Balaurul, cetatea,introducerea balaurului captiv in cetate,(ca actiune), arderea balaurului in afara cetatii.Poate cineva dintre Dvs., sa spuna cine sunt aceste personaje si care este secretul actiunilor lor?Sigur ca nu.Pentru ca veti fi derutati de remarca facuta la inceputul legendei, ca actiunea este localizata in Palestina, fapt acceptat si de Heinrich Schliemann cand a cautat cetatea Troia sau Ilion.Despre asta este vorba in legenda Sf.Gheorghe ucigand balaurul.Despre razboiul Troian.Este acelasi despre care va scrie Apuleius in Povestea Psiheei , este acelasi despre care Platon va scrie in cele doua Dialoguri celebre ale sale: Timaios si Kritias, in care filozoful povesteste despre Atlantida,este iarasi acelasi, povestit in Tristan si Isolda, Cantecul Nibelungilor,Ramayana lui Valmiki,Iliada si Odiseea lui Homer, Apocalipsa lui Ioan Teologul, balada lui Iovan Iorgovan, si asa mai departe.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 17:07

Afirmatia pe care am facut-o, are un caracter general.Ma refer la asocierea balaurului, cu razboiul troian.Mergand pe deslusirea simbolurilor,Sfantul Gheorghe este Zeus,-zeul suprem al grecilor, care ulterior va deveni Dumnezeu. Fecioara, este Atena, zeita cu acelasi nume, dar si cetatea Atena.Balaurul, ii reprezinta pe persi, intregul razboi fiind cel de-al doilea dintre razboaiele medice cunoscute in istorie de la Herodot incoace.Braul care este pomenit in cadrul istorioarei crestine,reprezinta zidurile cetatii Troia, construite de catre zeii Apollon si Poseidon.La aceste ziduri face referire si Heinrich Schliemann in cartea sa "Pe urmele lui Homer", acolo unde descrie cetatea troiana,dar avem si alte versiuni folclorice, ca :varianta crestina a povestii razboiului troian, varianta romaneasca a aceleiasi povesti, cand inainte de a pleca de langa iubita sa sotie, Fat-Frumos ii va infasura trupul(pantecul ) intr-o centura de metal care nu va putea fi desfacuta decat cand sotul va pune din nou mana pe trupul fetei de imparat.Este aceeasi centura pestrita care va fi stransa pe mijlocelul Albei ca Zapada de vrajitoarea cea rea.Va fi centura Hipolitei, pe care Herakles va trebui sa o ia intr-una din incercarile sale de la regina amazoanelor.Am spus la vremea respectiva ca Hipos inseamna cal si lit, litos, inseamna piatra, deci Herakles va trebui sa ia Centura de piatra a Calului, de fapt zidul de piatra construit de Poseidon in jurul cetatii Troia.Va fi centura pe care Sigurd sau Siegfried, o va smulge de pe mijlocelul Brunhildei celei blonde.Sigur ca povestea circuland si in evul mediu, centura sau braul a imprumutat ceva din imaginea centurii de castitate, pe care unii dintre cavalerii medievali le puneau pe mijlocelul sotiilor lor, pentru a preintampina infidelitatea conjugala, adulterul.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 17:17

Si balaurul, are la randul sau o dubla sau chiar tripla prezentare.In primul rand, ii reprezinta pe persi.In al doilea rand, reprezinta calul troian care a fost bagat in cetate chiar de catre locuitorii cetatii.Ori, vorbind de echivalenta cal/balaur, trebuie sa vedem in aceasta, imaginea zeului marilor, Poseidon Hipios.Desi oferim o explicatie calului troian, intrarea acestuia intre zidurile cetatii, poate fi vazuta ca intrecerea dintre zeita Atena si zeul Marilor, Poseidon, care a culminat cu o inundatie de proportii.Ceea ce vreau sa va spun este ca cetatea troiana,(in interpretarea noastra, cetatea Atena,) este legata de o inundatie puternica care ar fi facut ceea ce nu au reusit sa faca cei care au asediat-o timp de noua ani.In ce priveste arderea balaurului in afara cetatii, sa ne amintim despre moartea lui Patroclu, si a lui Hector, ale caror ramasite funerare au fost arse pe rug.In Iliada, mai apare o scena a arderii, care se referea la arderea corabiilor dusmane, respectiv ale corabiilor persane, pe malul marii de la campia Marathon.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 14-Ian-2009, 17:24

Am dat aici una dintre cele doua explicatii.Pentru ca mai este o explicatie, sugerata de catre istoria sfantului Gheorghe.S-a folosit cuvantul Palestina.Daca cuvantul are la baza o realitate istorica bine definita, si nu o contaminare ulterioara cu versiunea greaca a mitului, atunci, Sfantul Gheorghe este Dumnezeul ebraic, Fecioara este Ierusalimul, balaurul-regele Nabucodonosor.Dumnnezeul ebraic, va avea un substitut, la fel de maret ca si El, in persoana regelui Cirus cel Mare, asa cum Zeus al grecilor il va avea pe Miltiade, marele strateg grec.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 15-Ian-2009, 17:35

Exista o concurenta acerba, si in ce priveste sacrul si simbolistica respectiva.Dezvoltand imaginea unui Dumnezeu unic, anumite popoare nu au putut sa nu recunoasca existenta religiilor popoarelor cu care se invecinau.Dar simbolurile respective ale Dumnezeilor lor, si-au pierdut intaietatea, devenind secundare.Dumnezeu Sarpele, s-a transformat intr-un monstru sau duh rau, cu un aspect serpentiform, care va fi i
nvins in concurenta cu noua divinitate, mai apropiata de intelegerea comunitatii respective, prin insasi valorile omenesti pe care le propaga.Aceasta imagine serpentiforma, putea fi inlocuita in imaginatia culturala, printr-o femeie care controleaza balaurul, aceasta creatura putand fi ea insasi reprezentata monstruos, sub aspectul unei vrajitoare sau chiar a unui vrajitor, care are posibilitatea prin vrajile sale sa transforme lumea dupa bunul sau plac.Spuneam la un moment dat ca termenul de balaur, este unul compus in care apar cuvintele:Baal, -nume sub care intalnim foarte multe divinitati feniciene si Laha,-cuvant de origine araba, insemnand Sarpe.Prin aceasta denumire, de Sarpele Baal, este numit in general divinitatea feniciana.Facand o analiza de detaliu, vom observa ca numele unor Draci sau diavoli, din iconografia crestina, nu reprezinta altceva decat pronuntia corupta a unor zeitati feniciene care si-au pierdut intaietatea, devenind secundare. Astfel, asa cum am mai aratat, Asmodeu, nume de drac in religia crestina, provine din pronuntarea corupta a cuvintelor:Esmun Deus(Zeul Esmun).
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 15-Ian-2009, 17:58

Astarte, o alta zeitate feniciana s-a transformat in Astarot, Michiduta, este o pronuntie populara corupta pentru Michi Deus, provenind din Milk sau Melk, avand pe undeva semnificatia de "regele orasului "sau "regele cetatii."(vezi termenul Melek, insemnand conducator.) Belzebut, provine din celebra divinitate cunoscuta sub denumirea de Zeul Mustelor, respectiv, Baal Zebub.Aceste divinitati care sunt sacre, deoarece au fost create printr-o filozofie a sacrului, materializata prin reprezentarile lor sculpturale sau iconografice, si-au pierdut la un moment dat valoarea concurentiala culturala, dar nu si-au irosit in neant fortele lor sacre, venind in sprijinul vrajitorilor arhaici dar mai ales moderni, concurandu-l din umbra pe Dumnezeu, ca entitati malefice, puse dupa toana vrajitorului respectiv, in slujba raului sau al binelui.Evident, ca urmarind sa pastreze ritualul arhaic al acestor divinitati pierdute aproape in uitare,s-a recurs la vechile practici de sacrificiu, care erau legate de sacrificarea pe altare a animalelor sau a victimelor umane, prada cea mai comoda fiind chiar sacrificarea rituala a copiilor asa cum spre exemplu, Cartaginezii ii sacrificau pe noii nascuti, zeului lor salbatic, Moloch, arzandu-i de vii.O astfel de imagine sacrificiala, o vom intalni si in unele basme romanesti si universale, cand Dumnezeu il va supune pe parintele unde va gazdui probei credintei, cerandu-i sa il puna pe copilul sau in cuptor.Dar cand omul va deschide cuptorul, va vedea ca acest copil traieste,jucandu-se acolo nestiutor cu doua mere, simboluri erotice ale vietii si respectiv ale raiului.Numai ca atentie.Exista o legenda greaca care poate reprezenta una dintre variantele arhaice pagane ale intamplarii, sau paganizate din perspectiva crestina, insa atunci noi trebuie sa cautam o alta semnificatie a simbolului "copil", acesta fiind o reprezentare a" copiilor lui Israel," inchisi in cuptorul daca nu acela al istoriei lor locale, cel putin fiind legat de captivitatea egipteana.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Balada Toma Alimos

Mesajde vanghelis007 » 4-Feb-2009, 19:18

Balada Toma Alimos.Motivul " conflictului ".
Pentru a aborda acest motiv al conflictului, al luptei eterne dintre bine si rau, vom apela la cartile domnilor Gheorghe Vrabie (Eposul popular romanesc, Ed.Albatros, Bucuresti, anul 1983) si Iordan Datcu (Un mit-Toma Alimos, editura Universal Dalsi, 1999).Comentariile facute de autorii respectivi, sunt discutabile, ele subliniind intr-o forma eronata, interpretarea acceptata in mod "oficial" de catre exegeza,dar care, din punctul nostru de vedere, nu explica in mod corect conflictul baladei.Citam opiniile d-lui Gheorghe Vrabie legate de acest motiv:(pg.178):
"In intentia artistica a cantaretului popular,destainuirea lirica cu accente atat de grave in ultimele versuri, era sa infatiseze chiar de la inceput un erou grandios, capabil da valori morale inalte.Lui, i se opune Manea,
Slutul si uratul
Manea grosul
s-artagosul.
La Alecsandri, portretul este inchegat din trasaturi mai plastice.Manea e:
Hotoman, 'nalt pletos,
Cum e un stejar frumos,
Era Manea cel spatos,
Cu cojoc mare mitos,
Cu cojoc intors pe dos,
Si cu ghioaga nestrunjita..."[size=18]
[/size]
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 4-Feb-2009, 19:28

Intr-o varianta culeasa mai tarziu, haiducul e:
"Stapanul mosiilor,
Dragastosul fetilor,
Iubitul nevestilor,
Inselatorul Domnilor."
Manios, Manea il invinovateste (pe Toma Alimos) ca i-ar fi "calcat" mosiile, si i-ar fi" stricat fanetele."Desemnarea conflictului in acest sens face ca lupta intre cei doi sa adauge aspecte noi ciclului de balade antifeudale.Alti cantareti mai inventivi, introduc ceva din fabula straveche dintre lup si miel:
Florile mi le-ai calcat,
Apele mni-ai tulburat,
Livezi verzi mi-ai incurcat..."s.a.m.d.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Feb-2009, 09:23

Gheorghe Vrabie, a inceput astfel: "In intentia artistica a cantaretului popular..."Acest inceput ma determina sa imi pun cateva intrebari:
-In care intentie artistica?
Amintind in mod asociat despre "intentia artistica" si despre "cantaretul popular, " autorul incearca sa induca ideea ca aceasta balada este creata de catre cineva, ca acest cineva, si-a stabilit niste reguli stricte pe care le-a respectat in momentul elaborarii textului, si le-a redat in spiritul conservator, creator, al propriei sale fiinte.Sigur, nu negam faptul ca balada a fost la un moment dat creata, dar noi consideram ca avem de-a face cu un produs memorial care este transmis peste generatii intr-o forma relativ fixa,datorita mesajului , sau mesajelor pe care le contine.Daca acceptam ce spune Gheorghe Vrabie, este foarte greu de explicat cum se face ca in colturi diferite ale spatiului nostru national cultural, apar un numar destul de mare de cantareti populari care sunt obsedati de aceeasi tema :Toma Alimos.Numarul mare de variante, ar trebui sa ne determine sa credem ca balada nu este produsul unui singur autor, ci produsul tuturor acelora de unde balada a fost culeasa.Ori cei care "creeaza" balada, sunt de fapt transmitatorii acesteia nu creatorii ei, in ciuda faptului ca au partea lor personala de contributie artistica.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Feb-2009, 09:50

-Ce text baladesc este luat in considerare?
Pentru a zugravi cele doua figuri conflictuale ale baladei Toma Alimos, Gheorghe Vrabie nu foloseste un singur text, ci cel putin patru texte:
1)Textul "Cantaretului popular"..
2)Textul Alecsandri (care desi este mai elaborat poetic,pierde din informatia memoriala)
3)O varianta culeasa mai tarziu..
4)Alti cantareti mai inventivi.
O analiza a baladei, ar face acelasi lucru si acum.S-ar baza pe continutul asemanator al motivului conflictual existand intr-un numar oarecare de balade, introducand in felul acesta o serie de intruziuni care nu se vor gasi in textul initial.Datorita acestui fapt, aparent nesemnificativ, ne punem intrebarea daca analiza se refera la textul primar, sau alfa, sau la faptul ca facem analiza unor texte asemanatoare, dar in care fiecare transmitator, a adaugat ceva suplimentar fata de textul initial.Se va mai intampla ceva, care in general scapa exegetului.Este vorba de conturarea morala a personajelor.Desi se spune ca Toma Alimos este personajul pozitiv iar Manea este cel negativ, si ne vom astepta ca descrierea celor doua personaje sa se faca respectandu-se aceste criterii de evaluare, in mod paradoxal, aceasta regula este incalcata.Astfel, Manea, este prezentat cand" slut "si "urat", cand ca un "hotoman inalt si pletos, cum e un stejar frumos," s.a.m.d.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 5-Feb-2009, 10:47

Iordan Datcu, va remarca si el aceasta rasturnare de profil:(pg.47):
"Pornind exclusiv de la varianta Alecsandri, in care personajele apar cu rolurile schimbate, adica Toma boier si Manea haiduc..."
Exista doua posibilitati care pot fi luate in discutie:
1)Schimbarea rolurilor intre personajele conflictuale, apartine celor care au transmis memorial continutul baladei.Micile modificari constructive, nu schimba esenta continutului fluviu, tot asa cum anumite evenimente minore nu schimba istoria .
2)Schimbarea rolurilor este produsa de creatorul popular sau de catre povestitor care face parte sau nu din acelasi clan cu personajul respectiv, ceea ce determina un anumit curent de opinie, favorabil, sau defavorabil.Este ceea ce ne determina sa ne intrebam la un moment dat daca o balada, sau o epopee, este rezultatul acelei natii care semneaza totusi opera.
Trebuie sa fim atenti la un aspect care uneori scapa exegezei.Deoarece analiza textului baladesc nu pleaca de la simbolismul motivelor folclorice, si corespondentul arhetipal/istoric al acestor motive, exegeza nu face decat sa ofere explicatii fictionale, unor motive care au acelasi caracter.In acelasi timp, se intampla ca explicatiile pe care trebuie sa le primim de la produsul folcloric, sa nu fie singulare, ci multiple, deoarece intr-o balada, exista de fapt samburi care pot genera balade viitoare.Ceea ce vreau sa spun este ca balada Toma Alimos nu ofera numai un singur raspuns, ci mai multe, acestea fiind legate de valoarea de semnificatie sau de istoricitatea pe care o conferim baladei noastre.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 6-Feb-2009, 18:46

Potrivit interpretarilor facute de exegeza, -interpretari sprijinite pe afirmatiile cantaretilor populari, personajele conflictuale sunt:
-Un voinic:
"Ce vedea, tare-i placea,
Un voinic el imi vedea,
Si pe el il cunostea,
Ca era voinicul Manea."
-Boier:
Cu referire la Toma Alimos:
'Boier din Tara de jos."
-Hotoman
Cu referire la Manea, care isi afla obarsia pe malurile Nistrului.
-Haiduc
Cu referire la Toma Alimos.
-Domn
Intr-o" Povestire la balada Toma Alimos", un informator din Cocioc/Snagov, il considera pe Toma, printr-o ciudata asociatie,"Domnul Tarilor de Jos",si totodata haiduc."(Iordan Datcu, pg.51.)
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 6-Feb-2009, 19:01

Este interesant faptul ca "intr-o varianta din Reghiu- Valcea,Toma este "pribeag din Tara de jos"Ca voinicul pribegea, mentioneaza si o varianta din" Folclor din Teleorman".O varianta valceana, crede ca el a fost "zgornit"(alungat )(de pe tron? nota Ion Vanghele) Din Tara de Jos."(Didicescu.)(pg.53).
O singura varianta(Madan), din secolul trecut il prezinta pe Toma drept cioban
-Cioban,
Conform mentionarii facute anterior.
Observati cate posibilitati , cate directii de analiza s-au deschis in fata noastra, iar dintre toate acestea,-trecand peste faptul ca aceste informatii ar fi trebuit cercetate, dar au fost lasate la voia intamplarii, -exegeza nu s-a concentrat decat pe cea mai putin probabila, aceea a eroului haiduc, care nu are nici in clin nici in maneca cu continutul baladei, cercetarea pierzandu-si in mod iremediabil directia, ca in Triunghiul Bermudelor.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 6-Feb-2009, 19:18

Sunt sarcastic, pentru ca cercetarea este realizata de niste copii, pentru ca ea nu este facuta in mod stiintific ci numai cantata dupa ureche.Cineva ma intreba daunazi, care este motivatia conflictului, cine se ascunde in spatele acestui conflict.Aveti toate aceste drumuri care se deschid in fata Dvs., la care puteti adauga si materialul anexat in celelalte carti ale Hermeneuticii.Daca vreti sa obtineti raspunsuri, macar faceti atata lucru.Cititi.Eu unul, as incepe sa ma intreb ce Domn a fost izgonit de pe tron, si urmarit de turci pentru a fi ucis, si va fi ingropat in aceeasi manastire pe care a ridicat-o ca ctitor.Acesta este raspunsul.L-am mai dat odata, dar daca veti aborda de aici analiza, va ramane privilegiul sa-l redescoperiti Dvs.Toate interpretarile"haiducesti" ale exegezei, sunt jocurile unor copii mari in nisip, pe care viitorul, le va spulbera si le va face una cu pamantul.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 6-Feb-2009, 19:27

Daca veti citi cu atentie cele scrise de mine putin mai inainte, veti observa ca "izgonirea" vine si confirma ideea de "domn", o intareste, ca si imaginea "ciobanului", care nu este vazut in varianta baladesca ca un simplu cioban, ci ca un simbol al conducatorului, al Domnului.Distrugerea campului, a fanetelor, tulburarea apelor, are aceleasi conotatii ca in Miorita, cu singura deosebire ca acolo, Domnul este Hristos/Dumnezeu, in vreme ce aici in balada, Ciobanul este Domnul Tarii.Stricarea fanetelor, tulburarea apelor, are semnificatii mai profunde, deoarece aici se face aluzie la lupta de eliberare nationala de sub jugul otoman.Observati si Dvs. cat de simplu este.Nu-i asa?
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Feb-2009, 09:07

Legat de cele scrise de mine pana acum, am sa va spun o teorie interesanta, la care nu v-ati gandit, pentru ca sistemul nostru de gandire functioneaza mai ales pe sistemul omisiunilor.Daca s-ar fi raspuns corect la toate intrebarile ridicate de mit, ati fi ajuns la acelasi rezultat ca si mine.Iata despre ce este vorba.Din studiul domnului Iordan Datcu, am aflat ca eroul nostru Toma Alimos, putea fi la origine : voinic, viteaz(in sensul de luptator),haiduc, boier, domn, cioban, s.a.m.d.Aceasta apartenenta fluctuanta este un lucru atat de evident, incat nu il poate contesta nimeni.Aparitia pe parcursul evolutiv al atator origini in ce priveste eroul, creeaza dificultati de interpretare si de intelegere a mitului Toma Alimos, inclusiv a conflictului cat si a sortii ulterioare a baladei.Am spus ca variantele voinic si viteaz, pot fi in egala masura asociate celorlalte, ca boier si domn, pentru aceasta existand precedente ca : Mihai Viteazul, Ion voda cel cumplit ("cumplit," vazut ca o forma inspaimantatoare a termenului de "viteaz"),Stefan cel Mare(in care, "Mare", este sinonimul cuvantului "Viteaz") si altele.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Feb-2009, 09:35

Am aratat pe de alta parte ca si termenul de "Cioban", poate fi utilizat in istoria romaneasca asociat celui de conducator, de domn al Tarii, iar literatura consemneaza acest apelativ la adresa lui Stefan cel Mare, sub forma de "baci", in vreme ce istoria pomeneste la randul ei despre Mircea Ciobanul.Acum am sa va spun ceea ce cred eu.Personajul principal al baladei, a fost un domn, un conducator al tarii.Balada a aparut dupa alungarea acestuia de pe tron.Din aceasta cauza, el va aparea in cateva ipostaze pe care le-am mentionat:
-"In varianta din "Foaia poporului"(1896),Toma capata un alt statut, fiind"Craiul cel bogat din lume".(pg.52,Iordan Datcu),sau:(pg.55):
"Cu totul rarisima, este si variantaRezush, vadit prelucrata , in care Toma este prezentat intr-o alta ipostaza:de vajnic aparator al granitelor patriei:
"Unu-i Toma Alimos, /Boier din Tara de Jos,/Mai mare/Peste hotare,/Iese in intampinare/Cand vin hoardele tatare/Pamantenii sa-i omoare/Sa-i ia robi de vii/Si sa-i duca in pustii/Duce-s-ar pe vinetii..."
Urmeaza asa cum am mai spus , varianta Reghiu-Valcea, in care Toma este numit "Pribeag",(cu referire la alungarea de pe tron, desi aici mai pot exista si alte explicatii care se pot aplica si boierilor, dar si unei categorii defavorizate social-taranii).
Mai putem adauga si varianta Didicescu, care vorbeste despre acelasi lucru, termenul fiind de data aceasta : "Izgonit".
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 7-Feb-2009, 09:59

Observati ca se contureaza un anumit profil al voinicului, care consider ca reprezinta forma primara a baladei.Acuma ganditi-va la un lucru.Dupa caderea Domnului, s-a scris o balada la adresa lui.Ori acest Domn, nu se afla in gratiile Poartei otomane, din moment ce a fost izgonit, pentru ca strica anumite legi ale imperiului, indemnand oamenii la lupta de eliberare nationala.Sunt mentionati tatarii, dar in multe cazuri, acestia erau aliatii turcilor in expeditiile de jaf efectuate in Tarile Romane.Prin urmare, daca la curtea domneasca se canta aceasta balada, era ca si cum Domnul respectiv impartaseste ideile cantecului, si s-ar fi asociat acelora care luptau impotriva imperiului, devenind dusmanii ei.Era suficient sa se pomeneasca despre Toma Alimos, si Domnul la masa caruia se intampla asta, era mazilit.Trebuia facut ceva care sa nu deranjeze imperiul.Si atunci, s-au sters toate informatiile legate de Domnul respectiv, iar sub acest nume, s-a desfasurat un conflict nu intre un imperiu si un Domn al Tarilor Romane, deci un conflict international, ci unul local, intre doi batausi oarecare.In felul acesta, in locul Domnului care protesta cu arma in mana impotriva turcilor, ridicandu-si poporul la razmerita,s-a ajuns la o bataie intre un haiduc si un boiernas lipsit de importanta, pentru un loc de pamant, pe care nimeni nu-si mai aminteste cui apartinea de fapt.Semnificatia mitului, a fost deturnata istoriceste, imprimandu-se in mod fortat o alta directie, potrivit gusturilor epocii si a conducatorilor ei.Nu trebuie sa pierdem din vedere nici varianta ca aceasta balada a fost modificata popular cu buna stiinta, pentru a scapa de decapitarea pe care i-o promisese istoria.Din cand in cand, adevarata istorie isi ridica spectrele eroice din morminte si acestea patrund fragmentar in folclorul nostru romanesc, ale carei taine raman insa pe mai departe nedescifrate.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 8-Feb-2009, 22:31

Haideti sa vorbim si despre cireasa de pe tort, ca sa nu fiu invinovatit dupa aceea de toate relele.Personajul principal al baladei Toma Alimos,- eram tentat sa scriu:Personajul imparatesc,-este Gheorghe Stefan(El este Toma Alimos caruia i-a fost consacrata balada aceasta), numit si Burduja, fiul lui Dumitrascu Ceaur, Domn al Moldovei intre:13 aprilie 1653-8 mai 1653 si 16iulie 1653-13 martie 1658.Moare la SAtettin, in 1658 de unde sotia lui ii va aduce sarmanele oseminte pentru a le ingropa in tara, locul inhumarii fiind-se presupune-manastirea pe care a ctitorit-o, Casin.Pentru completarea informatiilor, am sa va rog sa scrieti numele Domnitorului Moldovean pe Google, si sa cititi acolo, scurta istorie a vietii si aventurilor sale voinicesti.Pentru completarea datelor, puteti reciti in Hermeneutica Miturilor cartea I-a, la paginile 4 si 5 unde vorbesc despre acelasi subiect.Va multumesc pentru atentie.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Feb-2009, 09:30

Pantoful Cenusaresei
Deocamdata acum, il am pe Apollonios din Rhodos, cu "Argonauticele", din care vreau sa citez un fragment:(pg.23,Buc.1976,Traducere, prefata si note de Ion Acsan):
"Regele Pelias,aflase printr-o prezicere ca in viitor, il asteapta cumplita soarta de a pieri ucis de acela pe care il va vedea in mijlocul poporului,avand o singura sanda.N-a trecut multa vreme de la primirea acestui oracol, si iata ca Iason, pasind de-a latul raului Antauros, umflat de ploi, a reusit sa-si smulga din mal doar o sanda, iar cealalta a ramas pe fundul apei, prada puhoiului.'
aceasta intamplare, s-a transformat pe parcursul evolutiei fondului folcloric, in motivul folcloric al pierderii pantofiorului de catre Cenusareasa in basmul cu acelasi nume.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Feb-2009, 09:55

Am in clipa de fata, o carte foarte interesanta, intitulata:
"Trei apocrife ale Vechiului Testament/Iosif si Aseneth, Testamentul lui Iov si Testamentul lui Avraam.Cartea este scoasa in conditii excelente de catre editura Polirom, care ne rasfata in tot timpul cu niste carti deosebite si foarte bine lucrate.Deci editura este Polirom, 2000, cartea fiind o traducere cu note si prezentari facute de d-l Cristian Badilita.Ceea ce ne intereseaza in mod deosebit este primul apocrif:Iosif si Aseneth, deoarece spre deosebire de ceea ce reprezinta una dintre variantele culte legendare, apropiate Vechiului Testament in ceea ce priveste viata lui Iosif, noi am aratat la un moment dat-ori Hermeneutica abunda in astfel de exemple,-ca exista un numar impresionant de variante apocrife ale vietii lui Iosif in fondul folcloric ramanesc si universal.Vom cita doua legende, in ordinea lor fireasca, deoarece dincolo de aceste legende, intrevedem si o alta semnificatie, data de catre simbolurile continute care duc catre un alt pachet de semnificatii, sau arhetipuri mitologice.Aceste legende, vin si intregesc semnificatiile pe care nu le-am putut contura cu claritate atunci cand am vorbit de varianta Biblica acceptata.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 9-Feb-2009, 10:11

Prima legenda, transmisa printre altele de Targumul lui Pseudo-Ionathan, spune de fapt ca mama Asenethei, (Sau Asnathei)(Dar mai avem si alte forme, ca Asineta , sau Asineith-adica, fiica zeitei ceresti Neith),ar fi fost Dina, fiica lui Iacob, sora lui Iosif,-violata de Sichem, fiul lui Amor.Prin urmare Iosif nu s-ar fi casatorit cu o egipteanca idolatra, ci cu o femeie de acelasi neam cu dansul.Un text siriac mai tardiv,(...) ofera o versiune largita (...) a legendei respective.Textul, publicat de Oppenheim, si retradus de Philonenko, suna in felul urmator:
"Acum sa vorbim de obarsia Asiathei, femeia lui Iosif cel frumos, pe care am aflat-o de la cei intelepti.(...)Cand Sichem, fiul lui Amor, a pangarit-o pe Dina, sora lui Simeon si a lui Levi, au pornit sa treaca prin foc si sabie, intregul oras al lui Sichem, de la cel mai mic pana la cel mai mare.Si au amenintat-o pe Dina, cu aceste cuvinte:"Sa nu care cumva sa gasim ceva din samanta lui Sichem in pantecele tau, ca moartea te mananca."Cand Dinei i se apropie sorocul sa nasca, i se facu frica si fugi in pustie. Ingenunche si aduse pe lume o fetita, o infasa in scutece se ridica plangand in hohote, si o puse cu grija sub un maracine."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

AnteriorUrmătorul
Forum Statistici

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: CommonCrawl [Bot] şi 0 vizitatori

Opţiuni

Înapoi la Bloguri