NECENZURAT

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 09:40

Potrivit lui Saineanu, ciclul Incestului, cuprinde doua tipuri principale,dupa cum copila inocenta scapa de persecutia parintelui sau,ascunsa sub diferite haine sau obiecte.Sau ea, sufera o mutilare si-si recapata printr-o minune membrele ciuntite.Avem asadar, potrivit autorului, pe de o parte tipul Peau-d'ane sau al "stravestirii" si tipul"Fetei cu mainile taiate."
Inainte de a merge mai departe, trebuie sa mai spunem ceva.Nu negam faptul ca unele basme sau legende mitologice,au ca motiv principal si in aceeasi masura, real, motivul incestului.Atrag atentia insa cititorului, ca uneori motivul incxestului, se dovedeste a fi fals, deoarece el este prezentat sub o forma simbolica.Ori acest simbolism, care este inca ignorat de exegeza, din cauza greutatii de a gasi valoarea de semnificatie istorica a simbolului(sau simbolurilor) in cauza,vine si da o alta explicatie realitatii care se afla sub vesmantul acesta contestat al unor relatii care in clipa de fata sunt condamnate de societate ca fiind nefiresti.Ati vazut filmul Troya cu Brad Pitt? Intr-o secventa finala, dupa caderea Troyei, Helena va fi violata de Agamemnon ca o descarcare emotionala a tensiunilor acumulate din cauza razboiului.Interesant ca acest viol, va servi Clytemnestrei, sotia lui Agamemnon si amantului ei(care era var cu ea) Egist, ca motiv pentru omorarea sotului.Motivul real legendar se spune ca ar fi fost omorarea Ifigeniei fata celor doi, desi numele Ifigenia,este alcatuit din cuvintele Ifis(sau Efes) si Genezis (nascuta), care da nastere la cateva interpretari:
-Denumirea Efesului, in sensul ca "S-a nascut Efesul", sau:'Cel care s-a nascut: Efesul".
-Poate sa fie o referire la o colonie a Efesului: Ifis(Efes) si Genezis (nascut din).
In felul acesta, moartea Ifigeniei, poate sa fie vazuta ca o cucerire a acestei cetati,sau a unei colonii care apartinea acestui Polys grecesc.
Violarea Helenei, poate fi o explicatie acceptata social, care poate ascunde un incest legendar al tatalui, Agamemnon, asupra fiicei sale Ifigenia.Stim ca fata a disparut si a devenit preoteasa a zeitei Artemis, potrivit unor variante mitologice.In mod cu totul curios, Agamemnon se va intoarce acasa dupa razboi, cu o preoteasa-Cassandra,-fiica regelui Priam si a reginei Hecab.Aceasta ii va prezice lui Agamemnon ca va fi ucis, lucrul care se va intampla cu exactitate, ceea ce va diferi fiind ordinea in care se va savarsi omorul:
Clitemnestra o va ucide mai intai pe ea, pe cei doi fii pe care ii avea cu Agamemnon si apoi pe infidelul ei sot.Exista ceva pe care dvs. stiti, chiar sub o forma vaga.O persoana laica poarta un nume.In momentul cand ea intra in acest univers al sacrului, numele ei se schimba.Ma intreb, la modul speculativ, iesind putin din cursul narativ, daca nu cumva Agamemnon,era un tata incestuos.El a luat-o pe Ifigenia sub pretextul sacrificarii rituale, i-a schimbat numelecare s-a transformat in Cassandra, a facut copii cu propriul sau tata si omorarea lui Agamemnon si a fiicei sale incestuoase s-a datorat descoperirii acestor legaturi primejdioase de catre Clitemnestra.
Tipul Peau-D'Ane,-dupa Saineanu, cuprinde trei peripetii.Cand autorul Basmelor Romane foloseste o astfel de denumire,peripetiile nu sunt decat motivele folclorice la care fac referinta folcloristii de mai tarziu.Aceste motive sunt:
-O femeie sfatuieste la moarte pe barbatul ei sa nu ia de sotie decat o femeie care sa ii semene.
-Parintele se hotaraste sa ia de sotie pe propria sa fiica.
-Ca sa scape, copila fuge in alta tara, cu trei randuri de haine,unde se marita cu un fecior de imparat.
Cuvintele femeii pe patul de moarte, au valoare testamentara.Cand se gaseste pe moarte, Iosif le cere copiilor lui Israel sa ia cu ei oasele lui(de fapt corpul mumificat) si sa-l ingroape in tara unde s-a nascut si a trait inainte de robia egipteana.)In balada Miorita, ciobanul cel mititel lasa un testament mioarei azdravane(care ii reprezinta pe copii lui Israel) , cu privire la modul de inhumare: locul ales, obiectele sacre de care are nevoie.Ori cantecul fluierelor in bataia vantului, nu are decat un scop, si anume sa aminteasca de defunct.In acest sens si doleanta femeii muribunde, de a fi inlocuita cu o fiinta asemanatoare, se refera la pastrarea amintirii ei de catre sot si dupa moartea ei.Spun asta pentru ca s-ar putea la un moment dat cineva sa spuna ca sugestia incestului, porneste de la aceasta femeie.Nu.Ea nu doreste decat sa traiasca in amintirea barbatului, sa-si continue viata alaturi de el, prin aceasta noua nevasta propusa, care sa ii semene.Noua partenera nu este cea care preia doar functiile femeii in relatiile de cuplu, si este daca vreti, mai mult decat un substitut sau o clona.Este un fel de reinviere a defunctei, care desi moare, continua sa traiasca prin acea femeie si sa ramana vesnic langa sotul ei.
Ori parintele isi da seama de un lucru, dupa ce cauta acest substitut in lume, ca varianta cea mai idealizata, corecta , a sotiei, o reprezinta fiica.Ea este nu numai copia perfecta a mamei si deci a sotiei , dar este insusi sotia,pentru ca este cum se spune popular, o bucata rupta din ea.Avand aceasta revelatie, parintele ia hotararea de a se insura cu propria sa fiica.
Desigur, exista o serie intreaga de motivatii care se pot suprapune sau o pot inlocui pe cea dintai.Putem vorbi astfel de conservarea si transmiterea regalitatii pe aceeasi cale ereditara.Ori lucrul acesta nu se putea savarsi decat cu acceptul comunitatii, de legile social-culturale care o guverneaza.Putem vorbi deopotriva de faptul ca exista un accident , datorat sistemelor inchise, ceea ce face ca o serie de probleme sa se rezolve numai la nivelul familiei.Ceea ce poate fi convenabil si comod pentru o parte, poate sa nu reprezinte insa o realitate convenabila in ansamblu.Din acest motiv fata fuge.De aceea in basm ni se spune ca ea este captiva,ca este tinuta prizoniera de catre balaur sau de zmeul cel urat dar puternic,personaje negative care potrivit scolii de psihanaliza a lui Freud sau Jung, il reprezinta din punct de vedere simbolic pe parintele incestuos.Pentru a o scapa de sub dominatia parentala nefireasca-potrivit conceptiilor noastre de morala actuala,-Fat-Frumos, este solutia perfecta.El este cel care va determina o revolutie in acest sistem inchis, familial, se va insura cu fata fugita si gasita in mod intamplator, o va ajuta sa fuga, de sub dominatia tiranica a familiei sale,alcatuita din creaturi malefice(uneori fata este chiar odrasla diavolului), sau se va lupta in mod repetat cu zmeul sau balaurul, pana la victoria asupra lor si obtinerea manei celei dorite.
Variantele tipului, sunt:
Basmul tip Gainareasa,basmul muntean Departe, departe, variantele ardelene Fata de imparat cu stea in frunte, Lisandra, variantele banatene: Fata imparatului in coteneata, Fata imparatului Gascareasa, varianta macedo-romana: Popa ia de sotie pe fie-sa.
La Saineanu mai gasim mentionata traditia helenica a lui Shiton si fie-sa Pallene, micul roman bizantin L'histoire de la belle Helene de Constantinople, versiunea napolitana Ursoaica, versiunea italiana Zuccaccia (Dovlecelul),s.a.m.d.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Reclame

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 09:44

-Cel de-al doilea tip este: "Tipul fetei cu mainile taiate".
In acest caz, "stravestirea", cum spune Saineanu, este inlocuita de o mutilare, fata fuge,este urmarita de parintele nelegiuit,si este acuzata de uciderea copilasului taiat de catre parinte, parasita in pustietate si vindecata prin mila lui Dumnezeu, care ii restituie copilul viu si nevatamat, sau acesta este inviat cu ajutorul unei buruieni miraculoase.
In cadrul acestui tip, sunt consemnate urmatoarele basme: Imparatul cel fara de lege, Fata popii a cu stem, Fata din sfesnic, Gainarita,Frumoasa, Fata din buturuga, Pajura, Feciorul de imparat si fata Pajurei,Nora cea rea.
Putem adauga la acelasi mare motiv al incestului, basmele din culegerea d-lui Ionel Oprisan-Fata din icoana, Lemnisoara, Lemnisoara(Reinregistrare,),Cojocel de lemn, Cu Buflita. Putem adauga in acest mare ciclu si basmul fratilor Grimm-Scufita Rosie, si toate acele basme-atentie,-in care fata fuge impreuna cu Fat-Frumos de la casa parinteasca,fara ca intentia incestului sa fie neaparat declarata.Am spus atentie, deoarece vroiam sa atrag atentia asupra acestor tipuri de basme, dar in acelasi timp,la faptul ca in afara incestului (nedeclarat in mod direct), mai pot exista si alte motive care justifica fuga.Este o situatie care se intampla si in situatia miturilor legate de constructie, acestea fiind concentrate in jurul motivului sacrificial, desi exista si balade care nu poseda acest motiv, desi vorbesc de o constructie.
Ceea ce am facut pana in prezent este o prezentara rezumativa asupra problemei incestului, asa cum a vazut-o marele exeget Lazar Saineanu.Ceea ce ne intereseaza pe noi, este descifrarea sau interpretarea textelor existente, din punct de vedere hermeneutic.Aceasta presupune ca basmele prezinta o serie de motive folclorice cu caracter simbolic si ca aceste simboluri au o corespondenta intr-un arhetip istoric.
Lazar Saineanu foloseste istoria ca exemplu, pentru a arata ca incestul indiferent de motivatiile care exista, se practica in diverse spatii culturale. Pe noi ne intereseaza insa arhetipul, deoarece un astfel de caz de incest, va deveni model pentru basmul inventat de autorul popular.Ori arhetipul nu este cea mai veche forma a tipului, pe care Saineanu o identifica cu basmul napolitan "Ursoaica".El se regaseste in Istoriile lui Herodot si reprezinta istoria vietii faraonului Mykerynos sau cum i se spunea in egipteana, Menkaura.(pg.189):
"Mykerinos care era bun fata de supusii sai si n-avea alta grija decat binele lor, a fost lovit de un sir intreg de nenorociri,care au inceput odata cu moartea fiicei sale.(...) Fiind peste masura de indurerat de pierderea ce-l lovise,si vrand sa-si inmormanteze fiica mai stralucit decat era obiceiul, a facut o vaca de lemn,scobita pe dinauntru si poleita cu aur pe dinafara,in care si-a inchis fiica moarta.(...) Aceasta vaca se afla in orasul Sais, (...) in palatele regelui, intr-o sala bogat impodobita.Langa ea, in fiecare zi se ard miresme de tot felul, si in fiecare seara, i se aprinde alaturi o candela care arde toata noaptea.Intr-o alta incapere, aproape de cea cu vaca,se afla statuile tiitoarelor lui Mykerinos, dupa spusele preotilor din Sais.Intr-adevar, acolo se afla niste colosi de lemn, cam douazeci la numar, inchipuind niste femei goale.(...) Despre aceasta vaca si despre colosi unii povestesc ca lui Mykerinos iar fi cazut draga insasi fiica-sa,pe care a necinstit-o impotriva vointei ei.Se spune ca dupa aceea fata si-ar fi facut seama de durere,spanzurandu-se, iar el a inmormantat-o in aceasta vaca.Ca mama ei ar fi taiat mainile slujnicelor care o dadusera prada tatalui ei, si ca si astazi, chipurile lor sunt marturie a osandei pe care au indurat-o in viata.Dar toate astea la un loc, dupa credinta mea, sunt curate scorneli, atat cu privire la fata, cat si cele privitoare la mainile colosilor.M-am incredintat chiar cu ochii mei, ca mainile au cazut de scurgerea vremii.Si pe timpul meu ele mai puteau fi vazute la picioarele statuilor."
O notatie de subsol vine si completeaza:
"Mykerinos( in egipteana Menkaura,)faraon care face parte din dinastia a IV-a, mileniul al III-lea i.d.C.Vaca descrisa de Herodot este imaginea lui Isis.Sarcofagul in forma de vaca, avea aceeasi semnificatie ca sarcofagul lui Osiris, divinitate protectoare a mortilor.(...) Nu este exclus ca Herodot sa il fi confundat pe Mykerinos cu Psammetihos al doilea, care si el avea porecla de Menkaura.(593-588 i.d.C.)
Motivul Isis, sau al sarcofagului care reprezinta o vaca de lemn.
Daca basmele mentionate care au ca tema incestul, pornesc de la acest arhetip -istoria faraonului Mykerinos, -ar trebui sa regasim o serie de elemente asemanatoare cu cele din istoria respectiva si in basmele ciclului. Vom enumera formele sub care va apare la un moment dat protagonista.Cand aceste forme apar, trebuie sa stim, ca ele nu vor respecta cu fidelitate modelul primordial.
-In basmul napolitan "Ursoaica",pentru a scapa de incest, fata se preface cu ajutorul unei babe intr-o "Ursoaica".
-In Pielea de Magar a lui Perrault,fata cere regelui, succesiv trei randuri de haine,(de culoarea cerului, a lunii si a soarelui) si la urma, o haina din piele de magar."Stravestita sub acea piele si punand pe celelalte intr-o ladita, ea fuge din casa parinteasca..."
-In versiunea italiana Zuccaccia (Dovleacul), fata sfatuita de doica, cere trei randuri de haine: culoarea cerului cu stelele, a marii cu pestii,si alta cu clopotei si lantisoare de aur.Apoi fuge, ascunsa sub o haina pe care doica cususe bucati de dovleac uscat.
-Intr-o varianta piemonteza, eroina se numeste:Marion di bosc, adica Marioara acoperita de lemn.
-Intr-alta toscana, fata se numeste: Trottolindi legno, sau Mica sfarleaza de lemn, dupa imbracamintea de lemn sub care se ascunde fugind in lume.
-Mai stranie este denumirea siciliana a protagonistei, Pilusedda (Paroasa).
-Intr-o alta versiune siciliana, fata cere in loc de haine, un sfesnic de aur inalt de zece picioare si mai gros decat un om.
-O varianta ligura se numeste Marie robe de bois.
-Intr-un basm loren,Taurul de aur, fata cere doua randuri de haine, dew culoarea soarelui si a lunei, si la urma un taur de aur, inauntrul caruia se baga si fuge intr-o alta tara.
-Intr-o varianta straina, -Boul de aur,-fata cere o haina de viorele,si apoi una de trandafiri, (amandoua fara cusatura)iar la urma, un bou de aur scobit, inauntrul caruia scapa de urmarire.
-Intr-o versiune catalana, fata cere trei randuri de haine, (din pene de toate culorile, din solzii tuturor pestilor, si a treia facuta cu stele) cere inca o cutie de aur ca sa poata incapea intr-insa si fuge.
-Intr-un basm portughez, fiica cere trei randuri de haine, ( culoarea stelelor si a cerului,a florilor campului si si de toate culorile,)si mai porunceste apoi din partea ei, o haina de lemn.
-Uneori camasa ceruta de fata este brodata la gat cu aur,si la manece cu argint.Fata este inchisa intr-un turn.
-intr-o varianta neogreaca, fata cere trei randuri de haine: de argint, de aur si de margaritar.Apoi o haina paroasa.Ea este sfatuita in acest caz de o ursitoare.
-In basmul lui Ispirescu,-Gainareasa, sarcofagul fetei lui Mykerinos este de fapt un condur care i se potriveste perfect pe picior.
-In basmele din colectia lui Ionel Oprisan, fata cere sa i se cumpere o icoana mare in care se ascunde, sau pur si simplu, zboara cu cele trei randuri de haine pe care le-a cerut, de la propria ei nunta.
Vom da acum o versiune greaca a basmului, care la greci va capata o puternica coloratura mitologica, si bineinteles o cu totul alta locatie.
"Se spune că înainte de a deveni rege, Minos a cerut zeului grec Poseidon un semn pentru a-l asigura că el şi nu fratele său era urmaşul tronului cretan (alte surse spun că s-ar fi lăudat că zeii doreau să îl facă rege). Poseidon a fost de acord şi i-a trimis un taur alb deosebit de frumos, cu condiţia ca Minos să scrifice acel animal în cinstea zeului. Minos a fost atât de tare uimit de frumuseţea taurului încât a hotărât să îl păstreze şi a sacrificat în locul lui un altul, cu speranţa că zeul nu va observa. Poseidon s-a mâniat şi a făcut-o pe soţia lui Minos, Pasiphae să îşi piardă minţile şi să se îndrăgostească de taur. Pasiphae a cerut ajutorul lui Dedal, care i-a construit o vacă de lemn, acoperită cu piele şi goală în interior. Regina a intrat în această construcţie şi prin uniunea ei cu taurul alb a rezultat Asterius (cel strălucitor) sau Minotaurul. După unele variante, taurul alb a devenit Taurul Cretan, capturat de Hercule în una din muncile acestuia.'-Dupa Wikipedia.
Observati ca istoria lui Mykerinos, care se petrecea in Egipt,a fost mutata de folcloristii greci intr-o locatie Cretana.O curiozitate pe care o poutem observa lesne este si transformarea numelui faraonului egiptean Mykerinos in Mynos, prin scoaterea din numele egiptean a catorva litere: Mykerynos-keri=Mynos.
Mai adaugam la versiunea greaca una romaneasca despre Craciun si Craciuneasa:
Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, l-a rugat pe Mos Ajun sa-i gazduiasca. Deoarece era sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun.
Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa era o femeie buna, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, ii gazduieste in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus.
Afland cele intamplate, Craciun isi pedepseste sotia taindu-i mainile. Maica Domnului, printr-o minune, o vindeca, lipindu-i mainile la loc Craciunesei. Mos Craciun, vazand aceasta se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 09:46

Vorbind de cicluri ,tipuri , versiuni si variante, pierdem din vedere materialul faptic al basmelor,material care este cat se poate de interesant prin detaliile pe care le contine.De aceea voim proceda ca Lazar Saineanu si vom rezuma din basmele lui Ionel Oprisan care au acelasi motiv al incestului.In "Fata din icoana",continutul este urmatorul:Un preot/popa,(de fapt avem aici imaginea lui faraon, nenumita care avea si atributele sacrului alaturi de cele ale regalitatii,),ii moare preoteasa si negasind o alta femeie ca a lui,se hotaraste sa o ia de nevasta pe fiica lui.Aceasta ii cere sa cumpere o icoana mare, si invatata de o baba,se roaga de Dumnezeu sa se deschida icoana , ca ea sa poata sa intre, sa se ascunda in ea.Nemaigasind fata, preotul vinde icoana unui boier .Acesta obsearva cu surprindere ca cineva mananca in mod repetat mancarea.Fata este descoperita si este luata in casatorie de boierul acela.Popa afla, se baga argat la boier, si ii omoara pe cei doi copii ai fetei pe care aceasta ii concepuse cu boierul.Femeia este pedepsita de catre sotul ei, suita intr-o caruta cu copiii morti si trimisa in lume.Caruta avand roatele de fier, trece accidental peste un pui de soparla sau de sarpe,, retezandu-i capul.O alta soparla, se duce si culege o buruiana, iar dupa ce-i pune la loc capul, cu ajutorul acelei buruieni o invie.Facand acelasi lucru,femeia isi invie proprii ei copii.Ajunge la o casa din padure, si dupa un timp oarecare soseste si tatal copiilor,cu niste pasari pe care vroia sa le friga.Acestea sunt arse si mai tarziu, unul dintre baieti , invatat de maica-sa, ascunde in cizma tatalui o lingurita.Acesta neaga hotia iar fata ii da urmatoarea replica:
"Asa cum nu ai stiut dumneata cine ti-a bagat lingurita in ciubota,asa nu am stiut nici eu de moartea copiilor cand au fost taiati."
Destainuindu-se in felul acesta unul altuia, cei doi se impacxa si pleaca impreuna acasa.
Basmul "Lemnisoara",incepe in acelasi mod.Un preot are o preoteasa,care se imbolnaveste si el nu vrea sa o duca la spital.Atunci ea il blesteama sa nu ia de nevasta decat pe aceea careia i se potriveste in deget verigheta si in picior pantoful ei.Femeia moare, preotul isi cauta sotie in lume dupa aceste masuri, dar afla ca ele nu se potrivesc, decat numai fiicei sale.Invatata de o moasa, fata cere parintelui ei trei randuri de haine:un rand de arama, altul de argint si altul de aur.Fata zboara de la nunta,si ajunge la o casa unde , oamenii de acolo, la rugamintea ei, taie un cires, si o imbraca cu coaja ciresului.Ajunge la un imparat, unde se baga sluga ca florareasa, si sa aiba grija de gaini.La hora , intrebat de imparatul care danseaza cu ea si nu o recunoaste, de unde este, ea ii spune ca este din Palmesti, Pumnesti, sau Scareshti.Descoperita se casatoreste cu fiul de imparat,face doi gemeni.Popa afla, vine la fata, si taie capetele copiilor.Fata este acuzata de pruncucidere.Este alungata,urmeaza motivul puiului de sarpe taiat de caruta si inviat,boul de la caruta il arunca pe popa in iad,ea se intoarce si isi invie copii cu ajutorul buruienii fermecate.Cauta o casa in padure,soseste pe neasteptate fiul de imparat,lingura se ascunde in cizma acestuia care este acuzat de hotie si nu isi recunoaste vina, si atunci fata ii zice:
"Cum nu stii sa fi furat tu linguroiul acesta, asa nu stiu nici eu sa fi taiat acesti copii."
In "Cojocel de lemn", fata se roaga de niste taietori de lemne,sa-i faca un cojocel de lemn.Apare motivul soparlei si a invierii copiilor cu buruiana vrajita, s.a.m.d.
Ne punem urmatoarea intrebare:Dar daca tot ce am scris pana acum in privinta "incestului" este gresit?Ma refer la basmele lui Lazar Saineanu si acelea lui Ionel Oprisan, pe care le vedem din perspectiva Istoriilor lui Herodot.Nu negam practicarea incestului in vechiul Egipt, dar lucrul acesta depindea de un anumit nivel socio-cultural, de faptul ca era o practica utilizata numai la un anumit nivel, din diferite cauze culturale, asa cum am amintit.
Afirmatia nu este gratuita.Ea porneste de la cartea Sabinei Ispas care ia in discutie legendele Solomoniene.In cadrul acestor legende, sunt unele care au ca motiv mintea usurateca a femeii.("Cat cantareste mintea femeii.Solomon si plugul de aur.")In cateva dintre legende, exista motivul incestului neefectuat, cand Solomon il inlocuieste pe amantul mamei sale si ajunge chiar sa puna mana pe trupul ei, cu intentii mai mult erotice decat moralizatoare, acestea din urma aparand mai tarziu.Ca urmare, Solomon va fi blestemat sa rataceasca in lume si sa indeplineasca trei porunci, care insa se dovedesc a fi simboluri ale robiei egiptene si respectiv a Exodului vetero-testamentar.Amintindu-ne de Lot si de Tamara, cat si de alte cazuri care nu sunt atat de explicite, ajungem la concluzia ca acest "incest" se practica in societatile antice din spatiul Sirian si Egiptean, dand nastere unor povesti cu un continut identic, dar servind in acelasi timp, pentru a transmite sub acest vesmant, o serie de false istorii incestuoase, cu un continut moralizator.Istoriile lui Herodot, introduc pentru prima oara motivul mainilor taiate, motiv care va apare si in basmele de mai tarziu, dar si in noua mitologie apocrifa legata de Cristos, prin intermediul legendelor despre Craciun si despre Craciuneasa.Mitologia greaca va dezvolta motivul sub o forma legendara, legandu-l de insula Creta si de Pasife si Minotaur.In momentul cand citim basmul, motivul"mainilor taiate" este atat de puternic remarcat incat ne indreapta atentia catre Mykerinos.Ceea ce este desigur adevarat, dar nu explica motivul linguritei furate de catre fiul de imparat si negarea acestui furt.Daca in prima situatie, am vazut basmul ca desfasurandu-se in Egipt, si pornind de aici tot ce se va intampla, legat de fuga fetei, ar coincide Exodului Biblic vetero-testamentar,celelalte motive folclorice imi arata clar ca unele evenimente se petrec in Egipt, dar altele se petrec inainte de coborarea hicsosilor in Egipt si au la origine tocmai aceste intamplari istorice.Exista un fel de imobilism sau indoctrinare folclorica, care leaga toate lucrurile care se petrec intr-un basm de un singur loc, sau de un spatiu limitat teritorial si temporal.Va trebui sa convenim ca atat folclorul cat si mitologia nu respecta acest imobilism despre care am amintit.Intamplarile se desfasoara pe o arie foarte larga a spatiului si mai mult decat atat pe un interval de timp mult mai elastic decat cel acceptat de imaginatia noastra.
Va amintiti ca in Ispravile lui Pacala, a lui Petre Dulfu, acesta este trimis de popa la Moara dracilor ( in Egipt,), sa macine niste saci cu grau si alte cereale, care se dovedesc a fi plini cu cenusa.In unele basme sacii cu cenusa, sunt inlocuiti de turta de cenusa amestecata cu laptele mamei.Acesta este un simbol al secetei care bantuia tarmurile marii mediterane si care crutase pentru o perioada tara Egiptului, datorita asezarii pe care o avea.Dar Pacala mai face ceva.Ii acuza pe draci de furt si atunci acestia ii schimba cenusa cu faina adevarata.In basmele citate din Ionel Oprisan, fiul de imparat nu recunoaste ca el a furat lingurita sau linguroiul care a fost gasit in carambul cizmei sale.Si intr-un caz si in celalalt este vorba de acelasi lucru.Ori cheia intamplarii se gaseste in Vechiul Testament.
Scena se gaseste in Vechiul Testament, in Geneza/Facerea:(42; 25-28):
"Iosif a poruncit sa li se umple sacii cu grau, sa puna argintul fiecaruia in sacul lui (argintul cu care fratii lui Iosif cumparasera graul in Egipt) si sa li se dea merinde pentru drum.Si asa s-a facut.Ei si-au incarcat graul pe magari si au plecat.Unul din ei si-a deschis sacul ca sa dea nutret magarului in locul unde au mas peste noapte.A vazut argintul la gura sacului si a zis fratilor sai:" Argintul meu mi s-a dat inapoi, si iata-l in sacul meu."Atunci li s-a taiat inima.Si au zis unul altuia tremurand: "Ce ne-a facut Dumnezeu?"
Dar cine face asta la nivelul istoriei legendare? Iosif.Cine va repeta gestul la nivelul basmului?Fata popii.Chiar daca chipurile difera, personajul este unul si acelasi.Cati copii are fata popii cu fiul de imparat?Doi copii.Cati copii va face Iosif in Egipt?Tot doi:
"Si Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai sai, Manase si Efraim."
Observati cum Vechiul Testament vine si explica in mod surprinzator continutul basmului ?Cine este acum popa care vine si o urmareste pe fata pana in Egipt?Iata ce ii spune Faraon lui Iosif:...luati pe tatal vostru si pe familiile voastre si veniti la mine.Eu va voi da ce este mai bun in Tara Egiptuluui,si veti manca grasimea tarii"
Ori tatal lui Iosif si al fratilor sai era Iacov.Despre el este vorba in basm.Cred ca acest basm a fost scris din perspectiva unui scrib egiptean, deoarece face aluzie la "incest" si la mainile taiate ale slujnicelor.Dar povestea in intregime este de fapt povestea lui Iosif.
Ciclul metamorfozelor in conceptia lui Saineanu.
Nu mi-am propus sa respect un anumit vector, din aceasta cauza, materialele pe care le voi prezenta in fata Dvs., vor avea un caracter discontinuu.Sau cel putin aparent discontinuu.Intentia mea este nu sa sanctionez greselile pe care le face exegetul, ci sa va invat sa faceti deosebirea dintre un adevar si o greseala.Nu s-ar fi intamplat lucrul acesta daca cercetarea ar fi incercat sa lamureasca valorile de simbol ale motivelor folclorice, si nu ar fi pus laolalta tipuri diferite, numai pentru ca acestea semanau in mod aparent unele cu altele.Saineanu, distinge in cadrul ciclului metamorfozelor, doua tipuri principale:
-Tipul Iason
-Tipul Copii de aur.
Tipul Iason, poseda urmatoarele peripetii:
Un tanar ajunge, (obisnuit printro juruinta anterioara) in puterea unei fiinte demoniace.
Fata demonului, ajuta flacaul sa savarseasca sarcinile grele impuse de parintele ei.
Amandoi tinerii fug si scapa de urmarire prin aruncarea de diferite scule sau printr-un sir de metamorfoze.
Spre deosebire de tipul Iason, tipul Copii de aur, au urmatparele peripetii:
Copii nou nascuti sunt inlocuiti (obisnuit de surorile invidioase)cu animale, mai ales catei, si mama nevinovata este alungata sau pedepsita.
Adevaratii copii ucisi sau expusi, se transforma succesiv in arbori si animale, spre a renaste din maruntaiele lor.
Mantuirea finala a mamei porin regasirea copiilor.
"Trasatura distinctiva a acestui ciclu,-va spune Lazar Saineanu,- o formeaza seria de transformari prin care trece eroul sau eroina, spre a reveni apoi la forma initiala".
Tocmai aceasta trasatura distinctiva, reprezinta punctul slab al teoriei lui Saineanu.Pentru ca cele doua tipuri au ca modele arhetipale doua istorii diferite, iar transformarile nu sunt decat aspectul formal care ne face sa ne ratacim in labirintul explicatiilor care nu duc nicaieri.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 09:57

Am aratat ca in primul tip, numit tipul Iason, este vorba despre un tanar, care ajunge din diferite motive (printr-o juruinta sau un blestem al mamei) in puterea unei fiinte demoniace.
"Ca prototip al acestor conflicte magice se poate considera mitul epic al lui Iason si al Medeei."-afirma Lazar Saineanu.Intr-un fel, exegetul are dreptate,dar aceasta inseamna sa acceptam metoda comparativa de studiu, pe care o propune autorul.Putem sa comparam un mit cu un altul, sau o poveste cu o alta, cu conditia sa aiba un continut asemanator.Ori de foarte multe ori acest gen de continuturi sunt inselatoare, deoarece noi comparam aspectele formale, aparente, de suprafata si nu mergem pana la profunzimea valorilor de semnificatie date de simbolurile continute in motivele folclorice.Si noi oamenii semanam intre noi, dar fiecare dintre noi poseda particularitati evidente care ne transforma in cadrul aceluiasi "ciclu" in persoane distincte.Vin si spun acum, ca primul tip are ca punct de origine, istoria legendara a lui Iosif.Iosif pleaca de acasa trimis de catre tatal sau , fratii lui il captureaza, si il vand ca rob unei caravane care se indreapta catre Egipt.Ori Egiptul era considerat de catre antichitate ca fiind o tara a mortii, Iadul, peste care stapan era Faraon pe care aceeasi antichitate il privea ca pe un demon.Motivele in baza carora eroul este determinat sa ajunga in Tara celor Morti (Egiptul),reprezinta "Destinul" eroului nostru.Ceea ce ne incurca acum, este cea de a dua propozitie pe care nu suntem in stare sa o interpretam asa cum trebuie:
"Fata demonului,(fata lui Faraon la prima citire profana), il ajuta pe flacau intru savarsirea sarcinilor grele impuse de parintele ei."
Una dintre chei pentru dezlegarea continutului acestui tip de basme(pe care le-am gasit si in alte cicluri si tipuri raspandite aiurea) este aceasta misterioasa fata care il ajuta pe tanar.Faptul ca ni se spune ca este "fata" ne deruteaza, deoarece tot o fata este aceea care il va ajuta pe Harap Alb sa iasa din incurcaturi, dar acolo ea se numeste Sfanta Dumineca.Tot o fata cu un aspect ceva mai monstruos, este si aceea care se coboara din copac la focul lui Fat-Frumos , dar se teme de cainii eroului si ii da cateva fire de par ca sa le puna peste caini si peste foc, acestea actionand ca o potiune vrajita si inghetand totul in jur.Ori Sfanta Duminica din Povestea lui Harap Alb, si Fata care coboara din copac, ca cei trei ciobanasi de pe munte (din balada Miorita), sunt reprezentarile feminine ale lui Dumnezeu.Dovada este la indemana Dvs., daca cititi in Vechiul Testament discutia dintre Dumnezeu si Moise pe muntele lui Dumnezeu Horeb.Aici este copacul din care coboara Scorpia la flacarile focului sa se incalzeasca, sau intra popa in maracini sa asculte cantecul din fluier al lui Pacala si isi rupe hainele.Este, repetam, Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul cuprins de flacari si care totusi nu se mistuia.Fata il ajuta pe flacau sa treaca peste incercarile primejdioase la care il supune Faraon(Spanul in Povestea lui Harap Alb, si creatura demoniaca prezenta in celelalte basme ale ciclului.)Si iata cum il ajuta fata:
"Dumnezeu a auzit gemetele lor(ale copiilor lui Israel) si i-a spus lui Moise:"...am auzit strigatele pe care (poporul Meu ) le scoate din pricina asupritorilor lui.(...)M-am pogorat ca sa-l izbavesc, si sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-o tara buna si intinsa, intr-o tara unde curge lapte si miere, si anume in locurile pe care le locuiesc Canaanitii, Hetitii, Amoritii, Ferezitii, Hevitii si Iebusitii."Pentru a simplifica problema desi este vorba dupa cum se observa de ceva mult mai complex, vom folosi pentru acest loc denumirea de Israel, ca fiind punctul de destinatie atat al eroului vetero-testamentar cat si al aceluia din basmele acestui tip.
Daca Lazar Saineanu ar fi folosit in loc de numele de Iason pe acela de Iosif, ar fi fost mai aproape de subiect si nu s-ar fi indepartat de arhetip asa cum a facut-o fara sa isi dea seama.Dupa ce fata il ajuta pe baiat sa treaca peste intamplarile grele,"amandoi tinerii fug ..."Ceea ce in basme se numeste fuga, in Vechiul Testament se numeste Exodul sau Iesirea.Exegetul, considera ca basm tip, basmul: Petre Fat-Frumos de Marienescu.Sa citim impreuna putin din rezumatul prezentat de autor:
"A fost odata un imparat care , cand pleca la vanatoare, lua in scris toate cate avea in casa, caci ce ramanea nescris, ii lua zmeul."
Avem aici ideea de destin, ca in cazul blestemului sau al juruintei.Motivatiile destinului vor fi variate si ele nu conteaza pentru povestitor decat prin faptul ca eroul trebuie sa plece de acasa.In Vechiul Testament, Iosif este trimis de catre tatal sau Iacov la Sichem, in cautarea fratilor sai."La vanatoare, (Imparatul) se simti cuprins de intuneric si auzi un glas strigand:Imparate sa-mi dai ce ai uitat nescris acasa, ca sa te luminez."
"Domnul a zis lui Moise:"Intinde mana spre cer, si va fi intuneric peste tara Egiptului, asa de intuneric de sa se poata pipai."
Moise si-a intins mana spre cer.Si a fost intuneric bezna in toata tara Egiptului, timp de trei zile.Nici nu se vedeau unii poe altii, si nimeni nu s-a sculat din locul lui timp de trei zile.Dar in locurile unde locuiau toti copii lui Israel, era lumina."
"Dupa ce se nascu baiatul si fu botezat, Petre Fat-Frumos, imparatul se pomeni cu un nor mare si un glas striga:"
Dar norul, sub forma de stalp, ii va insoti de la bun inceput pe copiii lui Israel in Exod:
"Domnul mergea inaintea lor ziua intr-un stalp de nor..."
Ca sa nu existe cumva dubii, acelasi termen mai apare scris in Vechiul Testament si cu alte ocazii:
"Si Domnul i-a zis lui Moise:"Iata voi veni la tine intr-un nor gros..."(Exodul, 19;9 )
Putem continua asa mai departe, amintim insa numai de transformarea unuia dintre ei intr-o apa mare,-Marea Rosie peste care copiii lui Israel scapa trecand in partea cealalta.Varianta cealalta a lui Maldarescu, se numeste Suta Ioan.Basmul incepe cu o declaratie asemanatoare cu aceea din Povestea lui Harap Alb, numai ca acolo aceasta declaratie apare mult mai estompata:
"Un om avea o suta de feciori, care nu voiau sa se insoare decat gasind o suta de fete potrivite.Unde apare acest motiv al omului cu baieti multi si al aceluia cu fete multe in Mitul lui Iason? Dar el exista chiar la inceputul capitolului Exodul, Iesirea, cand poporul lui Israel incepuse sa se inmulteasca peste masura creind spaima lui Faraon, motiv pentru care acesta porunceste sa fie omorati toti pruncii de parte barbateasca si sa fie lasati sa traiasca numai pruncii care sunt fete."Zmeul cetatii le ingadui drumul, numai daca ii vor jurui "ce au acasa sa fie al lui"adica pe Suta Ioan care si intra ca argat la Zmeu."Ori acest motiv popular, exista si in Biblie cand Iosif, ajuns la randul sau aproape identic ca Faraonul, le cere fratilor sai sa il aduca in Egipt pe fratele lor cel mai mic.Unde este acest motiv popular in legenda lui Iason? Lipseste cu desavarsire.Aceasta inseamna ca furat de basme, autorul, nu a apucat sa analizeze in profunzime motivele folclorice si a tras niste concluzii formale care nu reprezinta nici pe departe adevarul continut in valorile de semnificatie ale motivelor analizate, ori mai degraba trecute cu mare usurinta cu vederea.Va propun sa trecem acum la analizarea celuilalt tip, care este strain de clasificarea lui Saineanu.
Cel de al doilea tip, pe care Lazar Saineanu il numeste Copiii de aur, are urmatoarele peripetii:
-Copiii nou nascuti sunt inlocuiti (obisnuit de surori invidioase,)cu animale mai ales catei, si mama nevinovata este alungata sau opedeopsita.
Cu privire la nasterea lui Apolon, citim in Dictionarul de Mitologie:
"Fiul lui Zeus si al titanidei Leto, este fratele zeitei Artemis.(...)Este numit si Apolon Lykios (sau Apolon Lupul) pe baza unei traditii arhaice, (relatate de Aristotel si Ailianos) dupa care mama sa Leto(cea care avea sa-i nasca pe Apolon si pe Artemis), ar fi fost o femeie lupoaica."
Basmele din acest tip sunt basme mitologice grecesti, pentru motivul ca fata sau femeia din basm, va da nastere la randul ei la doi catei.Ca un fapt curios si puii de lup, poarta aceeasi denumire ca si puii de caine.Ei se numesc catei sau catelandri. Prin urmare ceea ce citim noi in cadrul acestui tip, se refera la nasterea celor doi zei din panteonul grec, Artemis si Apolon, din mama Leto.Stiind lucrurile acestea cum putem sa punem egalitate intre un mit grec si unul ebraic, desi Saineanu l-ar fi vrut tot grecesc, din moment ce se gandea la Iason?In aceasta categorie de mit grecesc, intra basmele:Insira-te margarite, Copiii de aur, Mama zidita de vie,(Leto va naste pe o insula de piatra, insula cunoscuta si sub numele mentionat dar si sub numele de insula Delos.), Doi feti cu stea in frunte, Cei doi copii cu oparul de aur, s.a.m.d.
Sa vorbim acum despre un alt ciclu din Basmele Romane, cunoscut sub numele de "Ciclul: Femeie -Planta."Lazar Saineanu, imparte ciclul in doua tipuri, "dupa cum femeia-zana, vietuieste mai intai intr-un arbore (dafin ) sau intr-un fruct."Acest tip poseda trei motive folclorice distincte:
-Zana traieste fericita si nevinovata intr-un arbore.
-Ea-si pierde nemurirea, iubita de Fat-Frumos, care mai intai o paraseste.
-Stravestita intr-un calugar, ea-l regaseste si (obisnuit) se casatoresc.
Ceea ce scapa exegetului este starea aceasta specifica a zanei/zeitei de a se gasi intr-o stare vegetativa,intr-un arbore.El cauta explicatia in teoriile animiste ale antichitatii, care considerau ca arborii sunt niste fiinte.Legat de arbori, marturisesc si eu aceeasi credinta, iar cercetarile actuale legate de plante si de psihologia lor,-chiar daca aceasta este redusa la cateva emotii-vin si confirma cu prisosinta natura vie a acestora.Problema insa se complica putin, atunci cand extindem aceasta lege a viului la alte obiecte.Putem face credibila teoria animista, uneori recurgand la o substitutie.Obiectul respectiv, este substituit de arbore, in felul acesta, arborele devenind un simbol a obiectului .Abilitatea exegezei, nu presupune o cercetare stiintifica de amploare, ci numai existenta intuitiei.Adica, sa incercam sa ne prindem, de ceea ce ne spune povestitorul in basmul sau, plecand de la premiza ca cele vorbele sunt in aceeasi masura si minciuni, dar si lucruri adevarate.Aceasta substituire, reporezinta unul din aspectele de analiza a basmului.In "Femeia zidita de vie" semanand intrucatva cu imolarile din balada Mesterului Manole, am vazut ca ne gasim in fata unei false imolari, care nu vrea decat sa sugereze ca acea femeie, pe care mitologia a numit-o Leto, si a fost mama zeilor Apolon si Artemis, a nascut pe o insula de piatra, nume care apartinuse la un moment dat insulei Delos.Pentru ca atunci cand timpurile se schimba, se schimba si oamenii, iar acestia isi numesc universul inconjurator cu totul altfel decat cei dinaintea lor.Schimbarea numelor, reflecta si schimbarea timpurilor, si s-ar putea foarte bine scrie o carte pe aceasta tema.
Mai vreau sa va spun ca fata inchisa intr-un arbore este o zeita fecioara si arborele poate sa ii fie semnul ei asociat, sau poate sa reprezinte in aceeasi masura, nasterea miraculoasa din arbore.Haideti sa vedem putin, ce spune rezumativ, Saineanu, despre basmul tip "Fata din dafin " a lui Fundescu.
"Imparateasa ramanand grea,inaintea facerii cu sase saptamani, s-a pomenit ca ii plange copilul in pantece,si nu tacu decat dupoa ce spuse ca-i va da pe Sanda Luxandra,de peste noua mari si noua tari."
Plansul copilului in pantecele mamei, se repeta ca motiv folcloric si in alte basme populare romanesti si de aiurea.Exista si un corespondent real, istoric mentionat la triburile trace, unde copii erau plansi la nastere, considerandu-se ca ei vor avea parte de toate nenorocirile vietii.O situatie asemanatoare vom intalni si intr-una dintre povestile lui Creanga, desi exegeza a tras concluzia ca muierea aceea plangea prosteste privind catre drobul de sare de pe soba anticipand moartea copilului ei.Lucrurile nu sunt chiar asa, Creanga, transmitand o traditie populara foarte veche, care si-a pierdut intelesul, si de aceea din intalnirea acesteia cu autorul pus pe glume, a iesit ce a iesit, deturnandu-se adevarul initial.La nivelul basmului, acelasi plans apare si in Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a lui Ispirescu.Curiozitatea este ca nu numai motivul plansului este comun, cat si istoria transmisa in cadrul celor doua basme mentionate.Fata din Dafin, se numeste:"Sanda Luxandra." Fara a fi specialist in decriptare, pot spune ca numele "Sanda" este o deformare fonetica a lui "Santa", care si ea este de fapt o citire alterata a cuvantului "Sfanta".In ce priveste Luxandra, acest cuvant este alcatuit din termenul:"Lux", care inseamna "lumina," la care se adauga sufixul andra, pentru a marca femininul , asa cum exista si masculinul exprimat prin "andru".
Sandra Luxandra este un nume aparent, exprimand existenta unei zeite/zane fecioare careia oamenii ii spuneau: "Sfanta Lumina", sau "Lumina cea sfanta."In insula Delos s-au nascut doi copii de aur, unul fiind Apolon Soarele, cealalta fiind zeita Artemis, care ar fi trebuit sa fie Luna.Emanatia luminii s-ar putea la fel de bine sa nu emaneze de la aspectul astral al zeitei,ci de la insasi zeita.Ori singura zeita careia ii acord puterea de a ilumina pe cei din jur, fiind sau nefiind o zeita lunara, este zeita Intelepciunii la greci, cunoscuta sub numele Atena.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 09:58

De foarte multe ori, povestitorul pune accentul pe un anumit motiv popular, pe un anumit eveniment caruia ii confera toata greutatea , restul basmului devenind o formalitate.In Ciclul Parasirilor, sau Om-Animal, accentul cade nu pe acea misterioasa fiinta sau obiect sacru care in basm este substituita de catre un arbore,acesta dand nastere unei fete, ci pe femeia care greseste si il determina pe barbat aflat in pielea unui animal, sa o paraseasca.In acest ciclu, se intampla insa la fel ca in viata.Femeia este cea care il "bate de stinge" pe barbat, iar acesta ca sa iasa cu fata curata, o acuza pe femeie de un oarecare fapt reprobabil, si chipurile, femeia este aceea care alearga pana la urma dupa el, implorand iertarea, iar barbatul generos, ii acorda iertarea si se impaca intr-un tarziu cu ea.La fel ca si istoria, si basmele sunt manipulate fara voie de povestitor, in asa fel ca orgoliul masculin al eroului sa fie mai presus de cel al muierii sale.Am spus intr-un rand ca basmele din acest ciclu, apartin mitologiei grecesti, povestind sub o forma simbolica, conflictul istoric dintre grecii cetatii Atena si persii lui Darius si respectiv ai regelui persan, Xerxe I.Cele doua razboaie sunt cunoscute sub numele de Razboaiele Medice, si ele au patruns nu numai in folclorul grec, ci si in spatiul cultural al imparatiilor invecinate, ajungand prin intermediul polisurilor grecesti in Dacia.Ulterior vina acestei difuziuni va apartine si altor popoare cu care vom intra istoriceste in contact.Variantele culte ale acestor basme ale razboaielor medice, le vom regasi in Ramayana lui Valmiki, in Odiseea si Iliada lui Homer.Dar atat Iliada cat si Odiseea, vor suferi si influenta unor traditii mai vechi, pe care le consideram a fi vetero-testamentare.Ce se intampla in Ciclul Parasirilor, unde autorul Basmelor Romane citeaza ca tip, basmul mitologic al dragostei dintre Amor si Psyche? Fata este condamnata de oracol, sa se casatoreasca cu un sarpe , sau cu un alt animal , prioritatea cea mai mare avand-o porcul, care va aparea in felul acesta atat in Odiseea lui Homer, (Ulise fiind un print porcar, dintr-o insula saraca si aproape pustie ca si insula Delos despre care am amintit si mai inainte.
In ordinea succesiunii basmelor luate dupa intelesul lor istoric sau legendar, primul Ciclu, al parasirilor sau Om-Animal, este al doilea, prioritate trebuind sa acordam celui de al doilea ciclu, si anume Ciclului Femeie/Planta, sau tipului Daphne.Si iata de ce.Basmele din acest ciclu, povestesc despre nasterea zeitei Atena din capul lui Zeus.Povestea se gaseste redata detaliat in diferite carti de mitologie si dictionarele respective.Voi apela la cartea Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, (Chisinau, Hyperion, 1990, pg.35:)
"Zeus simtea ca-l doare capul tot mai puternic.Nestiind cum sa-si potoleasca aceasta mare suferinta, a poruncit sa vina zeul(...) Hefaistos, care era fiul sau si al Herei.(...) Zeus i-a poruncit sa aduca si o secure de arama, cu tais bine ascutit.(...)
-Bine, Hefaistos, a spus zeul stapan, despica-mi capul si spune-mi de ce ma doare atat?"
Ca sa intelegeti despre ce este vorba aici, am sa va spun numai ca aceasta perioada a durerilor olimpiene, coincide cu modificarea stancii sau muntelui, pe care grecii aveau sa construiasca Acropola Ateniana.Aceste modificari s-au facut in varful acelei forme geologice, pe care cei vechi, asemenea evreilor care considerau muntele Horeb, ca fiind Muntele lui Dumnezeu, o identificau cu zeul lor suprem caruia ii spuneau:Zeus.Iar pe limba noastra, a celor ce citim aici, "Zeul", nume care indica divinitatea, dar nu si adevaratul nume al acesteia.Cand dupa oarece discutii in contradictorii, Hefaistos i-a dat lui Zeus cu toporul in cap, "...s-a auzit un strigat tare de bucurie si izbanda.Din crestetul nemuritor, (...) s-a ivit o zeita mandra, purtand o platosa de aur, pe frunte coif, in mana dreapta o lance strasnic ascutita si-n stanga, scut aparator."
Zeita mandra care se nascuse intr-un mod atat de inedit, din crestetul crapat al tatalui sau Zeus, se numea Atena.Despre aceasta nastere se povesteste in cel de-al doilea ciclu despre care am inceput sa vorbim,si anume in cele care se refera la basmele cu Fata din Dafin.Dar de Atena se vor lega si alte basme, de data aceasta ceva mai tarzii, care au transformat invazia persano-medica, in simboluri de dragoste.Este aici si intentia lui Paris(PRS=Persii), de a o fura pe Elena lui Menelaos(dar Elena este numele natiunii care se gasea pe malurile Helespontului si care ii denumeste pe toti grecii=Heleni, cu intentia de a o duce la Troya.)Ori Troya mitologica sau Ilionul(orasul Zeului sau al lui Zeus,), pe care Heinrich Sliemann a cautat-o in Asia Mica la Hisarlik, este una si aceeasi cu cetatea Atena din zilele noastre.
Nasterea Atenei din Dafinul cel verde este redat in urmatoarele versuri din basmul lui Fundescu:
"Deschide-te dafin verde,
Sa iasa fata curata,
De soare nevazuta,
De vant nebatuta,
De ploaie neudata,
De voinic, nesarutata"...
Toate aceste insusiri care vin si redau cu generozitate calitatile deosebite ale fetei, subliniind fecioria ei, vin si spun in acelasi timp ca mama ei Metis a fost inghitita de Zeus ca urmare a unei proorociri nefaste, dar in acelasi timp fac o referire indirecta nu numai la existenta in tata a fiicei, ci si ca aceasta fecioara are legatura cu noaptea sau cu luna: "De soare nevazuta."Basmul, se refera la nasterea Atenei, iar Amor si Psyche , se va derula ulterior, povestind in limbajul colorat al simbolurilor neintelese, despre agresiunea persana impotriva grecilor.Calugarasul care apare mai apoi la sfarsitul basmului, este Ulise.
Fata din dafini a lui N.D.Popescu,este mai degraba o Odisee, identificandu-se cu Tinerete fara batranete datorita aparitiei acelui tinut plin cu oase si care nu este altul decat tinutul sirenelor din Odiseea, corespunzand Egiptului antic.
Ori tot la N.D.Popescu, aflam ca tatal fetei fusese preschimbat de o vrajitoare rea intr-un dafin:
"In gradina palatului se afla un dafin mare si gros, in marginea unui raulet( este cel facut de Poseidon in concursul cu Atena), inconjurat de stane de piatra cu chip voinicesc.Erau voinicii care venisera sa o peteasca.(...) Bunica-sa, o zana rea si razbunatoare, schimba pe tatal ei in dafin, iar pe fata o arunca la tulpina copacului."In basmul Calugaras al lui Stancescu, iubitul fetei, este prefacu intr-o stana de piatra si tot palatul de asemenea.Asta din cauza unui zmeu care isi pedepsise cu cruzime nevasta care se dovedise infidela, traind pe ascuns cu fiul imparatului Rosu.In basmele din tipul al doilea ni se povesteste exact cum Hefaistos ii crapa capul lui Zeus:
"Fata care traieste inchisa intr-o rodie(sau aiurea intr-o narazma sau o lamaie/de fapt capul lui Zeus,) cum iese la lumina, cere apa, si necapatand piere in aceeasi clipa.A doua moare din acelasi motiv si numai a treia ramane in viata si se cununa cu feciorul imparatului."(pg.211)
Stiti de ce fata care este zeita Atena cere apa?
Pentru ca suparat pe Atena, Poseidon, care a pierdut concursul pentru stapanirea Aticii, a inundat-o.Aceasta inundatie i-a servit mai tarziu lui Platon sa povesteasca in cele doua dialoguri celebre ale sale, Timaios si Kritias, despre scufundarea Atlantidei.Consecintele au fost nefaste, mai ales pentru cercetatorii de mai tarziu care au cautat Atlantida peste tot, numai acasa la ea nu prea sau uitat.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:02

Inainte de a merge mai departe, vreau sa mai spun ca mitul grec al nasterii miraculoase a zeitei Atena, din capul lui Zeus, va fi preluat de catre noua mitologie crestina, unde, unele apocrife, vor vorbi despre nasterea lui Iisus Cristos in acelasi mod, dar de data aceasta intr-o versiune inversata, tatal schimbandu-si locul cu fiica.Numai ca relatiile si personajele se vor transforma, tatal devenind fiul iar fiica va fi de aceasta data mama care va naste.Nasterea insa va fi tot prin capul sfantei fecioare Maria.In acest loc, vom intalni trei traditii diferite. Mitul ebraic al nasterii Mantuitorului, suprapus peste actul de nastere al zeitei Leto in insula Delos, la care se va adauga si nasterea miraculoasa a zeitei fecioare Atena din crestetul lui Zeus.Toate aceste traditii sunt risipite in folclorul romanesc, in basme si colinde.Probabil ca aceeasi raspandire o au si in folclorul grec si al celorlalte popoare invecinate.
Cel putin pana in momentul de fata, am observat ca la capitolul basme exista doua centre de influenta culturala deosebite: unul este cel ebraic care face trimitere prin basme, la cartile sapientiale vetero-testamentare si alt centu de respiratie deosebita, il reprezinta Grecia antica, care a facut posibila nasterea unor apocrife romanesti avand ca punct de plecare razboaiele medice si cetatea Atena.
In Amor si Psyche, fata este condamnata sa se marite cu un sarpe uracios care provoaca teroare nu numai oamenilor dar starneste panica chiar in lumea zeilor.Sarpele este coautor la facerea lumii.In credintele pelasge,(vezi Ghidul esential de mitologie clasica de Kevin Osborn si Dana L. Burgess),zeita Eurinome, mama tuturor lucrurilor, aparuse goala din Haos, a separat marea de cer, pentru a avea pe ce sa stea,si in timp ce dansa pe valuri provocand vantul prin miscarile trupului, a prins acest vant intre palme si l-a modelat, transformandu-l intr-un sarpe urias, al carui nume era Ofion.Probabil ca zeita era foarte frumoasa cum topaia asa ceea ce i-a dat lui Ofion care era o creatura mizerabila si primitiva, niste idei nepotrivite , in urma carora, Eurinome a ramas foarte gravida si a dat nastere unui ou, transformandu-se in timpul sarcinii intr-o porumbita.L-a pus pe Ofion sa se incolaceasca in jurul oului , iar acesta a indeplinit cu zel aceasta divina porunca.Fie ca urmare a excesului de zel, fie pentru ca era timpul, oul a crapat si a dat nastere universului, a obiectelor printre care si a Pamantului gata facut, cu munti si ape, asa ca nu mai trebuia nimic ca lucrurile sa fie perfecte.Mircea Eliade, spunea ca oamenii nu fac altceva decat sa repete gesturile sacre ale divinitatii.In felul acesta, Persii, care sunt asimilati cu balaurul sau cu sarpele,-vom intalni la popoarele semite chiar numele de levit ( in araba, laha), desemnand aceasta apartenenta sau descendenta din universul ofidian, incercand sa cucereasca Troya/Ilion/Atena, nu faceau altceva decat sa repete gestul sacru al sarpelui Ofion, pentru a recrea lumea prin casatoria divina cu cetatea pe care vroiau sa o cucereasca.Luptele mitologice ale lui Zeus cu titanii si gigantii, sunt iarasi un ecou al conflictelor dintre persi si grecii atenieni.Ca o curiozitate si in spiritul cultural grec, titanii sunt niste entitati pe jumatate oameni pe jumatate serpi.Un ecou al acestora apare si in religia galilor, la care a fost descoperit un monument destul de bizar,denumit "calaret cu anghiped",infatisand un calaret inarmat calare pe un cal cabrat ce isi pune picioarele din fata pe umerii unui monstru cu cap omenesc si trup de sarpe.(Jean Paul Clebert-Bestiar fabulos).Zeul calaret nu il reprezinta numai pe Jupiterul galic, ci pe Zeus al grecilor, sau toata Grecia in lupta cu sarpele persan.Este acelasi motiv care va patrunde in iconografia crestina sub numele de:"Sfantul Gheorghe omorand balaurul".Atragem atentia insa ca motivul eroului care omoara balaurul este mult mai vechi, si chiar repetabil, forma si mai arhaica este aceea a victoriei regelui Cyrus cel Mare impotriva Babilonului si regelui acesta, care va lua in scrierile vetero-testamentare, chipul ingerului damnat.Dar in ciuda vechimii motivului, pericolul asupra lumii se nastea in acelasi cuib infernal.Si el ii avea ca protagonisti pe oamenii-sarpe.
Conflictul la nivelul basmului dintre sarpele "indragostit" si fata victima (a profetiei sau a blestemului,) pusi laolalta de soarta intr-o situatie conjugala la un moment dat exploziva,consta in arderea pielii primului, pentru a i se restitui in felul acesta infatisarea umana.Insa distrugerea acestei piei malefice, chiar daca simbolul se va reduce la numai la picurarea unei lacrime de ceara pe pielea celui adormit,(conform Amor si Psyche,) este mai mult decat un soc de moment.Gestul poseda intensitatea unui conflict armat,care determina distrugerea partiala a unui aparent "invingator" si cautarea lui disperata de catre sotie, nu pentru a reinvia o relatie aflata oricum sub semnul intrebarii dincolo de aspectul inocent, domestic sau familial promovat pe final. Cautarea este sub semnul urmaririi , iar scopul final este neutralizarea definitiva a agresorului.Ceea ce am facut acum a fost o citire printre randuri a basmului, o explicare a blestemului inversat din basmul lui Stancescu "Sarpele mosului", unde fata, culmea este la randul ei blestemata de iubit:
"sa umble ratacind prin toata lumea(grecii erau corabieri vestiti), avand poe cap o caciula, pe trup vesminte, in picioare opinci, toate de fier, iar imprejurul pantecului unde incepuse sa zamisleasca copilul, sa fie incinsa cu cercuri de fier(sau un brau, care in mitologia greaca va fi de piatra)si pana nu i s-or rupe hainele, sa nu dea de el"(Basmele Romane, L.S. pg.172).
Dar descrierea vesmintelor in blestemul adresat de barbat femeii sale, seamana in mod izbitor cu descrierea unei armuri.Si ceea ce nu trebuie uitat, cu o astfel de armura s-a nascut si zeita Atena din capul tatalui ei, maretul Zeus.Cercul, care inconjoara pantecul fetei, nu este acea centura de castitate despre care se vorbeste in perioada cruciadelor, in definitiv o forma barbara de protejare a femeii seniorului de ispitele carnale in lipsa sotului.El ne aminteste de una dintre muncile lui Herakles sau Herkules, aceea de a lua centura reginei amazoanelor Hypolita.Ori cum spuneam si in alta parte, numele acestei femei razboinice sub care se ascunde atat zeita Atena cat si zeul Poseidon (prin simbolul calului), insemna-Hypos=Cal si Lit/Litos=Piatra.Nume destul de neobisnuit din moment ce Hercules/Herakles trebuia sa ia braul de piatra al Calului(Poseidon).Aceasta munca semana extraordinar cu asediul unei cetati.Sa nu uitam ca in Cantecul Nibelungilor, Sigurd va face acelasi lucru, luand centura Brunhildei.Despre asediul cetatii Atena se mai vorbeste in balada romaneasca Iovan Iorgovan, iar o situatie asemanatoare va fi descrisa si in Apocalipsa lui Ioan Teologul, apartinand Noului Testament.
Dar ceea ce este valabil aici, nu mai corespunde acelor basme din tipul Melusina, care fac parte din ciclul Solomonian asa cum am aratat mai inainte intr-un alt capitol.
Am amintit mai inainte de balada Iovan Iorgovan si de Apocalipsa lui Ioan Teologul.Iata cum apare in balada descrius asediul Atenei , lupta dintre Sigurd si Brunhilda pentru obtinerea centurii, nasterea pelasga a universului sau munca lui HerKules:
"De pe-o piatra,/O hala se-arata,/O hala cumplita/Jos incarlogita./Fata cum vedea,/Spaima o prindea/Tare ca-mi fugea/Si tare tipa./Sarpele curea/Fata tabara/Si mi-o ajungea/Si mi-o apuca/Coada-ncolacea/La brau o strangea/Fata se-ngrozea/Mai tare tipa/Codrul rasuna./'Ori daca acest episod ne creeaza o dilema a alegerii intre mitologia pelasga si mitologia greaca,iata varianta persano-ebraica a incercarii de asediere a cetatii ateniene:
"In cer s-a aratat un semn mare.O femeie invaluita in soare, cu luna sub picioare, si cu o cununa cu douasprezece stele pe cap.(Este vorba de constelatia Virgo/Fecioara si cununa de douasprezece stele reprezinta cele douasprezece constelatii zodiacale.)Ea era insarcinata, tipa in durerile nasterii si avea un mare chin ca sa nasca."
Eu vad in asta asedierea cetatii Atena, deoarece se vorbeste de o zeita fecioara. La aceasta se adauga si confuzia care se face in cadrul mitologiei grecesti dintre zeita Fecioara Atena si zeita Leto, care trebuia sa nasca cei doi zei divini, Artemis si Foibos Apolon.Semnificatia a fost deturnata in sprijinul cultului ebraic pentru a crea mitul nasterii lui Cristos.
"In cer s-a mai aratat inca un semn.Iata, s-a vazut un mare balaur ros, cu sapte capete, cu zece coarne, si sapte cununi imparatesti pe capete.(...) Balaurul a stat inaintea femeii care se pregatea sa nasca, ca sa-i manance copilul cand il va naste."
Posibilitatile care ni le ofera textul se refera la:
-mitul pelasgic al Facerii lumii.
-Asediul cetatii Atena de catre persi.(Balaurul)
-Mitul ebraic al nasterii lui Cristos.
In ultima varianta avem aceeasi stil de citire cosmica asemanator celui al magilor care vor veni in Betleem.
Dupa ce am spus toate astea, aratam basmele care fac parte din acest tip:
Sarpele uncheasului,Porcul cel fermecat, Fat-Frumos si fata negustorului, Dovleacul, Fratele Bucatica, Sarpele, Uitatul, Feciorul mosului, Povestea porcului, Petrea Fat-Frumos si zanele, Trandafiru si povestea banateana Psyche.
Lazar Saineanu, mai aminteste in acest ciclu "al parasirilor" si tipul B.,numit "Tipul Melusina".Exegetul scrie intr-un mod surprinzator:(pg.180.):
"Acest tip se confunda cu cel precedent, numai rolurile sunt schimbate."
Rog sa am iertare.Daca o femeie spune ca pruncii ei sunt gemeni, dar numai unul are nasul lung, aceasta inseamna dupa opinia mea ca ei nu sunt gemeni.Existenta nasului mai lung ii diferentiaza.Prin urmare, daca"rolurile sunt schimbate", tipul Melusina despre care vorbeste exegetul, nu se mai confunda cu cel al lui Amor si Psyche, pentru ca unuia dintre ele ii iese ori nasul afara,ori un picior sau o mana.La un moment dat vom observa ca diferentele sunt atat de evidente incat ne intrebam daca cele doua tipuri nu au fost puse din greseala alaturi, pentru ca nu seamana de loc."Aici, barbatul calca interzicerea zanei metamorfozate si porneste apoi in cautarea ei.Unele dintre versiunile noastre, (a doua munteana si cea ardeleana, )contin peripetiile sarcinilor impuse barbatului si care care aduc aminte de insarcinarile Psychei din partea Venerei, mai ales porunca de a se duce pe lumea cealalta, (Sa aduca inelul de logodna a maica-sii, sau pe insusi Dumnezeu), coincide cu coborarea in infern spre a cere Proserpinei o portiune(?!) din frumusetea-i divina...."Basmul tip, din acest tip al Melusinei, este Zana Zanelor de Petre Ispirescu.Cei trei fii de imparat trag cu sagetile ca sa vada in ce directie se gaseste implinirea sortii lor si a celui mic, ajunse intr-o padure, unde i se agatara de spuinare o bufnita si sase dintre suratele ei.Flacaul capata de la niste draci, trei obiecte miraculoase, -opinci cu care puteai sa treci marea, o caciula care il facea nevazut si un bici care impietrea.Cu ajutorul acestora descopera locul unde sedea zana Intra in casa nevazut(ca nici petitorii si nici Penelopa nu-l recunoaste), se-aseaza langa ea si copilasul pe care fameia il nascuse(Telemah) este zarit de copil si si la urma se recunosc si se imbratiseaza.Bufnita este zeita intelepciunii, Atena iat celelalte personaje le-am enumerat in parantezele deschise.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:04

Daca prin valoarea de semnificatie,basmul se identifica cu Amor si Psyche, putand fi pus in aceeasi categorie fara a fi gresit, in schimb, varianta ardeleana a lui Pop-Reteganul, Zana apelor, nu se mai incadreaza nici pe departe clasificarii impuse de Lazar Saineanu.Pentru ca basmul spune cu totul altceva.
"Un tanar pescar, Alexandru, pescui o data o mreana si cand vru sa o spintece, se pomeni in locul ei cu o fata ca rupta din soare.Era Zana apelor sortita sa ii fie sotie."
Deja ne aflam in fata unui apocrif vetero-testamentar.Numai faptul ca flacaul este trimis sa-l aduca pe Dumnezeu si pentru a trece in cealalta parte, apa se desface in doua, ne aminteste de Exodul sau Iesirea.Animalele slabe se regasesc iarasi in visele lui Faraon povestite de catre acesta lui Iosif.Copilul aruncat in cuptor, ii reprezinta pe copiii lui Israel aflati in robia Egipteana.Ei sunt vii si se joaca acolo, pentru ca Dumnezeu a facut miracolul acesta ca viata sa supravietuiasca in tinutul mortii.
Diferenta cea mai mare apare insa intre balada Broasca Roasca avand in mod vadit acelasi continut si fiind prin detaliile oferite, o referire vetero-testamentara la viata si faptele lui Solomon.
O aluzie in acest sens, vom gasi si in Povestea Porcului, a lui Ion Creanga.Spre deosebire de basmul lui Ispirescu unde motivul constructiei lipseste, Creanga il pune pe mos sa ii povesteasca urmatoarele babei sale:
"Imparatul a dat de stire prin crainicii sai, in toata lumea ca oricine s-a afla sa-i faca de la aceluia si pana la curtile imparatesti un pod de aur pardosit cu pietre scumpe, si fel de fel de copaci pe deoparte si pe de alta, si in copaci sa cante tot felul de pasari, aceluia ii da fata..."
Fantastica nu este realizarea acestor lucruri in basme, ci faptul ca s-a facut asa ceva, chiar daca intr-o forma redusa in realitate pe vremea lui Solomon si din dispozitia acestuia.Astfel, pe langa templu, si diferite scule sacre necesare cultului, el a mai cerut sa i se faca doi stalpi de arama."A facut inaintea casei doi stalpi, de treizeci si cinci de colti inaltime, cu un cap de cinci coti in varful lor.A facut niste retele care erau in Locul prea sfant, si le-a pus pe varful stalpilor.Apoi a facut o suta de rodii pe care le-a pus pe retele.A asezat stalpii in partea dinainte a Templului , unul la dreapta si altul la stanga.A numit pe cel de la dreapta Iachin, si pe cel de la stanga, Boaz."
Amintirea celor construite din ordinul lui Solomon, nu s-a pierdut in totalitate, din moment ce mai gasim pomenit intr-un basm povestindu-se despre furtul "vasului " de botez(Din fata, fecior), iar in baladele Broasca Roasca, detaliile cuprind o arie si mai mare de obiecte apropiindu-se de istoria scrisa in "2 Cronici"In acelasi timp, cred ca ar trebui sa acordam o atentie marita si la ceea ce cere fata fratelui sau sa construiasca, din moment ce acesta vrea sa se insoare cu ea.Gheorghe Vrabie, in Balada Populara Romana scrie despre acest lucru in comentariul sau la Nunta Soarelui:(Balada Populara Romana, Editura Academiei, pg.1966, pg.179):
"Ca sa evite cererea fratelui, sora il supune la nesfarsite incercari, cele mai frecventa fiind:cladirea unui pod de fier si otel de arama ori argint,ba chiar de ceara peste Marea Neagra. La capatul acestuia trebuie sa ridice o manastire(Este vorba de Templul Domnului construit de Solomon):
...Chip de pomenire
Chip de cununie,
C-o scara de fier,
Pan'la -naltul cer."
Daca aceasta manastire poate la fel de bine sa reprezinte memorial constructia turnului Babel, asa cum am aratat in materialul dedicat Mesterului Manole, constructia unei vii mari,
Cu noua razoare
Pe razor de vii,
Gutui si lamai, Pruni si zarzalii, s.a.m.d., aminteste in mod straniu de cei doi stalpi de arama construiti in fata Templului, din ordinul regelui Solomon.
Ciclul acesta al parasirilor, mai prezinta un al treilea tip, si anume, "tipul Neraida".Exegetul deosebeste aici trei forme:(pg.186):
"Niste zane cu chip de pasari, lebede sau porumbite, se scalda intr-un lacsi un flacau fura celei mai tinere, hainele, in care sta toata puterea zanei.(La regina amazoanelor, Hypolita si la Brunhilda, puterea se gasea in centura.)Nevoita astfel sa se cunune cu dansul, ea cauta sa le recapete si piere in cetatea nevazuta, unde barbatul sau o regaseste ca porumbita."
Voi reda si celelalte doua forme, dupa care vom analiza din perspectiva hermetica, continutul acestora.A doua forma consta in:
"Un fecior de imparat se scalda in lacul zanelor si adoarme.Trei zile de-a randul, zana il cheama jelindu-se, dar in zadar.A treia zi dispare, lasandu-i un inel cu numele sau.Desteptandu-se din amorteala, Fat-Frumos porneste in cautarea zanei si dupa multa ratacire ajunge la taramul celalalt, unde o gaseste si se cununa cu dansa.Zana ii incredinteaza toate cheile, oprindu-l sa intre intr-una din camerele poalatului.El nu asculta si zmeul ascuns acolo, o rapeste pe zana.Fat-Frumos nu o poate recapata decat dobandind manzul unei iepe nazdravane, pentru care serveste un an la o baba vrajitoare."
Si in sfarsit, cea de-a treia forma:
"Un flacau se scalda in lacul zanelor si parul i se daureste.El fuge cu hainele zanelor si , punandu-si o bucatica de cirvis pe cap, se baga argat la gradina imparateasca.Pe cand lipsea de acasa imparatul si oamenii curtei, el cutreiera gradina cu mandrele-i haine, si este vazut de domnita cea mai tanara care ramasese acasa.Ea il alege atunci de barbat dintre mai multi feciori de imparati, care venisera sa o peteasca."
Vreau sa trageti invataminte din urmatoarea situatie.Neavand la indemana toate colectiile de basme in momentul cand fac analiza de text a cartii lui Lazar Saineanu, sunt obligat de imprejurari sa ma folosesc de materialul sau, in care insa, basmele sunt rezumate.Aceasta situatie( a basmelor rezumate, )ma frustreaza pur si simplu, pentru ca basmele sunt reduse la cativa numitori comuni, pierzandu-se din vedere o serie de motive folclorice care pot deschide usile lor secrete catre o explicatie corecta, reprezentand valoarea lor de semnificatie.Pentru ca ceea ce simt in clipa cand trec prin aceste basme, este o pendulare si chiar un amestec dintre motive ce se gasesc in ciclul grecesc sau Atlant si ciclul mai vechi vetero-testamentar.Cred ca este important ca o clasificare a basmelor sa se faca in raport de aceste doua cicluri, sau in functie de modul in care motivele folclorice sunt adaugate pe firul narativ al basmelor.Este daca vreti, un fel de cod genetic, particularizat in cadrul fiecarui basm, dupoa modul de insertie a motivului.Spre exemplu, avem motivele folclorice, a,b,c,d,e.Aceste motive puse in aceasta succesiune, creeaza un basm de tipul:abcde.Dar asta nu inseamna ca nu vom gasi basme de alte tipuri, in care motivele folclorice sunt asezate altfel in cadrul basmului:bdace, adbec, si asa mai departe.Aceasta ar presupune insa stabilirea exacta, inventarierea motivelor folclorice utilizate in basm, si abia ulterior, urmarirea modului in care motivele sunt folosite in cadrul narativ.Va trebui tinut cont si de faptul ca unele motive folclorice se schimba pe parcursul evolutiei culturale, ceea ce ne-ar determina in necunostinta de cauza, sa identificam ca motive folclorice diferite, acelasi motiv, care desi poseda alt aspect, se refera la acelasi lucru.(Din punct de vedere simbolic.)Mai ar exista si posibilitatea ca in cadrul unui context narativ, un motiv folcloric, sau chiar mai multe, sa isi piarda semnificatia initiala incat sub o imagine cunoscuta, el sa vorbeasca despre cu totul altceva.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:08

Un motiv folcloric singur, nu intotdeauna te face sa descoperi adevarul.El se lumineaza pe sine numai in prezenta altor motive, sau cu cat coboram pe verticala vremurilor, pentru a descoperi arhetipul, sau cel putin formele care sunt cel mai aproape de acest arhetip.Daca citim despre motivul coborarii scorpiei din copac sa se incalzeasca la foc, nu ne dam seama ca este vorba despre motivul vetero-testamentar al lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de flacari care nu se mistuie.Dar si acest motiv biblic porneste de la o anumita semnificatie solara, care il determina pe lupo sa o manance pe bunicuta si poe Scufita Rosie, si pe Polifem sa ramana orb din cauza lui Ulise.
"Niste zane cu chip de pasari..."-spune Saineanu legat de prima forma.Dar sub aceasta forma de pasari divine, unele posedand chiar chipuri de femeie datorita cantecului lor,erau reprezentate sirenele, si prin simbolul acesta, preotii zeitei Neith din templul din Sais, Egiptul antic.Sub forma de pasari sunt reprezentate unele zeite grecesti si chiar unele personaje care par sa nu aiba nimic de-a face cu divinitatea, desi ele ar putea fi o reprezentare a castitatii, asemenea zeitei Artemis:Atena, Cyrce, Penelopa.In spiritul credintelor ebraice, chiar Dumnezeu este prezentat sub forma unui porumbel.La scaldat mergea si Batia, fata lui Faraon, atunci cand l-a auzit pe Moise scancind in cufarul sicrias impletit din papura prin stufarisul apelor Nilului.Ori la Atena se inregistreaza inca un obicei interesant legat de zeita cu acelasi nume, cand statuia de lemn a zeitei imbracata in peplum, era dusa si scufundata sau imbaiata in apele marii.De aici si aceasta dilema de a stabili ca o certitudine unde se petrece evenimentul scaldei: In Grecia antica, sau pe malul Nilului.Furtul hainelor zeitei, poate insemna si protectia celui care il savarseste.Daca este vorba de Moise, atunci avem o alegorie a cresterii lui Moise printre fetele lui Faraon.Despre un furt de haine si de alte obiecte casnice, din argint si de aur se povesteste in Exodul, inainte ca, copiii lui Israel sa paraseasca Egiptul.Gestul mai poate fi interpretat ca o forma de infrangere in lupta a adversarului, punerea la pamant al acestuia, permitand sa ii iei armura si armele.Vorbind iarasi despre divinitate, poate insemna doar gestul de a cere protectie.Exista insa si varianta mai putin fireasca, atunci cand femeia iubita este inlocuita printr-unul dintre obiectele pe care le poarta.Din toate aceste posibilitati destul de numeroase, cercetatorul este pus sa aleaga varianta care se apropie cel mai mult de adevar.Ori disparitia fetei, intr-o cetate nevazuta si intangibila(cerul), cu redescoperirea ei sub forma de porumbita, nu simplifica de loc problema motivul apartinand unei arii culturale care ii implica pe greci in aceeasi masura ca si pe semiti.In egala masura, basmele din aceasta forma, lasa interpretarea in coada de peste.Numai citirea basmelor in totalitate si intelegerea detaliilor poate duce la o separare a celor doua cicluri despre care am vorbit, Atlant si cel vetero-testamentar cunoscut sub numele de Exodul, sau ciclul lui Iosif.
In basmul tip Ioan Buzdugan, a lui Fundescu, se intampla urmatoarele lucruri:
"Un vacar sarac, gasi in padure o comoara.Desi se imbogatise, fiul sau Ioan, nu vru sa traiasca fara munca, si se apuca sa pasca capre.Intr-o zi vazu trei zeite scaldandu-se intr-un parau, lua hainele celei mai mari si fugi.Dar ademenit de strigatele ei, se intoarse.Ea ii dadu o palma si i le lua inapoi.Tot asa poati cu cea mijlocie.A treia oara lua hainele celei mai mici si se intoarse acasa.
Tatal baiatului gasi pe zeita invelita intr-un cearsaf in podul grajdului.Se invoi sa-i dea hainele si sa-l ia de barbat pe Ioan.Ea primi, caci toata puterea ei sta in haine.La nunta jucand ruga pe socru sa-i dea hainele si tot jucand se inalta si zise: Sa vie dupa mine in Cetatea de Aer.Ioan porni in cautarea ei.Pe drum omora un zmeu cu 24 de aripi, care lua puii imparatesei pasarilor.Drept recunostinta o intreba unde este "Cetatea din Aer."Numai un pitigoi stia.Mai departe intalni trei zmei certandu-se pentru trei lucruri minunate.O coroana care te facea nevazut, o batista cu care zburai, si niste papuci cu care treceai marea ca pe uscat.Le lua si imbracandu-se cu ele, se pomeni in palatul zeitelor unde isi gasi nevasta."
Deoarece continutul basmului este rezumat,apare acea dilema despre care am amintit mai inainte,in sensul ca modelul folcloric se preteaza la cele doua mari interpretari, Atlanta si vetero-testamentara.Inclinarea balantei catre o interpretare sau alta, nu se poate face decat daca pornim de la motivele folclorice continute de text.Cum ar suna basmul din perespectiva vetero-testamentara?(Atrag atentia cititorului, asupra caracterului speculativ a ipotezei pe care o prezentam):
Comoara, flacari pe comoara,= imaginea lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul care arde si nu se consuma.
Baiatul pascand capre=Printii pastori, (Hicsosii).In economia narativa a basmului, este vorba de Iosif.
Cele trei zeite, sunt fetele lui Faraon.Furtulhainelor, poate avea doua explicatii:
-Furtul este de fapt un motiv al travestiului, Moise este luat si crescut la curtea lui Faraon sub infatisarea unei fete.Ideea va patrunde si in mitologia greaca unde copilaria lui Achile reface copilaria lui Moise.Unul dintre motive este ca eroul este ascuns intre fetele lui Lykomede, sa nu participe la razboiul impotriva Troyei, prezenta lui pe campul de lupta dintre Simoeis si Scamandru aducandu-i moartea.
-Furtul mai apare si in momentul Exodului, unde copiii lui Israel, povatuiti de Dumnezeu si de Moise, cer de la egipteni diferite obiecte de uz casnic si de cult, -din aur, argint si arama,-la care se adauga si haine.
(Exodul, 13;35-36):"Copiii lui Israel au facut ce spusese Moise, si au cerut Egiptenilor, vase de argint, vase de aur si haine.Domnul a facut ca poporul sa capete trecere inaintea Egiptenilor, care le-au implinit cererea.Si astfel, au jefuit pe Egipteni."
Chiar daca aici exisrta cele doua alternative, faptul ca este vorba si in basm de un furt,iar acest furt este urmat de o fuga, ma determina sa cred ca povestitoril, voit sau nu, a avut in vedere in subconstient acesta scena a Exodului.Ceea ce ma deruteaza putin sunt palmele incasate de bietul baiat de la fetele lui Faraon.In mod logic, in viata lui Moise si a lui Iosif, trebuie sa gasim prezente aceste palme date sau primite, sau cel putin o motivatie care sa justifice gestul, chiar daca acesta nu este savarsit asa cum este redat de simbolica basmului.Mentionam ca in istoria lui Iosif, exista o situatie conflictuala care ar fi putut degenera .El este descris la inceputul vietii lui Iosif in Egipt, cand fiind robul lui Potifera sau Putifar, sotia acestuia incearca sa il ispiteasca, iar la refuzul lui, il acuza de agresiune sexuala.Intr-unul dintre basmele romanilor, fata chiar primeste o palma serioasa pentru ca cedand ispitei, l-a sarutat in somn, desi era destinata altui personaj fantastic din cadrul basmului.Scena din basmul acela, este apocriful motivului Biblic al nevestei lui Potifera.O alta situatie conflictuala apare ca o explicatie a fugii lui Moise la Median.
"A iesit si in dimineata urmatoare.Si iata ca doi evrei se certau.A zis celui ce n-avea dreptate:
-Pentru ce lovesti pe semenul tau?"
Si o a treia situatie se leaga de sosirea lui Moise la preotul Madianului, Ietro, unde se bate cu ceilalti ciurdari permitandu-le fetelor lui Ietro sa adape animalele.Mai mult decat atat, el le ia apararea fetelor in conflictul care se iscase in preajma fantanii sau a izvorului.Spun acest lucru pentru ca desi pare ca este vorba despre acelasi lucru, sunt doua aspecte diferite.
Dificil mi s-a parut si momentul gasirii zeitei in podul grajdului, invelita in cearsaf.Desigur, nu sub aspectul cautarii si al gasirii ei.Aici este vorba despre altceva.Simbolul este multiplu, tinand seama ca Iisus a fost nascut intr-un grajd, in Betleem, conform traditiei folclorice, tot de catre o zeita fecioara.A fost primul nostru moment de deruta.In mod sigur, povestitorul a folosit traditia folclorica din acest context, numai ca aceasta imagine s-a suprapus peste alta mult mai veche, aceea in care, copiii lui Israel, ajung la Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Fata in podul grajdului, este Dumnezeu pe Muntele Horeb.Ea este invelita in cearsaf, pentru ca Dumnezeu cand apare este intotdeauna invaluit intr-o ceata groasa sau un nor.
Dansand, fata ii spune tatalui sau fiului sa il urmeze in Cetatea de Aer.Aceasta Cetate de Aer, este Tara Fagaduintei lui Dumnnezeu, actualmente Israelul.Dansul, poate sa fie cutremurul de pamant de care au avut parte copiii lui Israel la iesirea din Egipt:(Psalmul 68, 7-8):
"Dumnezeule, cand ai Iesit Tu in fruntea poporului si cand mergeai in pustie, s-a cutremurat Pamantul, s-au topit cerurile inaintea lui Dumnezeu, s-a zguduit Sinai, dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel."
Sau in psalmul 77, descrierea se repeta:
"...cand Te-au vazut, apele s-au cutremurat, si adancuruile s-au miscat."
Acestei manifestari cosmice deosebite i s-a asociat mai inainte sau dupoa, bucuria copiilor lui Israel, care:
"(Dumnezeu ) a scos pe poporul Sau cu veselie (din Egipt) pe alesii Sai in mijlocul strigatelor de bucurie."
Basmul, este in definitiv o istorie populara, romantata, exagerata.Ma intreb in clipa aceasta, din ce cauza, povestitorul foloseste cateva simboluri, in continuare, pe care noi le punem pe seama Iliadei si Odiseei, pentru ca zmeul(balaurul) care mananca puii imparatesei pasarilor, apare si in Iliada, reprezentand in simbolistica lui Calha, profetul grec, prin sarpe pe ahei iar prin pasarile ucise de catre acesta, numarul de ani pana cand cetatea Troya va fi cucerita.Potrivit parerii mele, sarpele ii reprezenta pe Persi, iar pasarile inghitite de acesta, cetatile grecesti, pasarea mama fiind Atena.La fel ca si pitigoiul acela schiop sau cu o aripa rupta, il reprezenta pe legendarul Filoctet, sau in registrul istoric pe Miltiade.Sfarsitul basmului, povesteste de fapt, intoarcerea lui Ulise in Itaka.
Sa vorbim acum cateva cuvinte despre basmul care este varianta munteana "Zanele", a lui N.D.Popescu:(pg.194):
"O mama vitrega urgisea pe copilul barbatului sau, care-l parasi intr-o padure.Baiatul rataci mult timp si ajunse la un urias, care-l primi, trimitandu-l la vanat.Vrand sa se insoare, uriasul il sfatui sa se duca la apa unde se scaldau zanele si ielele.Acolo, dupa doua incercari zadarnice, izbuti sa ia paioiara de pe mal, si se cununa cu zana, stapana ei.La o petrecere, zana ca sa-si poata arata maiestria jocului, recapatand paioara de la barbatul sau, se sui in vazduh zicand:
"De astazi nu ma vei mai vedea, dar daca vrei sa ma cauti, eu locuiesc in partea unde este pamantul ca piftia."
Pe drum capata de la niste draci pacalindu-i, un islic ce te facea nevazut, un toiag ce impietrea, si niste paouci cu care treceai apa ca pe uscat.Apoi un pitigoi schiop il duse intr-acolo, unde isi regasi nevasta.La acest basm am inteles mai bine simbolurile, poate pentru ca am patruns, as putea spune, in mentalitatea populara.Mama vitrega care iusi urgiseste copilul, apare si in Preminte Solomon , cartea doamnei dc.Sabina Ispas.Este mama lui Solomon, aceea care isi blesteama fiul sa rataceasca prin lume si sa implineasca trei lucruri imposibile.Dar aceasta egalitate este formala, pentru ca nu ne duce catre valoarea de semnificatie a simbolului.In spatele mamei vitrege ca si in spatele mamei lui Solomon, se ascunde Pamantul.Acest pamant mama s-a purtat in mod vitreg cu unul dintre copiii ei facandu-l sa rataceasca aiurea.Ratacirea baiatului, se refera la vanzarea lui Iosif caravanei de ismaeliti care se indrepta spre Egipt.Uriasul, este Egiptul dar poate fi identificat in egala masura cu Faraonul Egiptului, in Vechiul Testament,-Putifera sau Potifar.Furtul "paioarei", este motivul cererii hainelor si obiectelor de argint si de aur de catre copiii lui Israel inainte de Exod.Inaltarea fetei in cursul dansului si remarca privind locul unde poate fi gasita, se refera la doua aspecte, care pot fi luate in mod separat, sau impreuna:Inaltarea este Dumnezeu pe Muntele Horeb si seamana din punct de vedere simbolic cu fata descoperita in podul grajdului, invaluita in cearsaf.Pamantul vazut ca o piftiue, poate fi interpretat ca un loc al cutremurelor sau ca o aluzie la cutremurul resimtit de israeliti la iesirea din Egipt.Iar cea de-a doua varianta se refera la existenta unui teren plat.Sa ne amintim ca piftia datorita prezentei gelatinei, se clatina daca misti farfuria cu continutul ei.Pacalirea dracilor, se refera iarasi la furt, acest motiv al dracilor pacaliti, este sinonim cu adevaratul furt savarsit de israeliti inainte de Iesirea israelitilor din Egipt.Pe mine m-a incurcat acest motiv, pentru ca practic, il dubleaza pe acela al furtului hainelor zanei celei mici.Ori avem acelasi motiv in diferite stari de simbolizare, ori furtul hainelor zanei celei mici se refera asa cum am sugerat inainte, numai la scaparea lui Moise din apele Nilului de catre fata lui Faraon, Batia, deci simbolul ar fi ca Moise ca si Achile cu care se identifica, desi barbat ,a crescut ascuns printre copilele lui Licomede.
Exista trei obiecte scacre, sau mai putin sacre, le-am putea numi pe unele dintre ele, alegorice, pe care le dobandeste eroul pacalindu-i pe diavoli:
-un islic ce facea omul nevazut,
-un toiag ce impietrea
-niste papuci cu care treceai apa ca pe uscat.
Aceste obiecte, apar in rezumatul lui Saineanu, la varianta munteana "Zanele" a lui N.D.Popescu.(pg.194)Cel putin doua din aceste obiecte mentionate ne sant apropiate de intelegere.Ultimul, cel putin formularea care se leaga de obiect, -papucii-, si anume:"Cu care treceai apa ca pe uscat",este primul lucru care m-a izbit, pentru ca am gasit o formulare aproape identica, in Vechiul Testament, chiar in timpul trecerii Marii Rosii:(Exodul, 14;22):
"Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii CA PE USCAT, si apele stateau ca un zid in dreapta si la stanga lor."-incheiat citatul.
Desigur ca exista mai multe teorii cu privire la conditiile in care copiii lui Israel au reusit sa savarseasca aceasta trecere.Daca acest lucru s-a facut cu piciorul, aceasta l-a determinat pe povestitor sa spuna ca acesti oameni erau vrajiti, aveau picioarele vrajite, sau niste incaltari vrajite, care i-au ajutat sa infaptuiasca un lucru pe care nimeni nu a putut sa il faca in conditii normale.Nu este cel putin in clipa de fata, cazul sa discutam pro sau contra, daca traversarea s-a facut per pedes, sau s-au folosit barci ori substitute ale acestora.
Al doilea obiect este toiagul.In basmele cu zane, toiagul se transforma intr-o nuielusa cu stea intr-o extremitate si mai tarziu, va deveni o bagheta magica, incarcata cu energie cosmica sau cu puterea data de Dumnezeu.Ori in varianta primara este vorba de ceea ce va deveni toiagul sacerdotal al lui Moise investit de catre Dumnezeu cu forte extraordinare.
Sa ne amintim ca folosind acest toiag, Moise va determina apele Marii Rosii sa se desfaca in doua.Legat de puterea de a impietri a acestui toiag, sa ne amintim cum a facut Moise sa tasneasca apa din stanca.
Mai putin clara este prezenta islicului.Spun asta deoarece exista doua posibilitati.Ca sa o stergi de acasa, sau sa pleci de acasa, trebuie in primul rand sa te imbraci, sa iti pui haina pe tine.Aceasta este conditia ca sa dispari, sa te faci nevazut dintr-un anumit loc si sa apari oriunde in alta parte.Punerea unei haine pe tine este sinonim cu "a pleca".Cel de-al doilea aspect se leaga de poruncile lui Dumnezeu, dincolo de cortul templului, panze si alte obiecte de cult, un loc aparte ocupandu-l hainele preotesti.Cu totul intamplator, am gasit o referire in acest sens in Povestea lui Harap Alb, aici haina preoteasca fiind comparata cu pielea cerbului, acoperita cu pietre pretioase.Insa, in mod real, aceste pietre reprezentau simbolic cele douasprezece triburi ale lui Israel.Si ele se gaseau pe haina marelui preot.
Vom discuta mai tarziu despre motivul arborelui lumii de semnificatia lui si din ce cauza, obraznicul acela de sarpe balaur, se urca in copac si mananca puii de pasare pe care ii gaseste in cuib.Inainte de a va povesti ce se intampla in realitate dincolo de simbol, mai am nevoie sa gasesc cateva repere sau argumente, pentru ca demonstratia sa fie desavarsita.Ceea ce pot spune in cateva cuvinte, este ca motivul este intr-adevar vetero-testamentar si nu atlant cum am crezut multa vreme.Ca acest motiv a fost imprumutat din spatiul cultural al Egiptului antic, si adaptat de catre Homer, la poemul sau Iliada, devenind prin aceasta imagine infatisata prima sursa de informare a motivului, fapt ce m-a determinat in mod eronat sa stabilesc originea lui in cultura Greciei antice.Sunt nevoit sa schimb incadrarea acestui motiv, sub presiunea celorlalte motive folclorice care imi arata o cu totul alta desfasurare a evenimentelor, sub aspectul valorilor lor de semnificatie transmise prin timp.Mult mai obscur ramane motivul pasarii cu aripa rupta sau cu piciorul rupt, care il calauzeste pe Fat-Frumos catre aleasa inimii sale.Daca aceastei pasari i-am gasit un corespondent real in basmele de origine atlanta, legate de Troya /Ilion/Atena, prin personajul legendar Filoctet si cel istoric Miltiade,in momentul de fata nu reusesc sa-mi dau seama despre ce este vorba in realitate, fara efectuarea unui studiu de specialitate pe marginea acestui motiv.Nici macar nu stiu daca exegeza a acordat atentie acestui subiect incitant, ceea ce ma va determina sa iau lucrurile de la zero.Sa spunem acum cateva cuvinte despre prima varianta ardeleana, "Voinicul Parsion" a lui Reteganul.
"Un mosneag avea trei feciori si cel mic se numea Parsion.Ducandu-se odata la secerat, se minunara vazandu-si holda cu spice de aur.Punandu-se la panda,veni pe la miezul noptii o pasare si smulse un spic de grau chiar din gramada pazita de Parsion.El se lua dupa pasare, si azvarlind dupa ea cu o zburatura de lemn, ii rupse o aripa care cazu jos, si pana sa o gaseasca, pasarea cu spicul de aur se facu nevazuta."
Prima interpretare, este cea clasica, ca ne aflam in fata motivului vetero-testamentar al Facerii sau a Genezei.Motivul il vom regasi sub o alta infatisare in Praslea cel voinic si merele de aur, unde in locul lanului si al spicelor de grau aurite, imparatul avea un mar de aur.Partea rea statea in faptul ca tocmai cand merele erau gata sa se coaca, venea cineva si fura fructele din pom.Ori in Facerea/Geneza, apare acelasi motiv folcloric al furtului merelor. Hotii se dovedesc a fi, in ordinea savarsirii pacatului originar, sarpele,Eva si Adam.Este motivul care explica izgonirea perechii primordiale din Rai sau Paradis.Numai ca ceea ce se referea la un anumit segment de umanitate, s-a generalizat prin scrierea repetitiva a textului original, sau luarea textelui ca fiind ceva general ceea ce a dus la schimbarea semnificatiei initiale, devenind si aceasta un adevar general.Sunt acele mutatii insesizabile care schimba la nivelul faptelor omenesti, directia istoriei, iar aceasta o ia in alta parte.Iar noi o luam ca pe un adevar absolut, fara sa ne dam seama ca schimbarea directiei s-a produs pentru ca vantul a batut in partea aceea.In definitiv nu-ti dai seama de acest lucru de prima data.Ceea ce spun acum, suna destul de obscur, dar pot sa simplific acest lucru spunand ca Facerea/Geneza, este sinonima cu mama cea vitrega care isi izgoneste copilul, sau cu blestemarea lui Solomon de catre mama sa.Ceea ce se intampla in Facerea, se intampla si in Istoria lui Iosif.Numai ca spicul de aur furat de pasare, sau marul de aur furat de Eva, reprezinta ca istorie legendara, plecarea lui Iosif dupa fratii sai.Ceea ce initial pare o plimbare oarecare, neprimejdioasa, la un moment dat, se transforma intr-un joc periculos si instabil al sortii, prin vanzarea lui Iosif de catre fratii sai in Egipt, sau de capturarea -ca eveniment istoric, vazut de catre evrei -a unui segment semit si aducerea lui in Egipt.Ceea ce unii vedeau ca o robie, altii o considerau ca o invazie si o numeau cu un nume:invazia printilor pastori/hicsosii.Ori acesta reprezenta puntul de vedere egiptean.Apar deci doua segmente care se leaga logic unul de celalalt:Primul menit sa explice miscarea acestei mase invadatoare catre Egipt, dupa care urmeaza cel de-al doilea moment discutabil din perspectiva din care se face discutia, a robiei.Cel de-al treilea moment se refera la restituirea drepturilor de care au fost frustrati copiii lui Israel.Este momentul in care Dumnezeu, corecteaza blestemul initial si il transforma intr-o salvare.Este clipa in care El ii spune lui Moise sa iasa cu copiii lui Israel din Egipt, pentru a-l aduce in tara Fagaduintei, unde curge lapte si miere.Ori tara aceasta este chiar Raiul din care Adam si Eva a fost izgonit.Si cum se numeste aceasta tara, este mentionat in destainuirea pe care Dumnezeu i-o face mai departe lui Moise.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:09

"Umbland prin padure, zari un foc mare, si in juru-i se incolacise un urias.Parsion se baga in maneca sumanului sau, si uriasul gasindu-l acolo, cand se destepta, il lua de suflet".
Uriasul incolacit in jurul focului, este Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din maracinii care ardeau si totusi nu se mistuiau.Din aceasta cauza, uriasul "il lua de suflet " pe Parsion.De cele mai multe ori, dam vina pe povestitor sau pe poveste cand nu suntem siguri de propria noastra interpretare.De aici si nehotararea in ce priveste valoarea de semnificatie a unui anumit simbol.Aceasta nesiguranta, uneori sugerata chiar de text, ma face sa consider ca imaginea uriasului se leaga de trei posibilitati, in raport de textul care se ia in discutie:
-Uriasul este Dumnezeu, sau forma palpabila a muntelui Horeb.
-Uriasul este Egiptul antic.
-Uriasul este Faraon.
Cred ca aceste optiuni depind de semnul raului sau al binelui pe care uriasul il revarsa asupra eroului.
Apare acum secventa porumbitelor care se scalda si furtul aripei uneia dintre ele, de regula a celei mai mici si casatoria.Despre acest furt am vorbit ceva mai inainte.
"Peste catva timp, lovindu-l dorul de tata si frati, Parsion se ruga de urias sa il sloboade cateva zile la ai sai."
In ce priveste cerinta aceasta a lui Parsion, aici concura doua lucruri deosebite.In primul rand este dorul lui Iosif de tatal sau si fratii sai, motiv pentru care trimite veste tatalui sau si neamurilor sa vina sa se stabileasca in Egipt.In al doilea rand este vorba despre Exod, cand Moise si Aaron se duc la Faraon si il roaga sa le dea drumul lor si poporului sa se intoarca in tara de bastina.Dar sa nu uitam ca inainte de a se ruga de Faraon sa le dea drumul , aceasta rugaminte este adresata cu tot focul lui Dumnezeu.De aceea Dumnezeu incepe sa-i spuna lui Moise:
"Am vazut asuprirea... si am auzit strigatele..."
Ori aceste strigate, nu erau altceva decat rugaciunile adresate de copiii lui Israel, lui Dumnezeu.Totusi ramane aceasta dilema , aceasta intrebare, cui se roaga Parsion sa fie lasat cateva zile sa se intoarca la ai sai.
Fiecare basm, are secretele lui.Secretele acestea sunt ascunse sub forma de motive folclorice, sub forma unor afirmatii care poate ca noua ni se par la prima vedere aiurea, dar ele au o anumita semnificatie care in momentul de fata ne scapa.Scapandu-ne valoarea de semnificatie, ni se pare mult mai comod sa dam vina pe fantezia autorului.Ori acesta este de foarte multe ori, ca un camionagiu care transporta marfa si nu stie ce i s-a pus in camion din moment ce a fost platit corect pentru transportul pe care l-a efectuat.
"Acolo, cumnatele, se minunara de frumoasele cantece ale zanei, dar ea zise:"...hm.si mai frumos as canta , dar glasurile imi sunt cusute in pieptarul lui Parsion si acum nu cutez sa-l trezesc sa mi le dea."
In primul rand, pentru ca fata spune acest lucru, ea este Dumnezeu.In aceasta clipa, facand aceasta marturisire, fata este Dumnezeu.Numai Dumnezeu este cel care i-a spus lui Moise ce sa coase pe pieptarul lui.Haideti sa vedem in ce consta taina coaserii acestor glasuri pe haina lui Parsion.V-am spus putin mai inainte ca pieptarul este asemanator pielii de cerb vanat cu ajutorul Sfintei Dumineci(tot imaginea lui Dumnezeu) de catre Harap Alb.Ce-i spune Dumnezeu lui Moise pe Muntele Horeb?
In Biblie, chiar asa este numit aceasta parte a vesmantului purtat de parsion:Pieptar.
"Sa faci apoi pieptarul, judecatii, lucrat cu maiestrie, sa-l faci din aceeasi lucratura ca efodul.Si sa-l faci de aur, de fir albastru,purpuriu si caramiziu si de in subtire rasucit.Sa fie in patru colturi si indoit.Lungimea lui sa fie de o palma si latimea tot de o palma."
Acum am sa subliniez faptul ca Dumnezeu vorbeste despre glasurile pe care fata/Dumnezu le-a spus cumnatelor sale ca sunt cusute in pieptar:
"In el sa tesi o tesatura de pietre si anume de patru randuri de pietre: in randul intai, un sardonix, un topaz si un smaragd.In al doilea rand: un un rubin, un safir, si un diamant.In al treilea rand: un opal, un agat si un ametist.In al patrulea rand: un hrisolit, un onix si un iaspis.Aceste pietre sa fie legate in ferecatura lor de aur."
Si acum urmariti semnificatia cantecelor:
"Sa fie douasprezece, dupa numele fiilor lui Israel, sapate ca niste peceti, fiecare cu numele uneia dintre cele douasprezece semintii."Deci pietrele acestea sunt simbolurile celor douasprezece semintii.Sunteti de acord ca si mine ca daca fata/Dumnezeu ar fi imbracat acest pieptar si ar fi pus cele douasprezece semintii sa cante ar fi iesit ceva de-a dreptul grozav.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:19

Cumnatele ii trag de sub cap lui Parsion pieptarul,fata zboara ca o porumbita intr-un pom(refacand simbolul lui Dumnezeu pe muntele Horeb si ii adreseaza prin cumnate, invitatia sa il urmeze.Este ceva de-a dreptul straniu.Deoarece drumul Exodului se repeta.Directia insa nu mai este catre casa, unde eroul deja se gaseste, ci spre Muntele lui Dumnezeu.Ori povestitorul nu a citit sau ascultat prea atent Biblia, ori a uitat unele amanunte, ceea ce l-a determinat sa combine motivele la un moment dat nerespectand cronologia vetero-testamentara.Parsion ajunse la uriasul(se pare ca in Egipt din moment ce este in cautarea fetei/Dumnezeu)iar acesta il trimite catre uriasul fratele sau, imparatul peste fiarele padurei, de unde este este indrumat catre imparatul pasarilor.Daca prima intalnire nu este prea clara, a doua poate fi explicata prin episodul sau motivul Biblic al prepelitelor.Daca teoria mea este adevarata, motivul acesta al regasirii cu pasarea care a furat spicul de aur este in definitiv o regasire cu sine.Dar unde apare in povestea lui Iosif motivul spicului de grau?
"Iosif a visat un vis si l-a istorisit fratilor sai care l-au urat si mai mult.El le-a zis:
"Ia ascultati ce vis am visat:Noi eram la legatul snopilor, in mijlocul campului.Si iata ca snopul meu s-a ridicat si a stat in picioare.Iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui."
Fratii au inteles foarte clar unde bate Iosif si i-au spus-o in fata:
"Doar n-ai sa imparatesti tu peste noi?Doar n-ai sa ne carmuiesti tu pe noi?"
Ori ca visul lui Iosif sa se inmplineasca, spicul de grau, sau snopul, trebuia sa fie furat si dus in Egipt.De fapt, purtatorul de visuri, fiind vandut de catre fratii sai caravanei ismaelite, isi luase si visul cu el, astfel ca acest vis s-a implinit acolo unde trebuia sa se intample.
Oul de aur al lui Bota, ramane un basm discutabil.Nu suntem siguri ce reprezinta motivul celor doi batrani orbi care au niste oi in paza.Stiu ca oile sunt copiii lui Israel, dar nu stiu cine sunt cei doi batrani orbi, la care s-a angajat baiatul sarac din acest basm.Cararea oprita apare si in vechiul testament, si este aceea pe care vroia sa urce Moise catre Dumnezeul din mijlocul rugului, ori acesta, asa cum va amintiti i-a interzis lui Moise sa calce pe acel pamant sustinand natura sacra a acestuia.De altdel, Dumnezeu apare aproape instantaneu,acesta fiind Zmeul cu sase capete cu care se imprieteni,si care a inceput sa danseze la glasul fluierului flacaului.Dansul, poate sa fie aici si o sugestie nu numai a bucuriei, dar si dansul focului, cat si manifestarea cutremurului de pamant.Dansul este un simbol solar al flacarilor care ard, deoarece pentru soare, exista cuvantul hora, o pronuntie alterata a numelui soarelui care era Horus.Acelasi Horus se mai pronunta in alte parti si horociun de unde mai tarziu a derivat la noi cuvantul Craciun, ca sarbatoare pagana a soarelui.Fluierul este steaua calauzitoare.Mai putin inteles pentru noi, este motivul pacalirii zmeului si prinderea mainilor lui (in alte basme cele care isi prind mainile in trunchi, sunt ielele) in trunchiul despicat al stejarului.Personal am asimilat motivul legarii lui Ulise de catarg, ca sa poata asculta cantecul sirenelor si sa poata scapa cu viata.Cantecul sirenelor fiind de fapt cunoasterea intamplarilor vietii, de catre preotii egipteni din Sais.Motivul acesta al mainilor prinse, nu este pe deplin lamurit.Cu totii stim despre motivul mainilor taiate, legat de ciclul incestului.Sa fie vorba despre acelasi lucru, si atunci inseamna ca avem in fata acelasi motiv dar reprezentat in ipostaze diferite?Dupa cum observati, cercetarea nu este infailibila.Si pentru mine, ca si pentru alti colegi care lucreaza in domeniul acesta atat de fascinant al folclorului, mai exista nenumarate zone albe, semne de intrebare la care inca nu exista un raspuns sigur.Indiferent de metodele folosite, de inteligenta investita, pana la urma suntem oameni.Ceea ce este derutant in cazul prinderii mainilor, este ca eroul ii taie capetele.Daca i-ar fi taiat mainile, atunci cu siguranta ar fi fost vorba despre cu totul altceva.Ma intreb daca orbirea celor doi batrani nu se datoreaza cumva "intunericului de trei zile" pe care il regasim in Vechiul Testament.
Urmeaza motivul fetelor pasari, care ne este familiar, muncile copiilor lui Israel in Egipt, motivate de frumusetea inegalabila a Frumoasei-Lumii.Imparatul locului se indragosteste de fata eroului si ii pune gand rau acestuia.Este cred, scena care se petrece intre Avram si Sara, la intrarea in Egipt.Ce-i spune Avram Sarei? Sa se dea drept sora lui, ca sa nu fie omorat de catre oamenii lui Faraon iar ea dusa sa fie concubina sau sotie pentru acesta.O scena similara ii va implica si pe Paris si Elena, numai ca motivatia este de cu totul o alta natura.Cele doua personaje, cel ce poarta vanturile si cel ce poarta luna, sunt interesante, si se pare ca se gasesc in panteonul Egiptean.Dupa wikipedia, "Amon-Ra este cea mai renumita zeitate din pleiada de zei a Egiptului. La început zeu al aerului, al vântului si al luntraşilor, Amon devine zeu de stat la Teba si este asimilat cu Ra, zeul Soarelui la Heliopolis. Amon este zeul local al Tebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundităţii."Dar putem vorbi si despre zeita lunara. Tot dupa wikipedia,
"Bastet era protectoarea familiei. Ea era considerata si zeita a lunii. In templul lui Bastet erau crescute pisici, sacrificate si apoi mumificate."
In ce priveste "oul", la egipteni creatia lumii incepe cu formarea unui ou pe intinsul apelor.(Sursa de iformare, wikipedia)
Foarte interesanta mi se pare varianta macedoromana "Dumnezeu din lumea cealalta,de Cosmescu.Basmul incepe cu gasirea lui Moise in apele Nilului.Este un motiv care nu apare la basmele anterioare, dar caruia nu i se poate nega originea vetero-testamentara.Rezumatul basmului spus de Lazar Saineanu, este urmatorul:
"Un om scapa un copilas de a se ineca (Exista doua traditii ale acestui gest salvator.Primul se refera la fata lui Faraon care scoate sicriasul cu pruncul Moise din apele Nilului, si a doua care se refera la Dumnezeu.Acesta este cel care ii scapa pe copiii lui Israel din mlastinile Nilului, salvandu-i.Dar salvarea nu se rezuma la acest gest fizic, simplist al tragerii unui sicrias nesemnificativpe malul unei ape.Gandind asa nu facem decat sa il jignim pe Dumnezeu.Este vorba despre tot poporul pe care il adopta, transformand acest popor in copiii sai.)si neavand copii, il lua de suflet.Copilul se facu mare, dar fiind un stricat, tatal sau il duse in padure, unde il lega de radacina unui arbore.Acolo baiatul se hranea cu radacini.Odata sapand cu unghiile, dadu de treapta unei scari ce ducea in lumea de jos."Daca arborele este in definitiv arborele lumii, legarea lui la radacinile copacului, apare ca ceva straniu.Copilul a crescut "stricat".Episodul acesta seamana cu Facerea lumii pe care am gasit-o in Legendele lui Tony Brill.La inceput cand a facut lumea, Dumnezeu care plutea deasupra apelor si era singur, de ciuda sau de manie ca nu avea un prieten, a aruncat baltagul in apele primordiale.Si atunci a vazut cum din apele acelea a iesit arborele lumii si jos la radacina, l-a vazut pe Nefartatul.Prin urmare, povestitorul incepe cu motivul salvarii pruncului, dar grefeaza langa acest motiv, povestea autohtona a Facerii sau a Genezei.Nu este un paradox, din moment ce am vazut in gestul apocrif al Creatorului, acela de a arunca cu barda sau securea(simbol sexual )in mare, pe Moise aratand cu toiagul spre apele Marii Rosii, acestea despicandu-se si permitand trecerea peste apele ei , ca pe uscat.
"Aici gasi un batran sezand la masa, si se puse si dansul nepoftit."
Va amintiti de seceta care bantuia tot tinutul Canaan si de faptul ca singura tara care scapase pentru moment de seceta, era Egiptul, din cauza asezarii sale priincioase?In aceste conditii ce le spune Iacov fiilor lui?Sa coboare in Egipt, si sa cumpere de acolo grau, daca nu vor ca sa moara cu totii de foame.Va amintiti ca in Stan Patitul a lui Creanga, un dracusor a gasit un bulz de mamaliga pe care infometat l-a mancat, fara sa ceara voie, dar mai ales sa-i multumeasca in vreun fel aceluia care il lasase pe buturuga din padure?Scenele variaza intre ele datorita imaginatiei autorilor ei, dar continutul este acelasi.Este vorba de seceta, de foamete, de hrana si de supravietuire.In Povestea lui Harap Alb, seceta va fi prezentata fizic prin cele doua personaje Setila si Foamea Pamantului.Acestea se aseaza la masa imparatului si mananca si beau supraomeneste.Masa pe care o da imparatul Rosu, este bulzul de mamaliga gasit in padure de Nichipercea, este gestul flacaului din Basmul lui Cosmescu de a se aseza langa acel batran nevazator si a-i manca mancarea care si-o pusese in blid, si ramasese flamand.Esenta motivului folcloric se gaseste , sau cel putin trebuie sa se gaseasca in mod constant, in toate variantele motivului, indiferent de aspectul formal pe care le iau acestea, datorita fanteziei autorilor lor.Intuind ca langa el mai exista o persoana, pe care insa nu o vede, batranul recunoaste cu glas tare lucrul acesta si ii propune "adoptia" ca o solutie rezonabila de ambele parti.Gestul adoptiei, se refera la coborarea lui Iosif dar si a fratilor acestuia in Egipt, pentru a cumpara grau.
Intr-un rand am observat ca Fat-Frumos il pacaleste pe zmeu si il determina sa isi puna mainile intr-o despicatura de copac, care se incide si il prinde acolo.In alta parte am vazut ca pruncul creste si devine un "stricat", iar pedeapsa va consta in legarea acestuia de trunchiul unui copac.Primul este Zmeul, creatura malefica, rea si proasta prin excelenta.In al doileas rand este copilul care este tot o creatura rea datorita naravurilor capatate.Nu cumva motivul este acelasi?Adica arborele lumii care iese din apele primordiale este legat de umanitatea care se dezvolta odata cu el, reprezentata prin Nichipercea, prin Strcatul despre care am amintit sau de Zmeu, toate acestea fiind niste personaje negative?Nu cumva chiar scena marina cu Ulise prizonier de catarg, asultand glasul sirenelor sau al lui Dumnezeu, reprezinta acelasi motiv ca si cele dinainte numai ca are o alta forma?
Basmul a foist scris dupa legenda Biblica a lui Moise.Influenta a fost atat de puternica, incat ecorile elementelor legendei initiale, se gasesc imprastiate in basm parca aruncate de o explozie, sau mai degraba de o implozie memoriala.Iata de ce spun asta:
"Afland ca e baiat, batranul ( care era Dumnezeul lumii de jos,) ii dadu cele douasprezece chei de la cele douasprezece camere, spunandu-i ca poate intra in toate dar in cea din urma sa nu intre.El insa nu asculta.In acea camera era un lac si el se ascunse in trestie. Peste putin timp, venira doua zane,isi scoasera si intrara in apa."
Haideti sa facem urmatoarea experienta.Asezam laolalta anumite fragmente din rezumatul textului povestit de Saineanu si apoi citim originalul Biblic vetero-testamentar si sa vedem ce iese:
In basm:
1)-Un om scapa un copilas de la inec.
2)-Il lua de suflet.
3)-In acea camera era un lac si el se ascunse in trestie.
4)-Peste putin venira doua zane, isi scoasera camasile si intrara in apa.
Acestea sunt cateva motive care sunt scrise in ordinea agreata de povestitor.Sa vedem acum comparativ aceeasi situatie cum este povestita vetero-testamentar:
-3)"Nemaiputand sa-l ascunda (pe copil). a luat un sicrias de papura, pe care l-a uns cu lut si cu smoala.A pus copilul in el SI L-A ASEZAT INTRE TRESTII."
-1)"Fata lui Faraon s-a pogorat la Rau(Nil )sa se scalde.Si fetele care o insoteau, se plimbau pe marginea Raului(fluviului Nil )."
-4)""Ea a zarit sicriasul in mijlocul trestiilor si a trimis pe roaba ei sa-l ia."
-2)"Fata lui Faraon i-a zis:"Ia copilul acesta, alapteaza-mi-l, si iti voi plati."
Femeia aluat copilul si l-a alaptat.Copilul a crescut si ea l-a dus fetei lui Faraon.Si el i-a fost fiu."
Ajungem la motivul obiectelor sacre, care acum nu mai apartin creaturilor malefice, ci se gasesc asupra a doi oameni.Si obiectele sunt:Comanacul, sfesnicul si toiagul.Comanaculse pune de data aceasta in cap-probabil ca este tot un obiect de cult ebraic.El nu mai este aici pieptarul de preot ci comanacul care se pune in cap.Sfesnicul, l-am mai intalnit si sub forma de lampa intr-unul dintre basme, care il urma poe erou fara sa il arda asa ca acesta a ajuns la un moment dat sa il ascunda in san.Cine lua comanacul si toiagul putea sa zboare.Este desigur o exagerare.Povestitorul ar fi trebuit sa spuna, ca putea sa o rupa la fuga.Ramane sfesnicul.Aceea este steaua calauzitoare.Este Dumnezeu ascuns ziua intr-un stalp de nor si noaptea intr-un stalp de lumina.Repetam aceasta idee Sfesnicul este steaua care ii calauzeste pe israeliti prin desert, este Dumnezeu.La sfarsit, flacaul ajunge datorita darurilor nazdravane la iubita sa si cei doi traiesc pana la adanci batranete.
Perpilita pastorul cu Frumoasa Pamantului de Obedenaru, este interesanta datorita motivului gasirii unui copil.Exegetul nu ne explica unde sau cum este gasit copilul.Dar aceasta "gasire" seamana extraordinar de mult cu ceea ce s-a intamplat in basmul anterior al lui Cosmescu.Ar trebui facuta poate o inventariere a acestor gasiri misterioase.Vreau sa atrag atentia asupra simbolului care poate imbraca forme total diferite de originalul vetero-testamentar.In loc de copil, povestitorul poate sa arunce acest copil nou nascut intr-o scorbura, imaginea scobita a sicriasului de trestie.In acelasi timp, el poate sa gaseasca pe o carare o bucata de lemn, care fie ca este sculptata sub chip omenesc, fie se transforma intr-un copil, reprezinta acelasi motiv al inecului pus la cale de Faraon impotriva pruncilor de natura barbateasca.Cred ca pe undeva va trebui acordata o atentie deosebita nasterilor miraculoase despre care a scris o exegeta.Pentru ca o nastere miraculoasa poate fi cu totul altceva decat ceea ce ni se spune in mod aparent.La 16 ani Perpilita se face pastor la o stana, vede fetele acelea zane este schimbat in cerb s.a.m.d.Preschimbarea lui Perpilita m-a dus cu gandul la mitologia greaca unde este intalnita o situatie similara.Sa fie vorba de acelasi motiv, sau este vorba despre altceva?
Ciclul interzicerilor.
Lazar Saineanu spune asa:(pg.216):
"Interzicerile joaca in basme un rol important.La tot pasul rabdarea eroului este pusa la grea incercare si mai totdeauna,curiozitatea neputand rezista ispitei,el are sa sufere urmarule neascultarii sale."Saineanu enumera urmatoarele interziceri:
-Sa nu te uiti inapoi.
Sunt citate aici motivul impietririi sotiei lui Lot,si cel al lui Orpheu, care a pierdut-o,din cauza incalcarii tabuului, pe Euridice.
-Interdictia :de a nu vorbi.
-Interdictia (care se adreseaza de regula femeilor )de a nu descoperi chipul sau forma animala a barbatului.
-interdictia de a bea din urma unui animal, pentru a nu fi transformat in animalul respectiv.
-Interdictia de a calca in locuri oprite.(munte, mosie, rau, vale, imparatie, camera.).
-Interzicerea de a intra intr-o camera oprita.
-Interzicerea de a lasa focul vetrei sa se stinga.
S-ar putea ca numarul acestor motive ale interzicerilor sa fie mult mai mare, si el va face probabil obiectul unor studii ulterioare.
Prima intrebare care mi-o pun in chip firesc pornind de la citirea celor scrise de exeget, la care adaug experienta vetero-testamentara, se leaga de dorinta de a sti daca Vechiul Testament ca o carte care a conservat memorial, mentalitatea omeneasca, cuprinde in scrierile sale sapientiale referiri la existenta unor interdictii Biblice.Suntem tentati sa consideram ca aceste interziceri apar in basme ca o modalitate de a dezvolta continutul narativ, tocmai prin incalcarea acestora.Exista aceeasi tentatie, nedeclarata, de a pune aceste interdictii pe seama fanteziei creatorului popular.Am observat insa ca o serie de motive folclorice sunt simboluri ale unor evenimente reale sau istorico-legendare.Aceeasi lege care actioneaza pe acest segment folcloric, nu poate sa fie o exceptie, ea trebuie sa actioneze pe o arie si mai vasta.Urmatoarea intrebare pe care ne-o punem, este daca interdictiile aparute in Vechiul Testament au patruns sub o forma apocrifa in basme sau in folcor, in general.
Vechiul Testamet incepe cu o interdictie, sa nu se manance fructe din cei doi pomi aflati in mijlocul Gradinii Edenului.Incalcarea acestui tabu impus de divinitate duce la izgonirea din Rai a perechii primordiale, Adam si Eva.Ajuns la Muntele lui Dumnezeu, Horeb, Dumnezeu il cheama pe Moise sa-i dea cele zece porunci:
-Sa nu ai alti Dumnezei in afara de mine.
-Sa nu-ti faci chip cioplit.
-Sa nu te inchini in fata acestora.
-Sa nu iei in desert numele Domnului.
-Sa nu incalci ziua de odihna.
-Cinsteste pe mama si pe tatal tau.
-Sa nu ucizi.
-Sa nu preacurvesti.
-Sa nu furi.
-Sa nu marturisesti stramb.
-Sa nu poftesti casa aproapelui tau.
Unele interdictii s-au transformat in legi.O astfel de lege este si aceea a nazireatului,pe care o redam in varianta rezumata povestita de Robert Darnton in Marela masacru al pisicii:(pg.51):
"Ca o conditie a angajarii,sale, diavolul ii cere soldatului sa nu-si taie unghiile, sa nu-si tunda parul si sa nu se mai spele niciodata in timpul celor sapte ani de serviciu."
Doamna Sabina Ispas, spune un lucru foarte interesant:"La români, lege însemna «credinţă», religie; cel «fără de lege» era cel fără credinţă în Dumnezeu. "
Se intampla insa un lucru foarte interesant.Daca acordam credit acestui rationament, ajungem la concluzia ca toti ateii sunt oameni fara de lege, numai pentru faptul ca ei neaga existenta lui Dumnezeu.De asemenea popoarele care nu au nimic de a face cu cultura ebraica sau greaca, fiind pagane din punctul de vedere al relatiei despre care am amintit mai inainte, sunt popoare fara de lege.Nu cred acest lucru, deoarece "legea" a existat din cele mai vechi timpuri."In epoca domniei lui Hammurapi sau Hammurabi,spre exemplu, rege al Babilonului (1792-1750 sau 1730.1635 î.e.n.), s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripţie redactată cu litere cuneiforme, alcătuită din trei părţi : un prolog, o grupare de 280 de articole şi un epilog. „Codul lui Hammurabi" a fost descoperit de arheologul J. de Morgan, în apropierea localităţii Susa, în 1902."Neapartinand in mod obligatoriu religiei crestine, il putem oare considera pe marele Hamurabi, ca fiind un om fara de lege?Mi se pare ca este foarte important sa aratam existenta la popoarele semite a unor interesante legi sociale si religioase.Legile lui Moise, sunt dinaintea crestinatatii.Astfel putem citi in wapedia:"O altă categorie de scrieri care au precedenţă în alte culturi ce i-au dominat pe evrei, sunt legile: "Legile sunt indispensabile oricărei societăţi cât de cât organizate; pentru a le spori autoritatea, ele erau puse adesea pe seama unei divinităţi, aşa cum s-a întâmplat cu celebrul cod al lui Hammurabi (sec. al 18-lea î.e.n.), pe care i-l înmânase zeul Şamaş. În Israel se socotea că toate legile îi fuseseră date lui Moise de către Iahve şi din această pricină ele sunt consemnate în Pentateuh."[2]Aceasta inseamna ca popoarele semite erau popoare fara de lege?Eu cred ca ar trebui sa regandim acest aspect dintr-o alta perspectiva, care sa fie valabila si social si folcloric, fara sa se contrazica.As pleca spre exemplu, de la teoria ca legile s-au nascut ca urmare a respectarii unor tabuuri, au fost promovate de anumite interdictii legate de prezenta sacrului, si de aici s-au extins asupra profanului.
In Craiasa zanelor a lui Pop-Reteganul, mai gasim :
-interzicerea zanelor /zeitelor de a se amesteca prin casatorie cu profanul, consecintele constand in pierderea puterilor divine.
In ciclul "Fecioarei razboinice", interdictia este transformata in blestem.Astfel, tot intr-un basm de-a lui Reteganul, Ileana ceru :feredeu de la Dumnezeu si de la sfantul Soare,stergatoare.Fata se urca cu calul pana la cer si fura lucrurile de-acolo, pe cand Dumnezeu si sfantul Soare nu erau acasa.Soarele ruga pe Dumnezeu sa-l blesteme pe hot, ca:"de-ar fi fata sa se faca fecior, si de-ar fi fecior, fata sa se faca."(pg.341)Legat de acest furt, mentionez ca vom gasi doua excelente studii de caz la Andrei Oisteanu si la Vasile V.Filip.M-as fi asteptat ca exegeza sa ofere niste explicatii mai profunde, si inteleg prin asta, corespondenta dintre gestul inregistrat folcloric si gestul istoric.Ori datorita unor prejudecati care considera folclorul ca fiind o creatie emotionala a producatorului, se pierde din vedere, caracterul memorial al produsului folcloric avand la baza realitatea istorica.Daca nu se va tine cont in prezent si in viitor de aceasta legatura, exprimata prin egalitatea dintre realitate si motiv, folclorul, va batea in unele locuri, pasul pe loc.Pentru ca trebuie sa tinem cont si de capcana pe care o prezinta generalizarea.Despre interdictia/blestem din basmul lui Retaganul,se va vorbi mai detaliat in acele tipuri de colinda, pe care Monica Bratulescu, le-a numit"Furarea astrelor."Exegeza mai foloseste o denumire mai sofisticata si anume, "Raptul cosmogonic"As vrea sa adaug aici o problema.O informatie, poate fi prelucrata obtinandu-se un anumit produs folcloric, -spre exemplu un basm, sau o colinda, o legenda sau o balada.Toate analizele se fac de regula, tintindu-se numai catre obiectul respectiv, spre exemplu, colinda, rupand produsul folcloric din masa intregului, desi informatia prelucrata artistic se regaseste sub alte forme si in celelalte produse folclorice.Pentru a cauta valoarea de semnificatie, cred ca cercetarea ar trebui extinsa, fara sa se tina cont de bariere.In felul acesta, anumite detalii, mai consistente, pot completa golurile informative, acolo unde specificul produsului folcloric, limiteaza uneori chiar drastic aceste informatii.
Vasile V.Filip, observa in mod judicios, ca denumirea Monicai Bratulescu de"Furarea astrelor" se limiteaza la disparitia unor astfel de obiecte cosmice.Ori obiectele furate, sunt nu numai de origine cosmica, sau cel putin capata conotatii cu obiectele profane care se gasec in spatiul cultural al umanitatii.De aici necesitatea exegetului de a inlocui prima denumire cu aceea de Raiul pradat sau Raptul cosmogonic.In ciuda termenului folosit, problema nu se schimba, deoarece, Raptul cosmogonic se refera la ceea ce se fura din cer, ori aceasta ar presupune existenta unor fenomene de natura cosmica capabile sa oculteze o serie de constelatii, care prin aspectul lor, amintesc de diferite obiecte folosite in activitatea curenta. Problema devine si mai palpitanta daca aplicam teoria lui Hermes Trismegistul, ca anumite fenomene petrecute in cosmos influenteaza si ceea ce se intampla pe pamant, datorita apartenentei pamantului la spatiul cosmic.Numai ca noi procedam in mod exagerat, considerand ca evenimentele cosmice produc replici asemanatoare si pe pamant.Un razboi cosmic, poate produce un razboi similar pe pamant, o dragoste cosmica va da nastere unei replici similare in lumea noastra.Vom merge tocmai pe aceasta latura exagerata, care apartine mentalitatii omenesti si vom considera ca raptului cosmologic, ii corespunde similar, un rapt terestru de aceeasi anvergura.In afara de Soare si de luna, se fura din rai, si scaunul de-mparatie sau de judecata, batul de vitejie, sau de otanjie,ciubarul botezului, paharelul mirului, spicul cel mai bun, s.a.m.d.
Observati un lucru.In basmul lui Reteganul, apare ca fiind furat, un feredeu.Acestui feredeu ii corespunde la nivel de colinde, ciubarul botezului.Corespondenta merge prin a identifica existenta obiectului, sub doua denumiri diferite.Poate ca denumirea obiectului furat din rai-ma refer numai la acest obiect, poate sa varieze de la un povestitor la altul.Spre deosebire de Andrei Oisteanu si de Vasile V.Filip, eu imi pun intrebarea urmatoare:
Ce obiect material, terestru corespunde feredeului cosmic.
Daca descoperim acest lucru, ne putem da seama de mai multe lucruri:De unde s-a produs furtul, cine a faptuit acest furt si ce s-a intamplat in acel segment de istorie care este povestit, sau reflectat atat de sumar in mit, indiferent de fata pe care ne-o prezinta mitul.Daca deschidem Vechiul Testament la 1Imparati, vom citi acolo ca printre obiectele puse de regele Solomon sa se faca pentru templu,a fost si acest feredeu.
"A facut marea, turnata din arama.Avea zece coti de la o margine pana la cealalta, era rotunda de tot,
inalta de cinci coti,si de jur imprejur se putea masura cu un fir de treizeci de coti.Sub buza ei erau sapati niste colocintzi, cate zece la fiecare cot, de jur imprejurul marii.Colocintzii asezati pe doua randuri, erau turnati impreuna cu ea dintr-o singura bucata. Era asezata pe doisprezece boi,din care trei intorsi spre miazanoapte, trei intorsi spre apus.Trei intorsi spre miaza zi si trei intorsi spre rasarit.Marea era deasupra lor si si toata partea dinapoi a trupurilor lor, era inlauntru.Grosimea ei era de un lat de mana.Si marginea ei era ca marginea unui potir, facuta ca floarea crinului.Avea o incapere(capacitate) de doua mii de vedre.
Ciclul juruintelor

Acest ciclu, asa cum a fost gandit de Saineanu, se imparte in doua tipuri fundamentale:
A) Juruinta constienta sau inconstienta, facuta unui demon.
B)Promiterea unei fiinte supranaturale, pentru a obtine tacerea copilului (inainte si dupa nastere)
Tipul A, mai este cunoscut si sub numele de tipul Jefta,si contine urmatoarele peripetii(motive):
-Tatal juruieste(mai des inconstient)copilul sau unui demon.
-La timpul hotarat cauta sa il sustraga Necuratului.
-In cele din urma isi atinge scopul prin diverse mijloace.
Tipul B, este cunoscut sub denumirea: Tipul zanelor promise,si poseda doua motive:
-Pentru ca pruncul sa taca, mama ii promite o zana.
-La varsta insuratorii, eroul porneste sa o caute si o gaseste.
-Uneori, dupa un trai fericit de veacuri,(care par clipe), petrecut in Tara Nemuririi,Fat-Frumos se intoarce sa isi vada parintii si isi gaseste moartea.
Basmele care fac parte din primul tip, tipul Jefta,sunt:
Arborele inpaciuirei, Lupul cu capo de fier, Bul-Mihai, Lupul si Caterina, Mazarel imparat,Originea cimiliturilor,Povestea lui Ignat, De cand nu-i dracul.
In ce priveste Tipul Zanelor promise, Saineanu, mentioneaza si aici urmatoarele basme:
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a lui Ispirescu,Ileana Costantzeana,Lina Rujalina, Floarea si Florea, Fiica a noua mame.
Inainte de a rezuma basmele respective, exegetul face o trecere in revista a unor intamplari asemanatoare, miscandu-se pe o arie culturala destul de intinsa.Mi se pare interesant faptul ca prima referire pe care o face,-daca tinem seama de denumirea tipului,-" Jefta,"-se refera la traditia Biblica facuta de Jefta (sau Iephta) judecator in Israel, lui Dumnezeu de a-i darui contra victoriei obtinute impotriva amonitilor, prima fiinta vie care ii va iesi in cale la intoarcerea acasa.
Imediat dupa acest exemplu, este redata succint povestea sacrificarii Ifigeniei de catre tatal sau Agamemnon, spre a imblanzi supararea zaitei Artemis.Mai sunt date cateva exemple probatorii,care sunt discutabile, lucru confirmat insusi de autor atunci cand spune:(pg.240):
"Afara de variantele citate, mai gasim motivul juruintelor intr-o serie de basme din ciclul Metamorfozelor, (Tipul Iason) ;Apoi in multe alte basme de natura amalgamata."
Si tot in aceste categorii incerte,motivul juruintelor care caracterizeaza acest ciclu, proclamat insusi de autor,intra si basme din ciclul "Calatoria lui Dumnezeu pe pamant", (vezi Finul lui Dumnezeu si boul nazdravan),s.a.m.d.
Numai aceasta simpla trecere in revista este in masura sa ne nedumereasca.Daca vorbim de ciclul juruintelor, cum se poate ca basme care poseda acest motiv, sunt subordonate altor cicluri?Intentia mea nu este de a aduce critici, ci de a cauta o explicatie, a intelege care este mecanismul care a produs o anumita greseala in cercetare, pentru ca pe viitor, acest tip de greseli sa poata fi evitate.Eu cred ca de vina este insusi modul de abordare al basmelor.Se face acest lucru in chip formal, punand accentul subiectivitatii noastre personale pe unul dintre motivele din basm care ni se pare mai interesant.Aplicam un studiu de mitologie comparata care nu face decat sa batem pasul pe loc, pentru ca nu procedam asa cum ar trebui.Nu cautam istoria care se gaseste in spatele motivului pe care ni-l ofera cu atata generozitate folclorul.
Daca basmele din primul tip sunt asemanatoare cu episodul biblic povestit in Judecatorii,atunci din punct de vedere logic, ele sunt apocrife biblice.Mai mult decat atat, ele povestesc o anumita istorie care este consemnata in Biblie.Au insa toate povestile acestea acelasi arhetip?Eu spun ca nu.Sa luam urmatorul exemplu: Basmul tip, "Arborele impaciuirii a lui Schott":
"Un biet pescar, undise pana la miezul noptii, fara a prinde ceva.In cele din urma, scoase cu mare anevointa plasa,si din ea iesi insusi Necuratul, care ii propuse sa-l faca bogat daca pescarul ii va jurui (sa-i deie) ce are mai drag acasa."
Acesta este motivul care il va determina pe Lazar Saineanu, sa aseze basmul in ciclul juruintelor(ceea ce este corect), dar numeste aceste juruinte Ciclul Iephta, ceea ce nu mai coincide cu mesajul transmis in cadrul textului, din punct de vedere simbolic.Doua fructe vazute de de la distanta, nu sunt neaparat portocale, numai pentru ca au culoarea galbena.Pot fi la fel de bine, doua lucruri deosebite.Va amintiti ce face Dumnezeu cand se trezeste singur plutind pe noianul de ape ale oceanului primordial?Arunca baltagul si din apa iese arborele lumii avand la radacina pe Nefartatul. Gestul pescarului care isi arunca plasele in apele oceanului primordial este gestul facut de Dumnezeu, cand a scos din ape arborele lumii inclusiv pe Nefartatul, asa cum am spus si mai inainte.Stiti de ce am dreptate cand spun asa ceva?Pentru ca am citit acest lucru in Evanghelia dupa Matei(4;18-19):
"Pe cand trecea pe langa Marea Galileii, Isus, a vazut doi frati.Pe Simon, zis Petru, si pe fratele sau Andrei, care aruncau o mreaja in mare.Caci erau pescari.El le-a zis:
"Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni."
Iata prin urmare ca ne aflam in fata unui mesaj simbolic, in care Dumnezeu, pescarul, care pescuieste pestii din mare(sufletele oamenilor, dar asta poate sa fie un simbol si al trecerii Marii Rosii), il scoate pe Nefartatul din fundul apelor si acesta ii propune un targ:
"Tu vei fi bogat, cu conditia sa imi dai "ce ai mai drag acasa."
Si intr-un gest de generozitate, Pescarul/Dumnezeu accepta.Ceea ce accepta insa Dumnezeu, seamana cu blestremul mamei lui Solomon ori cu izgonirea de catre mama vitrega a fiului, seamana cu trimiterea lui Iosif de catre Iacov la fratii sai, si de aici, alunecarea acestei calatorii in iad, la Nefartatul, respectiv in Egiptul Faraonic, unde copiii lui Israel vor patimi si de unde vor fi salvati de interventia divina.Unele apocrife, povestesc ca intre Dumnezeu si Diavol a existat un zapis pe aceasta tema legat de sufletele oamenilor si ca Dumnezeu a pus la un moment dat un inger sau un sfant sa caute sa-l insele pe Diavol si sa-i fure documentul.
Ceea ce incerc sa spun ca tipul Iephta, este discutabil.Incercand sa mergem pe o explicatie formala, nu facem decat sa ne pierdem in labirintul mitologic.In basmul lui Schott, dupa imbogatirea pescarului de catre Diavol, apare motivul blestemului asa cum l-am gasit la Solomon in cartea doamnei Sabina Ispas, dar sub o alta forma:
"...dar uneori tatal sau mahnit cand isi aducea aminte de juruinta, il batea."Locul mamei vitrege sau bune, ca simbol al Pamantului, este luat aici de tata.In economia basmului, fiul trebuie sa fie Iosif, deoarece el va pleca de acasa si se va duce in Iad, la Diavol.Parerea mea este ca Iadul si Diavolul sunt aici, Egiptul si Faraon.Imaginatia populara, nu mai pune izgonirea, sau fuga copiilor lui Israel din Egipt pe seamaexploatarii nemiloase.plicatia se refera la faptul ca :"Dascalul il invata pe fiul pescarului sa se imbrace popeste,cu multe cruci pe haine, si sa se duca asa in padure, la locul aratat." Va amintiti ce are de gand sa faca nechibzuitul de Danila Prepeleac in padure, dupa ce a reusit sa omoare boii lui frate-sau?Sa ridice o biserica in acele locuri pustii.O idee similara o va avea si Sf.Petru uitat de Dumnezeu in iad, dar el incepe sa masoare locul chiar in iad.Acesta este un pretext ca sa-i determine pe diavoli sa-l expulzeze in afara iadului.Este interesant de mentionat faptul ca pe Muntele Horeb, Dumnezeu ii spune lui Moise:"Imi veti fi o imparatie de preoti si un neam sfant.Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel."O situatie asemanatoare, numai ca motivatia difera , o gasim si in celalalt basm a lui Ion Creanga,-Ivan Turbinca.Acolo, diavolii sunt inspaimantati de turbinca lui Ivan si de faptul ca Ivan reuseste in mod paradoxal sa-si impuna personalitatea, si rastoarna iadul cu chefurile sale obligandu-i pe diavoli sa se distreze, sa iasa din legile lor incremenite.Si pentru ca tot vorbim despre acest lucru, scena apare si in mitologia greaca, acolo unde Ulise il pacaleste pe Achile si il determina sa iasa inarmat la porti.Ori o astfel de Iesire este mentionata si in Vechiul Testament, in Exodul:
"Si dupa patru sute treizeci de ani, tocmai in ziua aceea, toate ostile Domnului au iesit din Tara Egiptului>"(Exodul, 12;41).Apar doua aspecte care pot fi confirmate istoric sau dimpotriva, pot fi infirmate.
Copiii lui Israel au devenit o putere militara si acest lucru va determina Egiptul sa ia o serie de masuri, printre care s-a vazut a fost si acea reglare demografica a populatiei, prin inecarea copiilor nou nascuti de parte barbateasca.Inmultirea populatiei va determina crearea unei presiuni sociale, prin exploatare sau in alte moduri, pentru a-i determina pe acestia sa paraseasca Egiptul.Si al doilea factor, a fost problema de religie, a faptului ca in statul Egiptean aparuse o noua religie concurentiala, aceea evreeasca, care se opunea religiei de stat a Egiptului.
In basmul lui Schott, copilul imbracat in haine poreotesti, este refuzat sa intre in iad, iar pentru aceasta i se mai da si o confirmare scrisa.Inainte de a pleca, el il intreaba ope tartorul iadului sau pe ceilalti demoni cum poate un ucigas sa-si ispaseasca pacatele.Va amintesc ca deja interdictia: "Sa nu ucizi"apare in Decalog, scrisa pe Tablele legii, de catre Dumnezeu insusi, sau dictata dupa alte traditii de catre Divinitate lui Moise.Acum vine raspunsul acela interesant:"Sa infiga in pamant maciuca cu care a savarsit intaiul omor si sa o stropeasca atata pana va infrunzi si inflori, semn ca i-au fost iertate pacatele."In basm este scris asa.In Vechiul Testament, intamplarea este povestita in Numerii( 17; 1-5):
"Domnul a vorbit lui Moise si a zis:
"Vorbeste copiilor lui Israel si ia de la ei un toiag dupa casele poarintilor lor, adica douasprezece toiege.Sa scrii numele fiecaruia pe toiagul lui.Si sa scrii numele lui Aaron, pe toiagul lui Levi.Si sa le pui in cortul intalnirii, inaintea marturiei, unde Ma intalnesc cu voi.Barbatul pe care-l voi alege, va fi acela al carui toiag va inflori si voi pune capat dinaintea Mea cartirilor pe care le ridica impotriva voastra, copiii lui Israel."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:22

Un alt basm din tipul Iephta, este si cel al lui Pop Reteganul,"Lupul cu cap de fier".Un baiat este snopit din batai de un boier span la care intrase sluga si numai Sf.Petru l-a putut scapa din mainile sale.El il lua cu sine, ii dete un corn si il sfatui(ori sfatul are un caracter de interdictie, si ar trebui sa trecem si aceasta interdictie la capitolul respectiv)sa nu se uite intr-insul inainte de a ajunge acasa. Dar baiatul calca interdictia si se pomeni inconjurat de tot felul de animale.Ca sa scape de ele trebui sa fagaduiasca unui lup cu cap de fier ca nu se va insura niciodata."
In general, nu se gasesc comentarii despre basme, decat foarte putine.Ele par sa apara numai in prefata unor carti dedicate basmelor,destinate pietei, unde cate un exeget curajos isi permite sa faca cate un comentariu destul de sumar si aproape lipsit de importanta.In ultima perioada, au aparut comentarii in acele carti destinate Bacalaureatului, scrise de cativa profesori inimosi, dar care nu sunt de specialitate si asta face ca munca lor sa fie oarecum irosita.Cred ca mai exista acele carti ale exegezei, dar cxu un circuit mai restrans , destinate specialistilor din domeniul cercetarii folclorice.Personal consider ca aici este un gol care trebuie umplut.Basmul lui Reteganul, spune ce vrea el si numai generozitatea lui Saineanu, il aseaza cuminte in ciclul juruintelor.La fel ca si in basmele anterioare, se intampla ca baiatul trebuie sa plece neaparat de acasa.Daca acolo el era blestemat, acum este luat la bataie de stapanul cel rau.Dar nu ori ce fel de stapan, ci de Span.Despre Span am citit insa si in Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creanga si in comenteriul pe care l-am facut cu aceasta ocazie, am aratat ca Spanul este simbolul a trei realitati diferite:
-Ca realitate strict mitologica este Dracul.De altfel si in unele variante ale basmului lui Creanga,in loc de Span va aparea aceasta creatura malefica.Desi albul si negru nu sunt considerate culori in pictura, avem un joc de culori, sau mai bine zis un contrast de culori, alb-negru, in care Harap Alb este sluga cea alba, cata vreme de culoare neagra este Spanul, ca fiinta demonica zugravita astfel.Pentru ca am deschis aceasta paranteza, mai spunem ca exista vreo doua explicatii legate de culoarea necuratului.Una dintre ele se refera la momentul cand Dumnezeu i-a cerut Nefartatului sa-i aduca nisip din fundul marii, iar pentru ca nu a vrut sa aduca nisip in numele Domnului, acest nisip l-a ars si l-a facut negru.Mai avem si o a doua explicatie la Tony Brill, in Legenda mitologica /Legenda religioasa/Legenda istorica.Aici se povesteste ca intr-o manastire din mijlocul unei paduri, se aciuase un drac sub forma unui calugar tanar.In felul acesta, dracul i-a invatat pe oameni sa faca fel si fel de blestematii.Staretul a auzit intr-o noapte o voce care i-a spus ca in biserica se afla si Diavolul si l-a invatat ca atunci cand va iesi cu sfintele daruri, sa se roage la Dumnezeu si sa-l inegreasca pe satana.Lucrurile se intampla asa, si dracul o rupe la fuga, aratandu-si cornitele.Cand s-a dus dracul cel negru la sfatul dracilor in iad, toti cum l-au vazut s-au si inegrit.De atunci au ramas dracii negri si nu mai au curajul sa mearga la biserica.Este interesant de mentionat ca mitologia romaneasca spune ca dracul poate sa apara in calea oamenilor sub forma unui calugar.Dar nu culoarea hainelor creaza aceasta confuzie dintre imaginea neagra a entitatii malefice si imaginea calugarului, imbracat de asemenea in haine negre.In antichitate, existau in zona Asiriei, oameni care aveau parul foarte negru, si erau cunoscuti sub denumirea de "capetele negre".In spatiul invecinat Egiptului, existau populatii cu pielea inchisa la culoare, carora Grecii le spuneau Etiopi sau Fetze arse.Prezenta aceasta insolita a oamenilor cu o pigmentatie mai accentuata a pielii i-a determinat pe unii oameni sa ii considere pe acestia niste persoane neobisnuite, iar in decursul timpului au capatat in mitologie numele de draci.La polul opus, numele lui Harap Alb se trage de la faptul ca pigmentatia pielii europenilor, este alba.De fapt si in America, europenii care venisera in Vest, ii numeau pe indigenii de acolo atat indieni(din cauza unei greseli geografice,) dar si piei rosii, dupa pigmentatia pieilor lor.Reversul acestei medalii o reprezentau europenii care erau denumiti de catre localnici, Albi.
Apar doua lucruri care devin incitante, prin semnele de intrebare pe care le ridica.(Pot spune in paranteza, ca ceea ce fac in clipa de fata si de fapt in toate clipele trecute si viitoare, este sa deschid porti catre necunoscut.Din pragul acestora arunc o privire asupra a ceea ce se afla dincolo de aceste usi, dar nu pot patrunde mai departe, din cauza lipsei informatiilor, si pentru ca sunt focalizat pe un continut mai general, urmarind sa incite si sa lase cercetarii viitoare directii noi de cautare, daca cercetarea nu-si va stabili alte prioritati.)Baiatul primeste de la sfantul Petru un obiect de forma unui corn, in care privind sau rostind dupa alte surse o invocatie, apar niste animale.Animalele sunt de regula de trei categorii:
-Animalele facute de catre Dumnezeu si care vor fi numite de om.
-Animale domestice, apartinand celui care se misca odata cu ele si aici am in vedere triburile de pastori, intr-o situatie mai singularizata acesti conducatori inconjurati de animalele lor poarta denumirea de Printii Pastori, sau Hicsosi.Ma intreb, si intrebarea va capata un raspuns speculativ, daca pot sa asociez aceste trei lucruri deosebite ca intr-o pictura abstracta si sa ajung la o explicatie.Sa consider pastorul, animalele lui si cornul ,drept hieroglife sau ideograme care pot duce catre simboluri dar in acelasi timp si la descifrarea lor.Astfel, imaginea unui om asociata cu imaginea unei oi sau a unei vaci, poate sugera notiunea de pastor.Imaginea cornului (care este intr-o prezentare grafica simplista un triunghi isoscel prelungit, ), seamana si ea cu litera D, numai ca curbura este formata din doua laturi care se intalnesc intr-un punct oarecare, ceea ce imi aminteste de Delta.Mesajul care s-ar desprinde din cele trei obiecte ar fi in felul acesta ca :"omul pastor se gaseste in delta."Si din nou, pentru ca sunt om si sunt subiectiv, ma gandesc la Delta Nilului.
-Animale salbatice, reprezentate simbolic prin lupul cu cap de fier.
Am vazut ca acest lup, il ajuta sa adune animalele risipite, ori il fereste de ele, in schimbul unei promisiuni:Sa fagaduiasca ca nu se va insura niciodata.
Curiozitatea este ca si Faraon din capitolul Exodul, urmareste acelasi lucru:
"El a zis poporului sau:
"Iata ca poporul copiilor lui Israel este mai mare si mai puternic decat noi."
Pentru a impiedica aceasta crestere, Faraonul va recurge la prima solutie:
"Si a pus peste ei ispravnicei ca sa-i asupreasca cu munci grele."
Dar instinctul omenesc este mai presus de hotararile Domnilor.Asa ca si unii si altii s-au ignorat reciproc.Consecinta a fost ca in ciuda muncilor istovitoare, copiii lui Israel, cu atat mai mult se inmulteau si cresteau. Cresterea unei populatii se leaga de conditiile de hrana sau de bagatiile naturale pe care le are tara respectiva, de modul cum sunt gestionate aceste bunuri de catre conducatorii tarii respective.Hotararea de a ucide pruncii de sex barbatesc, nu a reprezentat o solutie reala, ci doar o decizie nefericita.Ea nu a facut decat sa se acumuleze niste tensiuni in plan social, tensiuni care nu isi vor putea gasi rezolvarea decat printr-o revolutie sau razboi civil, sau prin emigrare in masa. Consecintele sunt dezastroase, fie ca iti ineci proprii copii, fie ca ii condamni sa moara de foame.Saracia, duce la distrugerea unei natiuni, care isi pierde bunul cel mai de pret:oamenii.Este scara din dos pe care natiunea respectiva, iese din istorie.
Cine este lupul cu cap de fier?
Citisem undeva ca zeii din cer, au fugit de teama potopului si s-au refugit in Egipt, unde s-au prefacut in animale.In Biblioteca Istorica a lui Diodor din Sicilia am citit ceva interesant (pg.35):
"Se spune ca Osiris in expeditia sa , pornise impreuna cu cei doi fii ai sai:Anubis si Macedon, barbati insemnati prin vitejia lor.Si unul si celalalt purtau armuri uimitoare si faurite din pieile unor animale a caror indrazneala incercau sa o urmeze.Anubis era imbracat intr-o piele de caine,pe cata vreme Macedon purta o piele de lup."
Din sursa wikipedia, aflam despre Anubis:
"Anubis este deseori descris ca fiind un bărbat de culoare neagră cu cap de şacal sau ca fiind un şacal negru. Egiptologul Flinders Petrie consideră conceptul lui Anubis astfel: egiptenii observând şacalii pe lângă morminte, au asociat şacalul cu omul creeând-ul astfel pe zeu. Pentru a arăta importanţa sa în lumea morţilor, capul său era pictat cu negru, dar şi ca reprezentare a fertilităţii. Anubis era considerat pe lângă ghidul sufletelor decedaţilor ca fiind zeul îmbălsămării şi paznicul mormintelor.
Deoarece egiptenii nu făceau o deosebire mare dintre şacali şi câini, există posibilitatea confuziei între aceste animale. Deşi către Anubis se face deseori referire prin cuvântul sab(ce însemna şacal) mai degrabă decât iwiw(ce însemna câine) este încă nesigură specia canină din care face parte."
In "Sarbatorile lupilor", articol scris de Julia Maria Cristea-Viena, citim in legatura cu Osiris:
"În mitologia egipteană Osiris – zeul tărâmului morţii, soţul lui Isis, a înviat sub forma unui lup pentru a-şi ajuta soţia şi fiul să-l învingă pe fratele său cel rău."Si pentru ca tot vorbim aici despre lupi, amintim de anticul oras egiptean al lupului sau al lupilor, Lykopolis despre care citim in wikipedia:
"Wepwawet (în Greacă Ophios), este Zeul Cimitirelor şi al războiului din Lykopolis în a 13-a provincie a Egiptului De Sus. Numele său înseamnă "Deschizătorul de drumuri" (În Lumea De Apoi). Statuia lui a fost plasată pentru a privi mormintele, iar el deschide porţile către viaţa viitoare. Posibil, el seamană cu un vechi zeu numit Sed, dar tatăl sau este Anubis. El este singurul rege cunoscut cu numele de Wepwawemsaf."
Ceea ce este important de retinut, e ca ceea ce citim se leaga intr-un fel sau altul de Egipt.Bun. De teama lupului care a aparut la nunta pe cand vroia sa se insoare,"flacaul fugi departe pana ajunse la sf.Miercuri, la sf.Vineri si la sf.Duminica/Dumnezeu, fiecare dandu-i cate doua cocuri de paine, si cea din urma si un brau, cu care treceai peste apa ca pe uscat"(pg.244)
Stiti pe ce se construieste intregul rationament al acestei interpretari?Citind basmul in forma rezumata prezentat de Lazar Saineanu, m-am impiedicat tocmai de acest brau, cu care treceai orice apa ca pe uscat.Este exact amanuntul, motivul, simbolul , detaliul, aproape lipsit de importanta , de care aveam nevoie ca sa imi directionez propria mea cercetare.Pentru ca braul este simbolul trecerii peste Marea Rosie, si aceasta trecere este oglindita in Exod.Aici este fisura, elementul memorial scapat in forma pura din memoria producatorului de folclor, care permite reconstruirea intregului.Acest detaliu, nu a facut decat sa rationez in felul urmator: Bine, daca "braul"este simbolul trecerii peste Marea Rosie, nu cumva este posibil ca basmul sa contina si alte motive folclorice care sa oglindeasca acelasi loc geografic si aceeasi istorie?Ce reprezinta spre exemplu acele "cocuri" de paine, care citite separate de context, trec aproape neobservate?Si in momentul urmator am avut revelatia.Este vorba de buklzul de mamaliga uitat de Stan Patitul pe buturuga din padure.Este simbolul foametei, si ca o consecinta a acesteia motivul trimiterii copiilor lui Iacov in Egipt ca sa cumpere grane(paine).Dar bucatile acestea de paine se prefac in trei caini, Vede Bine, Aude Bine si Usor ca vantul-Greu ca Pamantul.Sunt personaje pe care le vom gasi si in Povestea lui Harap Alb sub numele de Ochila, Pasari-Lati-Lungila s.a.m.d.Dar cel mai important dintre toate, prezenta cainilor din basm, imi aminteste ce ii spune Miorita nazdravana, ciobanasului nostru mioritic:
"Stapane, stapane,
Mai adu-ti si-un caine..."
Se intampla insa, ca in studiul baladei Miorita sa descopar independent de continutul basmului acestuia, legatura baladei cu scrierile vetero-testamentare.
Ciclul descinderilor infernale.
Acest ciclu, are ca trasatura distinctiva coborarea pe taramul celalalt si salvarea unor fete de imparat rapite de zmei.Uneori, este cautat cel care a furat merele de aur din curtea unui imparat care avea un mar de aur.
Ne cerem iertare exegetului, dar motivul descinderilor infernale, il gasim aproape in toate basmele romanesti.Singura diferenta este doar una de denumire.In loc sa spui: Ma duc in oras, poti sa afirmi ca te duci la intalnire.Locatia ramane aceeasi, cu conditia sa nu te intalnesti cu persoana iubita intr-o localitate aflata dincolo de periferie.Ciclul este impartit in trei cicluri:
-Tipul Tezeu.
Un zmeu rapeste o fata de imparat si o duce in locuinta subpamanteana.
Fat-Frumos se coboara pe taramul celalalt, rapune monstrul si scapa fata de imparat.
Sunt indicate basmele tip:Baiet sarac, Cei trei frati, Zorila Mireanu, Cei trei feciori ai babei, Imparateasa furata, Sucna-Murga.
-Tipul Hesperidelor.
O fiinta misterioasa, zmeu sau balaur, fura poamele de aur dintr-o gradina imparateasca.Cel mai mic fecior al imparatului se coboara pe taramul celalaltsi rapune fiara.Fratii tradatori isi primesc pedeapsa cuvenita.
-Tipul: De ce-urilor.
Vom detalia acest tip de basm, la vremea respectiva.Spun acest lucru, pentru ca criteriile de evaluare ale basmelor sunt putin stranii, din moment ce exegetul, nu poate sa faca o clasificare corecta, permitandu-si sa adauge cu mana lui afirmatii de genul:
"Afara de aceasta, motivul descinderilor figureaza intr-o serie numeroasa de basme(?!)ce fac parte din ciclul:"Cei trei frati".(pg.282).Sau:
(Santem la tipul Hesperidelor)"Aceasta din urma peripetie (ceilalti frati , tradatori din invidie, isi primesc pedeapsa cuvenita.), se refera la tipul "fratilor perfizi".
Si pentru ca lucrurile trebuie sa fie la fel de incurcate, la tipul:"De ce-urilor", exegetul adauga:"Astfel in versiunea ardeleana "Vizor craiul serpilor," care combina motivul "Animalelor recunoscatoare"cu al "Psychei"...s.a.m.d..
O clasificare a basmelor, ar trebui sa fie foarte clara.De aceea spun ca basmele trebuiesc clasificate dupa valoarea de semnificatie, sau, dupa modul cum sunt fixate motivele in cadrul naratiunii.
Suntem inclinati sa cautam solutia cea mai usoara, sau mai formala si sa transformam prin aceasta tot studiul in maculatura.Aplicarea metodei de lucru a mitologiei comparate, nu face decat sa incurce si mai bine lucrurile, de parca ele nu sunt incurcate de ajuns.Cum m-ar putea ajuta spre exemplu pe mine faptul ca "mitologia antica cunoaste cunoaste (diverse) rapiri de fecioare?Cu ce ma ajuta faptul ca nimfele Thalia, Egina, Ganimeda si Asteria au fost rapite de vulturi divini?Sau faptul ca rapirea Proserpinei este un curat basm?(pg.282).Ne miscam intr-un spatiu virtual, unde tot ce se intampla se supune legilor virtualului.Sigur, vom recunoaste acest virtual, dar el nu are nicio valoare pentru lumea noastra reala, pana cand nu vom putea stabili o punte de lagatura sau de trecere intre virtual si real, pe care sa ne putem misca de colo colo.Fiindca scopul nostru tocmai in asta consta.Ne gasim in fata unei lumi reale.Noi vedem aceasta lume reala care este transformata prin mecanismele noastre mentale in simboluri astfel ca lumii reale ii vom restitui imaginea ei din oglinda, universul virtual-cultural in care adevarurile realului se topesc si capata alte semnificatii.Nu este un drum fara intoarcere.In momentul in care citim un basm, ne gasim in partea cealalta a universului, in propria noastra creatie mentala, simbolica.Ceea ce incerc eu sa fac si in general toti cei care studiaza folclorul, este sa se intoarca in lumea reala, regasind puntea care ne-a adus aici in nemarginire.Nu sunt detinatorul tuturor raspunsurilor, tot asa cum nimeni nu este profet in tara lui.Si eu am intrebari la care fie ca nu pot sa raspund, fie pentru ca nu am cautat inca raspunsul.Una dintre intrebari este foarte nostima si chiar suna aiurea: Vorbim despre un furt sau un rapt.Problema devine interesanta si complicata.Andrei Oisteanu si Vasile V.Filip, nu au raspuns la acest capitol, decat doar o treime sau poate chiar si mai putin.Ei au explicat fara a adanci insa in mod suficient problema, "Furtul astrelor "sau "Raptul cosmogonic", asa cum apare redat in colindele care poarta acest titlu dat de Monica Bratulescu.Ori Vasile V.Filip facea o observatie corecta, ca nu numai astrele sunt cele care se fura din cer, in afara de luna si de soare, ci si diverse obiecte care au o semnificatie sacra.Dar si in afara de aceste doua aspecte, mai intalnim furturi, in care obiectul poate fi un mar(mitul pacatului perechii divine Adam si Eva), un spic de grau(vezi mitul Proserpinei),o femeie , un barbat sau chiar un copil .Mentionarea acestor furturi in spatiul nostru cultural si universal nu face decat sa creasca statistica cazurilor enumerate dar nu rezolva problemele legate de aceste furturi, asupra carora propria noastra nestiinta isi lasa tacerea.
In povestea ruseasca Norka,o fiara salbatica si misterioasa purtand acest nume, patrundea in fiecare noapte in gradina imparatului si inghitea acolo, tot felul de animale.(pg.283)Iata un altfel de tip de furt despre care nu se spune aproape nimic.Daca basmul rusesc Norka ar putea parea o fantezie a unui producator de folclor, am sa redau in paralel un caz care nu mai este desprins din fantezia vreunui autor necunoscut:
"In statul american Texas isi face veacul un animal monstruos denumit El Chupacabra, un caine vampir aproape legendar, despre care se crede ca suge sangele caprelor si gainilor. Doi reprezentanti ai politiei locale din orasul Cuero, Texas, au produs un val de isterie mass-media dupa ce au facut publica o inregistrare in care se pare ca a fost filmat miticul animal-vampir din legendele central si sud-americane, informeaza CNN.
Seriful Brandon Riedel si colegul acestuia, Ellie Carter, au urmarit si filmat un animal ciudat, dintr-o specie necunoscuta, dupa ce acesta a aparut brusc in fata masinii de politiei.
"Cercetam gardurile unei ferme la care au fost semnalate mai multe atacuri asupra animalelor. Toate victimele animale prezentau semnele, deja clasice, ale atacului unui Chupacabra. Mai precis, erau golite de sange fara ca pradatorul sa se fi atins de carnea acestora. In acel moment am vazut straniul animal sarind in fata masinii. Pot spune cu siguranta ca nu era nici caine si nici coiot. Nu am vazut niciodata asa ceva. Nu poate fi decat Chupacabra", declara seriful Brandon Riedel.
Animalul filmat de cei doi reprezentati ai politiei are corpul complet lipsit de par, membrele posterioare extrem de lungi si un cap terminat cu un bot imens. Un exemplar identic a fost capturat anul trecut de proprietara unei ferme din Texas, dupa ce animalul ii ucisese opt pisici si mai multe zeci de gaini. Toate vietatile fusesera golite de sange fara a fi insa consumate de misteriosul pradator. Testele ADN au ramas neclare, atata vreme cat animalul pare sa aiba trasaturile unui coiot si ale unei specii inca necunoscute.
Mitul Chupacabra vorbeste despre o creatura lipsita de par, asemanatoare unui caine, care se hraneste asemenea unui vampir, doar cu sangele victimelor sale. Filmul in care apare ciudata creatura a fost facut public in urma cu aproape trei saptamani, veridicitatea sa fiind confirmata recent de catre experti."
(Articol copiat: El Chupacabra a fost prins in Texas .)
Ceea ce incerc sa va spun este ca viata noastra este plina de evenimente.Ca unele dintre aceste evenimente devin produse culturale folclorice, patrunzand in basme, legende, balade si colinde.Dar si realitatea si fictiunea dau nastere la o serie de intrebari fara raspuns.Este Norka una si aceeasi cu El Chupacabra?Va las Dvs. placerea de a descoperi raspunsul.
Nu este o noutate atunci cand spun ca se acorda atata importanta fantasticului, incat cautam adevarurile corespondente acestei lumi neobisnuite, nu in realitatea noastra a celor care cream acest fantastic ci chiar in universul fantastic.In felul acesta va exista permanent adevarul fabulatiei noastre cata vreme celalalt adevar va ramane ocultat.Ciclul descinderilor infernale presupune existenta unei lumi infernale.Nu imi propun sa fac o analiza detaliata despre aceasta lume,ci doar sa deschid iarasi o poarta dincolo de care sufletul naiv al omului obisnuit poate sa rataceasca potrivit propriilor sale fantezii.Rapirea Proserpinei, de catre Hades, presupune ducerea ei intr-un loc sacru, si anume in lumea mortilor.Dupa Homer, Hadesul se afla in adancimea pasmantului, legatura dintre lumea noastra reala si lumea infernala, putand fi facuta prin pesterile existente in coastele muntilor,gropi adanci, prapastii,fantani.Dar pesterile, prapastiile, gropile, fantanile, sunt realitati.Ele sunt impresionante si ne impresioneaza prin faptul ca sunt inaccesibile.Mintea omului este acaparatoare si dominanta.El trebuie sa cunoasca tot ce exista in jurul lui.Realitatile care sunt dincolo de cunoasterea lui sunt sau devin fantastice.Dar pentru ca o realitate sa devina fantastica, ea mai trebuie sustinuta nu numai de fantezia creatorului ci si de niste obiceiuri pe care acesta a fost determinat sa le creeze, pentru "fratele" sau neajutorat.Ceea ce spun aici suna enigmatic.Mai pe inteles, moartea va da nastere unui cult al mortilor.Desi ingroparea celor decedati poseda explicatii naturale, teama de necunoscut aceasta experienta terifianta pe care omul nu o are decat in extremis, va da nastere unei ale realitati, fantastice.Cand Proserpina patrunde prin crapatura montana sa mearga in lumea infernala, ceea ce in fantastic se numeste "drum," in realitatea noastra obisnuita se poate numi "mormant,"sau "necropola." A lua-o pe drumul spre infern, sau spre Hades, poate fi repet o expresie ceva mai complicata pentru a spune ca o anumita persoana a murit.Este vorba insa nu numai despre disparitia calitatilor sale sufletesti care il faceau sa se integreze in lumea reala ci si de sugestia ca acest trup fara viata a fost dus si inchis sau ingropat intr-o necropola.Deci avem doua adevaruri obtinute:
-moartea individului.
-Necropola in care se gaseste ingropat.
Este adevarul pe care il descoperise si Heinrich Schliemann: Mitului ii corespunde o anumita realitate.
Daca Schliemann ar fi trait, si ar fi cunoscut in detaliu mitul Proserpinei, cu siguranta ca ar fi cautat la capul"Tenaru"(cum scrie Saineanu,) locul unde se gaseste necropola acestei fiinte mitologice.Si poate chiar ar fi gasit-o desi acolo va fi fost ingropata o cu totul alta fiinta.Cultul mortilor, legat de misterul pesterilor, va produce presiuni asupra creatiei folclorice, incat "dupa credintele poporului roman, iadul este o pestera intunecoasa in pamant, in care locuiesc diavoli si sufletele pacatoase.(pg.283.)".
O realitate virtuala este o minciuna spusa pe jumatate.Cuvantul "locuiesc" se leaga de verbul "a sta ", " a se odihni".Diavolii si sufletele pacatosilor apartin celor care au fost ingropati in necropole, inainte de aparitia crestinismului.Generalizarea acceptata de catre credintele populare este inconsistenta si neargumentata, deoarece ii aseaza in categoria pacatosilor pe toti oamenii indiferent de rang sau de valoarea lor spirituala, fie ca acesta se numeste Abraham, Moise, Cyrus cel Mare, si altii.Si din nou vin si subliniez faptul ca lumea cealalta este de fapt lumea trista a necropolelor unde zac acestia uitati de timp si pierduti din amintirile oamenilor pentru totdeauna.Spre deosebire de aceasta lume stricta a mortii, mai exista una despre care am amintit cu diverse ocazii.Este acea Lume Neagra sau Taramul Celalalt, care se refera nu la lumea mortilor, ci la o lume a viilor care se gaseste-ca sa folosesc o expresie-la antipod.Desi traditiile se suprapun aici, astfel ca Lumea Mortilor se identifica in mod gresit cu Taramul Celalalt, la greseala aceasta a contribuit in mare masura atentia exagerata care a fost acordata de Egipteni vietii de dupa moarte inclusiv mortilor lor.Din aceasta cauza, drumul catre Egipt se realiza in mintea povestitorilor populari, printr-o groapa, pestera sau put, sugerand deopotriva calea dar si mormantul si starea celui care face calatoria intr-acolo.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:28

Uneori adevarul este foarte banal.Sa spunem cateva cuvinbte despre "Baiet sarac " de Slavici. O vaduva saraca avea un fecior si o fata.La 16 ani o rapi un zmeu.
In Biblie scrie putin altfel, si povestea capata numele de "Avram in Egipt".(Geneza/Facerea, 12;10-20)
Redau rezumatul scrierii Biblice: Avram are o sotie tanara si frumoasa si calatorind spre Egipt impreuna cu ea, din cauza foametei, o roaga sa nu spuna ca este maritata cu el, si sa se dea amandoi sora si frate.Pentru ca vazand-o cat este de frumoasa, egiptenii au sa o ia si-au sa o duca la Faraon, iar pe el au sa il omoare.Ceea ce se si intampla.Acesta este punctul de plecare al basmului lui Slavici.Baba care avea o herghelie de cai, este Egiptul sau Faraon.Doar acolo se indreapta Avram.Pe drum, eroul scapa un viespoi si matca ii da un firisor de par pe care sa-l foloseasca ca sa o cheme daca va avea nevoie de ea.Tot asa va primi si un solz de peste de la imparatul pestilor, si o unghe de la piciorul unei cartite.Aceste animale recunoscatoare ii vor aduce in trei randuri diferite herghelia de iepe de unde se ascundea.Dar deja aici se vorbeste despre Exodul.Pestele care scoate herghelia din apa, se refera simbolic la trecerea copiilor lui Israel prin apele Marii Rosii.Flacaul izbuteste sa slugareasca un an de zile baba (an ce se masoara in trei nopti diferite), castiga calul de care avea nevoie si fura si o traista cu trei obiecte fermecate, -un pieptene, o perie si o tesala, care aruncate in urma fugarilor se transforma in gard, stuf(Delta Nilului.Dupa unii exegeti, numele Marii rosii era Yam Stuf, adica Marea de trestii sau Marea de stuf,)si o padure de cutite si sabii scapand de baba afurisita care ii urmarea.Cum au iesit copiii lui Israel din Egipt?Inarmati si gata de lupta.Cine ii urmarea indeaproape? Faraon.
Primul animal pe care il salveaza eroul povestii lui Slavici, este un viespoi.In wikipedia am gasit ceva foarte interesant in legatura cu Egiptul:
"Monumentele din vremea faraonului Udimu menţionează sărbători religioase şi ceremonii ; în timpul lui se pare că s-a celebrat sărbătoarea sed a reîntineririi faraonului. Tot de la el s-a adăugat la numele faraonului şi un alt titlu : nswt bit "cel al trestiei şi al albinei" planta simbolizând Egiptul de Sus, iar albina Egiptul de Jos."
Iata de ce am spus ca eroul lui Slavici a ajuns in Egiptul Faraonic, din moment ce el salveaza o "viespe" si aruncand unul dintre obiectele vrajite, acesta se transforma in "papura"sau "trestie."In alte basme, unul dintre obiecte se transforma intr-o apa mare pe care baba sau Zmeul nu o poate inghiti sau trece inot si atunci crapa(se ineaca) fie ca se intoarce inapoi.Mai exista si o a treia versiune, aceea a transformarii fetei care il insoteste intr-un lac si al flacaului intr-un ratoi.In ce priveste baiatul(copiii lui Israel este o aluzie la ceea ce este scris in Biblie despre trecerea peste apele Marii Rosii, care au fost trecute ca pe uscat.In cadrul basmului respectiv, eroul face acelasi lucru, plutind peste ape ca o ratza.Dorul de casa al fetei, este de fapt dorul lui Iosif.Motivele care apar in aceasta parte sunt putin mai neclare si s-ar putea sa apartina altui basm, sau sa fie contributia personala a exegetului.
La fel de simplut si in acelasi spirit mi se pare si basmul lui Stancescu, "Cei trei frati".Motivele care apar aici sunt urmatoarele:
-Motivul rapirii fetei de imparat.
Corespondentul istorico-legendar este Avram si Sara in Egipt.
-Motivul Mumii Padurii care omoara doi dintre frati.
Este posibil sa se refere la aruncarea in groapa a lui Iosif.Scriu ca este posibil, deoarece mai exista in unele basme acea variabta a omorarii unuia dintre frati de catre o scorpie care sta in varful copacului si cere flacaului sa-i dea voie la foc sa se incalzeasca.Numai ca aici este vorba despre Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul arzand care nu se mistuie.
-Motivul "gaura pamantului" sau al "fantanii lui Iosif".
Numai cel mic poate sa coboare in fantana si sa ajunga pe lumea cealalta.
-Motivul omorarii baiatului de catre zmeu, si invierii lui de catre fata.
Este vorba de ordinul lui Faraon de a omora toti pruncii nascuti de neamul lui Israel, de sex barbatesc.Moise este salvat de catre fata lui Faraon.
-Incercarea loialitatii sau a dragostei fratesti.
La iesirea din lumea cealalta, baiatul leaga un bolovan de franghie si acesta este ridicat cateva sute de metri si apoi lasat sa cada.Nu imi dau seama cu claritate ce este.Singura scena de incercare care apare vetero-testamentar este aceea a punerii argintului in sacii de grau cumparat de fratii lui Iosif din Egipt.Totusi aceasta intentie de a-l omora sau de a nu-l omora pleaca asa cum spune exegetul:"De necaz ca era sa ajunga imparat."(Vezi visele de marire ale lui Iosif de lka incepotul istoriei Biblice, si scena cu aruncarea lui Iosif in fantana, vis-a vis de intentiile fratilor.)
-Motivul Scorpiei (Pasarii )caruia baiatul i-a salvat puii sa nu fie mancati de sarpe.
Este scena pe care o gasim legata de nasterea lui Moise, dar care in Iliada lui Homer capata o cu totul alta semnificatie.Balaurul/sarpele care mananca puii pasarii(Scorpia sau Pasarea este Dumnezeu, iar puii sunt copiii lui Israel.), este Nilul.Cel care ii salveaza puii paserii este Moise.
-Intoarcerea in lumea noastra cu ajutorul Pasarii maiastre, reprezinta Exodul.
-Motivul pedepsirii fratilor.
Reprezinta cucerirea Canaanului si a celorlalte tinuturi de catre Israeliti.
-Motivul casatoriei cu fata.
Este vorba de realizarea regatului Israel.
Tot ceea ce spun aici, nu numai in cadrul acestui basm, reprezinta interpretarea mea personala.Fiind un om subiectiv, interpretez mitul ,din punctul de vedere a unei fiinte umane, de unde si lucrurile bune dar si greselile pe care am sa le fac si Dvs. ca cititori avizati, le veti resimti mai obiectiv decat mine.Propunerile mele de interpretare, raman in continuare, pe parcursul parcurgerii acestui material, tot propuneri.Ele nu sunt batute in cuie.Interpretarea mea nu este un capat de drum, menit sa descurajeze pe cel care indragostit de basme, va dori sa paseasca mai departe.Eu nu sunt decat un necunoscut, care preda mai departe stafeta.Nu fac decat sa va spun, fara sa sperii sau sa intimidez pe nimeni, ca mitologia poate fi interpretata si altfel.Este foarte important sa stiti acest lucru si la fel de important este sa aveti curajul sa mergeti mai departe.
Varianta bucovineana "Sucna-Murga" a lui Sbiera.
Un imparat avea trei feciori si un altul invecinat, trei fete.In Povestea lui Harap Alb, se intampla acelasi lucru.Este vorba despre -"motivul fetelor", prin acesta intelegandu-se Egiptul faraonic.
-Motivul rapirii.
Uneori ma intreb daca nu cumva dincolo de corespondentul Avram si Sarai in Egipt, motivul rapirii nu este altceva decat un pretext de a face eroii sa se miste, sa aiba o motivatie poentru a-si parasi casa si a merge sa elibereze fetele furate de zmei.
-Zmeii aparand ca niste nori.
Pe parcursul naratiunilor vetero-testamentare, Dumnezeu capata destul de des o astfel de infatisare.
-Motivul lantului aruncat in cer, sau al ascensiunii .
In primul rand nefiind vorba despre o "descindere infernala" ci de o "ascensiune aeriana", basmul ar fi trebuit sa faca parte din acest ultim ciclu.Ii putem reprosa exegetului inconsecventa propriei sale clasificari, facute dupa accentul pus pe un motiv sau altul.Un astfel de mod de arbordare creeaza confuzii.Lucrurile ar fi stat cu totul altfel, daca autorul, ar fi spus ca in clasificarea basmelor, tine cont de cateva motive.Si ar fi respectat aceasta viziune, indiferent de modul cum s-ar fi desfasurat mai departe basmul.Este la fel cum am face o clasificare formala dupa culoarea ochilor, si am aduna in clasa respectiva -ochi albastri-toate persoanele care poseda aceasta particularitate, fara sa mai tinem cont de culoarea pielii, de contul pe care il au la banca sau de faptul ca vorbesc sau nu peltic.Ascensiunea aeriana difera de descinderile infernale, pentru ca urcarea la cer, se face -prin turnul babel, prin muntele lui Dumnezeu Horeb, cu ajutorul arborelui lumii (dar atentie, arborele lumii poate fi un simbol cu o explicatie diferita sau cu corespondent in cele doua obiecte-unul construit de mana oamenilor si celalalt fiind de natura geologica ,cata vreme descinderile infernale, fac aluzie la fantana lui Iosif.
Este posibil ca in cazul basmului lui Zbiera, creatorul de folclor sa fi inversat polaritatea motivelor pentru a iesi din criza repetitiei.Din acest motiv, ceea ce trebuia sa fie jos, a capatat in basm o valoare ascendenta.
-Motivul Spanului.
"Iar pe Domnita lui Sucna Murga, o apuca un tigan."
Spanul, tiganul, dracul, au pielea inchisa la culoare, si deci se incadreaza la ceea ce denumeau grecii ca fiind:Etiopi, sau Fetele arse.Iata deci cum sugestia Egiptului transpare in acest amanunt aproape lipsit de importanta si legat de comentatori de alte motivatii.
Tipul Hesperidelor.
In momentul cand o fiinta misterioasa (obisnuit zmeu sau balaur) fura poamele de aur dintr-o gradina imparateasca,iar aceste poame sunt in mod frecvent niste mere(sigur, povestitorii pot exprima in naratiunea lor si alte gusturi, cu conditia ca aceste obiecte de consum sa fie cunoscute si de ascultatori, altminteri povestitorii ar trebui sa explice despre ce este vorba si ar pierde foarte mult timp cu amanuntele), primul gand ma duce la perechea primordiala Adam si Eva.Zmeul sau balaurul apare si el acolo sub forma sarpelui care duce perechea divina in ispita.
Imparatul stapan pe gradina este Dumnezeu care stapaneste Gradina Raiului.Arborele din curtea sau gradina lui, este unul dintre pomii din mijlocul gradinii raiului.Furtul este repetitiv, din moment ce ceilalti frati nu izbutesc in incercarea lor de a pune mana pe hot.Incearca si cel mic si reuseste sa raneasca hotul misterios.Daca in acest inceput avem capitolul I Facerea sau Exodul, in alte basme, furtul se refera la persoane si punctul de plecare al basmului se deplaseaza de la motivul caderii in pacat si al izgonirii din rai,la calatoria lui Avram si a Sarei in Egipt.Alteori, calatoria porneste din pragul casei lui Iacov, si se indreapta tot catre Egipt. Este o probabilitate destul de mare ca si izgonirea din rai sa respecte aceeasi directie.Parasirea Canaanului, unde curgea lapte si miere, deci un tinut Edenic primordial, in directia unui tinut al mortii si a mormintelor, care era Egiptul.
Luandu-se dupa dara de sange, fratii ajung la groapa sau fantana lui Iosif.Ei nu rezista sa coboare catre lumea cealalta acest act de bravura neputand fi realizat decat de catre Praslea cel voinic.(Basmul se gaseste in colectia lui Petre Ispirescu si se numeste:"Praslea cel voinic si merele de aur.")
Chiar daca exegeza recunoaste punctul de plecare al basmului, cap.I Facerea, neagreind perspectiva vetero-testamentara a povestii, sau nedandu-si seama de existenta ei ,din aceasta clipa incepe sa piarda orientarea si se pierde in hatisul unor explicatii improbabile.Celelalte motive ,scoaterea din groapa a fetelor de imparat,motivul incercarii loialitatii fratilor, motivul sarpelui care se urca in pom sa manance puii de zgriptor, motivul Exodului, ne sunt deja cunoscute si le-am intalnit si in basmul "Cei trei frati" a lui Stancescu.
Mi-a venit o ideie, pentru faptul ca am pomenit de sarpele biblic care sta catarat in copac si are un mar in gura.Am spus ca el apare in Iliada iar Calcha interpreta scena la care participasera aheii, drept numarul de ani care trebuiau sa se scurga, pana cand Troya va fi cucerita.Am sugerat ca inghitirea puilor ar putea avea legatura cu poruncile lui Faraon, sarpele fiind in acest caz Nilul, iar pasarea maiastra, Dumnezeu.Dar daca din punct de vedere iconografic, sarpele urcand in copac, reprezinta sarpele biblic, care ispiteste perechea divina si o face sa cada in pacat?Se intampla acum ceva curios care tine mai degraba de intuitie si de sentiment si mai putin de stiinta.Toate aceste reprezentari , sau motive, au la baza o singura intamplare reala care este manipulata istoric in cu totul alte imprejurari.Daca ceea ce se schimba este polaritatea ca in cazul descinderilor si al ascensiunilor?Va amintiti ce spuneam la un moment dat in interpretarea mitului trac al Facerii?Cand Dumnezeu arunca baltagul in apele primordiale, acestea s-au despicat si ca intr-oi nastere din adancul apelor a iesit arborele lumii, avandu-l de radacinile lui prins pe Nefartatul.Faceam in clipa aceea o remarca, care s-ar putea sa para neserioasa exegezei, ca este vorba aici despre Moise si de trecerea peste Marea Rosie.Intr-un fel, Facerea incepea de la acest moment, in varianta traca sau a informatiilor legendare ajunse si conservate in folclorul romanesc.Dar daca scena care apare in Biblie, cu Adam si Eva, cu sarpele inghitind pruncii (nu este contestata valoarea de semnificatie erotica a marului)sau daruind marul Evei /Nilul daruindu-l pe Moise
fetei lui Faraon, se refera intr-o forma simbolica neinteleasa la intamplarile petrecute in Egipt?Urma de sange a hotului ranit, se suprapune peste alungarea perechii divine Adam si Eva, reprezentand Exodul, sau pe copiii lui Israel.Pentru ca sangele inseamna viata si nu intotdeauna el se scurge dintr-o rana, ci poate insemna o trecere.O urma de sange, poate la nivelul basmului sa insemne ca pe acolo a trecut cineva care avea sange in trup.
Va trebui sa retinem faptul ca merele sunt inlocuite in unele basme cu portocalele, datorita exotismului acestora dar si a dorintei povestitorului de a sugera un spatiu exotic.O astfel de substituire apare in basmul "Portocalul si Balaurul" a lui Mera.Povestitorul se cam joaca aici cu fantezia lui si cu nervii exegezei.Pentru ca el face substituiri cu generozitate, ceea ce ar putea sa creeze confuzii in momentul decriptarii sau citirii hermetice a textului.
-Motivul merelor este substituit de portocale.
-Locul lui Adam si Eva ca autori directi al acestui rapt, este substituit de un balaur.
-Fantana lui Iosif apare intr-o formulare inedita:
"... ajunsera la o stanca, unde, dand piatra la o parte,fratii coborara inauntru pe cel mic."
Observati cum pluteste aici ideea de menhir?Este o metoda de inhumare in care, deasupra mormantului se pune o lespede de piatra sau un bolovan urias, ca osemintele celui decedat sa nu poata fi dezgropate de animale.In acelasi timp, "stanca" mai sugereaza ceva foarte interesant.Daca povestitorul are in vedere prin stanca , Muntele lui Dumnezeu, Horeb, si prin ingroparea aici a unui personaj Biblic, Iosif (dar poate sa fie si un alt personaj mentionat in Biblie,- Moise, Aaron, etc)putem gandi ca Heinrich Schliemann:Aici la Muntele Horeb trebuie sa se gaseasca o necropola antica foarte importanta a antichitatii ebraice.Importanta acesteia este de natura arheologica si istorica,deoarece ar veni si ar sustine ca argument istoricitatea evenimentelor Biblice povestite in Vechiul Testament.
-Motivul puilor de pajura l-am intalnit deja in basmele anterioare comentate.Aici, se intampla ceva care ar putea explica prin decodarea simbolului folosit cele spuse de mine in randurile dinainte:"Mama lor de bucurie (ca i-a salvat puii, pe copii lui Israel, il inghiti de trei ori si il scuipa afara." Biblia spune foarte clar ca Moise, cel care a salvat puii pajurei(Dumnezeu), nu va ajunge la destinatia tarii Fagaduite de Dumnezeu pentru copiii lui Israel:
"Ti-am aratat Tara, ca sa o vezi cu ochii tai.Dar tu, nu vei intra in ea."
Si Moise va muri acolo , " ...in tara Moabului, ...si Domnul l-a ingropat in vale, in tara Moabului, fata in fata cu Bet-Peor.Nimeni nu i-a cunoscut mormantul pana in ziua de azi."
Sa spunem cateva cuvinte despre tipul "De ce-urilor."
Lazar Saineanu da aici ca exemplu si comenteaza basmul "Vizor, craiul Serpilor", a lui Reteganul.Basmul este povestit deficitar de exeget.Sigur ca interesul oricarui exeget este sa isi sustina o anumita teorie si prezinta cititorilor sai, acele aspecte sau motive din basm care il avantajeaza.90% din cei care scriu despre basme (daca scriu asa ceva) sau fac alte comentarii despre folclor, vor proceda in acest fel.Partea interesanta este ca explicatia poate sa fie plauzibila, dar basmul continua sa pacaleasca exegeza intr-un mod destul de fin, pastrandu-si pentru el insusi valorile de semnificatie.Personal, eu as intoarce aceste intrebari: de ce-uri, punandu-le motivelor folclorice care exista in acest basm (ca si in celelalte) si nu as inceta sa pun aceasta intrebare in mod repetitiv, pana cand nu as capata raspunsurile corespunzatoare.Intamplarile petrecute in acest basm, s-au petrecut intre anii(971 î.Hr şi 931 î.Hr,) dupa wikipedia, si corespunde domniei regelui Solomon.Basmul lui Reteganul este un apocrif vetero-testamentar , acoperind o perioada chiar mai veche, legata de istoria legendara a lui Iosif la care s-au adaugat si motive folclorice care corespund Biblic cu episoade din viata lui David si viata lui Solomon.M-as fi asteptat ca D-na Sabina Ispas care a fost preocupata de legenda Solomoniana sa-si fi extins cercetarea si asupra baladei romanesti care cuprinde motive Solomoniene, dar si asupra acelor basme care poseda un continut Solomonian sigur.Domnia sa a acordat insa o atentie deosebita legendei Solomoniene, si nu pot decat sa recunosc ca lucrarea sa este exceptionala.Basmul Vizor, craiul serpilor, repet este un basm Solomonian.El are un continut asemanator cu balada Broasca Roasca din cartea de Balade Romanesti(in trei volume), cu "Introducere , indice tematic, si bibliografic, /Antologie de Alexandru I.Amzulescu.
Cine este "Vizor" craiul serpilor?Exista unii comentatori, care dau explicatii placute dar indepartate de interpretarea noastra.Din acest motiv suntem nevoiti sa renuntam la ele oricat de seducatoare ar fi pentru noi ipotezele traco-getice. Vizor este Faraonul Egiptului care a domnit in perioada similara de domnie a regelui Solomon. Adica in perioada, 971 î.Hr şi 931 î.Hr.
Sau cel putin intr-o perioada care se suprapune fragmentar pe anii de domnie ai lui Solomon.Am sa dau motivele folclorice ( si mie imi scapasera la un moment dat),care pot fi intelese in momentul cand deschizi Biblia si citesti acolo despre viata lui David si a lui Solomon.
-Domnul, sau boierul ca sa poata pierde pe Petre,(de a carei nevasta se indragostise,)ii da printre alte sarcini (de pierzanie) si pe aceea de a aduce de pe lumea cealaltacoroana tatalui sau mort cu 68 de ani inainte.
Explicatia se gaseste in 2Samuel, si se numeste:"Pacatuirea lui David cu Bat-Sheba si Urie."
David se indragosteste de sotia lui Urie, Bat-Sheba, si hotaraste sa il trimita pe Urie pe lumea cealalta."A doua zi dimineata, David a scris o scrisoare lui Ioab, si a trimis-o prin Urie.In scrisoarea aceea scria:"Puneti pe Urie in locul cel mai greu al luptei si trageti-va inapoi de la el ca sa fie lovit si sa moara."
-In timpul calatoriei in infern, Petre vede un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri toate nou-noute si totusi murea de frig.
In Cartea a 1-a a Imparatilor(Regi), unde incepe Domnia lui Solomon, citim despre batranetea lui David:
"Imparatul David era batran inaintat in varsta.Il acopereau cu haine si nu se putea incalzi."
Sigur ca explicatia pe care o da povestitorul este foarte interesanta:
"Omul acela pe care l-ai vazut intaia oara, pentru aceea tremura de frig sub nouazeci si noua de toluri toate nou noute, caci el, cand a fost pe pamant, nu le-a dat nici un vesmant saracilor de pomana."
-Motivul constructiei templului lui Dumnezeu:
"- Petre, as mai avea un pic de lucru cu tine.
- Porunceste, maria-ta.
- As mai avea lipsa sa-mi mai ajuti la un lucru.
- Bucuros, maria-ta; eu sluga plecata voi ajuta cit voi putea.
- Vezi tu codrul acela? zise aratindu-i o padure mare.
- Vad, maria-ta.
- Pana miine dimineata acel codru sa fie taiat, lemnele puse toate gramada, radacinile scoase, pamintul sa fie arat, plantat cu vita de vie, dar asa ca miine dimineata sa-mi aduci struguri pe un taier1 sa maninc — m-ai inteles?
- Inteles, maria-ta, numai mi-e frica sa nu voi putea indeplini ce-mi poruncesti in asa timp.
- Aceea e treaba ta, insa daca vei implini pana miine dimineata, bine de bine, daca nu capul nu-ti va sta unde-ti sta acum, ci sub picioarele mele. Ai auzit? "
In Biblie, textul suna putin diferit fata de basm, dar in rezumatul povestit de Saineanu nu mai este trecut, ceea ce face ca rezumatul exegetului sa nu ne ofere o imagine corecta a basmului, pentru a-i cunoaste motivele si a stabili relatiile cu adevarul istoric.
"Porunceste acum sa se taie pentru mine cedri din Liban.(...) Pentru ca iata am de gand sa zidesc o casa, Numelui Domnului Dumnezeului meu..."
In basm, Petre(Solomon se duce lka socrul sau si ii povesteste ce vrea imparatul/boierul de la el.Si se intampla urmatoarele:
Cind gatara cu cina, Vizor iesi afara si pocni cu un bici de foc in patru parti ale lumii; atiti zmei venira, incit nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii; erau mai multi ca in seara trecuta.
- Aici sunteti toti? intreba craiul serpilor.
- Ba chiar toti nu, dar vin si ceilalti pe rind.
- Vedeti iara pe omul acesta?
- Vedem.
- Sa mergeti cu el unde va duce, iar codrul pe care vi-l va arata, sa-l taiati, lemnele sa le taiati, sa le asezati gramada, radacinile sa le scoateti, pamintul sa-l arati si sa-l plantati cu vita de vie, de unde veti afla mai buna. Aveti grija insa ca pe miine dimineata strugurii sa fie copti, sa se poata folosi omul acesta de ei. Ati auzit si m-ati inteles? "
In Biblie, scrie:
"Si Hiram a trimis raspuns lui Solomon:"Am auzit ce ai trimis sa mi se spuna.Voi face tot ce vei vrea, in ce priveste lemnele de cedru si lemnele de chiparos.Slujitorii mei le vor cobora din Liban la mare si le voi trimite pe mare in plute, pana la locul pe care mi-l vei arata.Acolo voi pune sa le dezlege si le vei lua.Ceea ce cer in schimb, este sa trimiti merinde casei mele."
Vreau sa atrag atentia cititorului, ca varianta "Zana Apelor" care urmeaza si este rezumata la descinderile infernale,(Basmul apartinand tot colectiei Reteganul, poseda moitive folclorice care au legatura cu Exodul, desi aparent modelele celor doua basme, "Vizor" si "Zana, " sunt identice.Iata un motiv, acela al trecerii peste o apa:
"..Atunci te trec eu, dar sa intrebi pe Dumnezeu:de ce in mine nu este nici peste, nici broasca nici o jivina?
-Ca-l voi intreba.
Atunci apa se desface in doua si merge Alexandru ca pe o carare de prin cucuruz , prin mijlocul apei".
Eu consider acest fragment ca reprezentand apocriful Biblic al Exodului.Dar aici avem o jumatate de raspuns, care nu explica de ce il intreaba aceasta Mare pe Alexandru pentru ce in ea nu este nici peste, nici broasca nici o jivina?Nu cumva aici nu este vorba de Marea Rosie ci de cu totul altceva?Citesc in wikipedia:
"Marea Moartă, în limba ebraică ( ים המלח ) Yam HaMelach respectiv în arabă „Marea Sărată“ ( بحر الميّت ) este o mare continentală fără scurgeri spre ocean. Singura apă curgătoare care o alimentează este râul Iordan, care face graniţa naturală dintre Israel, Iordania de vest şi Iordania. Numele de "Marea Moartă" este atribuită lui Hieronymus (secolul IV). Înainte era numită Marea de Sare sau Marea de Asfalt. Numele de "Marea Moartă" nu este deloc exagerat: datorită salinităţii ridicate aici nu este posibilă viaţa. Denumirea de "Marea Moartă" a fost dată de grecul Pausanias, cel care a şi cercetat-o pentru prima dată."
In basmul Ion Saracul, a lui Sbiera, eroul vede pe drumul catre Dumnezeu, pe-o toloaca, pascand felurite vite, toate grase si frumoase, cu toate ca toloaca era uscata si prundoasa.In alta parte, unde era iarba grasa, pasteau niste vite jigarite,si anemice, gata parca sa cada in bot.Ajungand omul nostru la la Dumnezeu, acesta il ispiteste sa ii spuna ce a vazut si el ii povesteste.Partea buna a lucrurilor este ca si Faraon are astfel de vise, iar Biblia va consemna aceste vise si ne va spune ca acela care a descifrat visele lui Faraon a fost Iosif.In "Omul de fier, a lui Maldarascu, regasim aceleasi viziuni.Este interesant faptul ca comentariile facute de exegeza, duc la un moment dat in directii neasteptate,ca versiunile rusesti analizate de Weselovsky, in studiul sau despre cele 12 vise ale imparatului Shahaisha, talcuite de filozoful Mamer.(vezi Gaster.)(pg.300, Basmele Romane.)
Ciclul ascensiunilor aeriene.
Se datoreaza unei plante miraculoase care creste la curtea imparatului sau a unui sarac; ea este deja crescuta, fie rasarind din niste boabe de fasole.Eroul se urca sus si ajunge intr-o alta lume, stapanita de zmei, de unde se intoarce cu diferite daruri supranaturale.Alteori, actantul isi cauta sotiatrecand pe la surorile maritate cu pasari rapitoare, sau elemente cosmice personificate.Se disting aici doua tipuri,
-Tipul arborelui ceresc..
Dintr-un bob sadit, rasare o planta (fasole, mazare, stejar, ) care cresc si ajung pana la cer.
Un om se urca si se intoarce de acolo cu diferite daruri.
Basmele apartinand tipului, sunt:
Piciul ciobanasul si pomul cel fara capatai, Pe un fir de bob, Un ramasag pe minciuni.
-Tipul animalelor cumnati.
Eroul da surorile sale in casatorie la trei animale
In cautarea sotiei sale rapite, trece prin imparatiile cumnatilor sai si acestia il ajuta.
Sunt citate basmele, Fata Ciudei a lui Sbiera, si Crancu, vanatorul codrilor a lui Reteganul.
Continutul acestui ciclu, este interesant atat prin basmele pe care le prezintas cat si prin interpretarile pe care le ofera.Cititorul trebuie sa fie foarte atent la perspectiva din care se face interpretarea unui basm, deoarece indiferent de modul de abordare, rezultatele obtinute nu sunt in totalitate false, ele ascunzand si anumite adevaruri care se leaga de natura noastra umana.
Desi este o varianta culta, "Ispravile lui Pacala " scrisa in versuri de Petre Dulfu, respectand traditia populara, este o carte de povesti foarte complexa.In masa ispravilor eroului popular, intalnim si motivul ascensiuniii ceresti, care apare sub doua aspecte.Primul dintre ele, povesteste ca Pacala si cu fratii sai, reusesc sa fure de la niste hoti, niste saci cu aur si alte bunuri.Neinteresat de astfel de bunuri, Pacala ia din averea aceea doar un sac cu tamaie, pe care urcandu-se pe un munte, il arde in numele Domnului.Dumnezeu fiind bolnav, simtind mirosul acela de tamaie, se facu mai bine, si vru sa-l recompenseze pe Pacala, facandu-i un dar.Acesta este cel dintai motiv, al urcarii pe munte, care in Vechiul Testament apare de mai multe ori.Numai ca Muntele in scrierile vetero-testamentare este Muntele lui Dumnezeu, Horeb, iar cel care se urca pe el, este Moise.Dumnezeu ii apare lui Moise ca un nor ce acopera varful muntelui.In Ispravile lui Pacala, in prima imagine, Dumnezeu apare ca fumul acela mirositor de tamaie.Dumnezeu trimite un inger la Pacala sa il aduca la tronul sau ceresc si sa ii ofere un dar din rai, ceea ce Pacala si-ar dori de acolo.Nefiind lacom, Pacala ii cere un fluier de lemn care-l vazu zacand pe undeva pe acolo si care se incadra cel mai bine preocuparilor sale.Acesta este al doilea moment al ascensiunii.Dar darul pe care il face Dumnezeu lui Pacala, apare si in Vechiul Testament sum aspectul unui stalp de nor sau de lumina, dupa cum este noapte sau ziua, insotindu-i poe copiii lui Israel prin pustie.Radacina tuturor ascensiunilor cosmice, eu o vad tocmai in urcarea pe Munte a lui Moise.Ori aceasta este numai o explicatie.In Jack si vrejul de fasole, psihanaliza, vede legatura care s-a stabilit intre Cer si Pamant.Cerul este Tatal, Pamantul este Mama, arborele care atinge cu coroana cerul si isi infige adanc radacinile in pantecele Pamantului mama, este sexul masculin.Ei sunt legati intr-un proces continuu al creatiei, care nu poate fi intrerupt decat retezand acest sex.Uranos ii va reteza astfel sexul tatalui sau Cronos, emasculandu-l, dar in acelasi timp si Jack, va reteza taind cu toporul vrejul de fasole.Consecintele vor fi:
-Incetarea actului de Creatie.
-Ruperea legaturii dintre cer si pamant.
-Imposibilitatea oamenilor de a ajunge la cer.
-Substituirea tatalui, in procesul de creatie.
Vazut din aceasta perspectiva, basmul"Jack si vrejul de fasole," si celelalte basme de acest tip, ar trebui sa faca parte din ciclul incestului, lui Lazar Saineanu.
Mai exista insa o explicatie care se leaga tot de instincte si de inconstientul colectiv.Este neindoielnica originea noastra animala, chiar daca negam obarsia noastra din maimuta.Arborele, reprezinta casa primordiala, raiul.In aceasta gradina plina cu pomi sau reprezentand o padure, (una dintre definitiile Raiului sau Paradisului, chiar le numeste cu acest nume:Padure), se misca perechea divina, Adam si Eva.Ori ei, ei se aflau in coroanele pomilor de acolo, culegand si hranindu-se cu fructe si ferindu-se de serpii care agatau pe unele ramuri,facandu-si siesta sau vanand la randul lor.Fiind in mijlocul frunzisului, cei doi habar nu aveau ca sunt despuiati.La un moment dat, Eva coboara din Dafin, iar Jack taie vrejul de fasole, ceea ce inseamna ca ei s-au desprins din universul acela arboricol, coborandu-se pe Pamant.Legatura dintre cerul lor si Pamant a fost in acest fel taiata.In clipa cand ei ca umanitate au ales aceasta cale, acest drum, orice intoarcere devine imposibila.Ramane in urma o lume iar in fata lor se deschide deja un alt univers.Este interesant de mentionat ca in unele colinde, fata sta intr-un leagan in varful a doi copaci, se leagana, coase si chindiseste.Este la fel de interesant ca Scorpia, locuieste si ea in locuri inaccesibile, departe de civilizatie, de multe ori in varful copacilor, si se vaita ca ii este frig.Este interesant ca in unele colinde, vanatul se roaga de vanator sa nu fie sagetat sau impuscat pentru ca sub infatisarea aceea salbatica este de fapt un sfant sau o sfanta, in fapt, imaginea primordiala a stramosilor nostri.Fata Padurii, Muma Padurii, Tatal Padurii sau Paduroiul, nu reprezinta numai duhuri ale padurii, ci proiectia chipurilor noastre asa cum aratau ele la inceputurile istoriei.Si daca pe drumurile de munte va intalniti cu Yeti, Sasquatch, Big-Foot, Alma sau Yeren, sa nu uitati , ca de multe ori, adevarul este langa noi.
Pentru ca am inceput sa vorbesc despre "omul salbatic", ruda noastra indepartata sau paralela, sa vedem ce spune traditia noastra populara despre el, si alte asemenea creaturi stranii, apartinand aceleiasi familii.In "Tipologia legendei populare romanesti," a lui Tony Brill, (pg.33),citim urmatoarele despre aceasta entitate:
"Omul salbatic.Este atestat in Transilvania.Se spune ca in Muntii Hatzegului, se arata iarna "omul salbatic",spaima ciobanilor si a vanatorilor.Din cauza prezentei lui, copiii si femeile se temeau sa se departeze de casa.Cand i se intampla cuiva o nenorocire la drum, se spunea ca a cazut victima "Omului Salbatic".Imprudentul care se apropia de oestera lui, era aruncat in prapastie."
In afara de Omul Salbatic, traditia populara romaneasca aminteste si se "Fata Padurii".Ea are par in palma, se substituie mandrutelor locale si fura barbati sau copii pe care le duce la casele ei de piatra, varandu-i printr-o gaura.Ceea ce este interesant aici, este locatia unde sta Fata Padurii care ca si in cazul Omului Salbatic, este o pestera.In afara acestor creaturi salbatice, mai exista si "Muma Padurii" sau "Mama Padurii".Memoria colectiva o pastreaza in amintire sub forma unei femei batrane, dar poate fi si o femeie tanara si foarte frumoasa, avand o gluga care ii acopera capul, de nu i se vad decat ochii ei speriati.Poarta parul lung si despletit, si are unghii la maini si la picioare.Apare inaintea oamenilor sub forma unei matahale si face rau oamenilor, provocandu-le diferite boli, sau chiar omorandu-i.
Sa ne intoarcem la "ascensiunile aeriene"La noi, sunt mentionate doua basme la tipul B), Animale-cumnati.Este vorba de "Fata Ciudei" a lui Sbiera si de "Crancu, vanatorul codrilor." din colectia lui Pop-Reteganul.
Motivele care apar in Fata Ciudei, a lui Zbiera, sunt:
-Casatoria fetelor dupa oricine le-ar cere.
-Motivul furtului nevestei.( Avram si Sara )
-Omorarea sotului de catre Zmeu, bucatelele acestuia fiind puse in desagi, si apoi pe cal, care este gonit in lume.(Motivul Exodului, bucatelele sunt de fapt copiii lui Israel care s-au inmultit si au plecat in lume, parasind casa Zmeului sau Egiptul.)
-Invierea de catre cumnati animale.(Iesirea din Egipt, este vazuta ca o inviere.)
-Dobandirea calului cu mai multe inimi de la Baba-Relea.
-Motivul animalelor ajutatoare.(Daca motivul anterior este putin mai obscur sub aspectul interpretarii, animalele ajutatoare au legatura simbolica cu Exodul.Spre exemplu, pestele care scxoate iapa din fundul marilor, este simbolul lui Dumnezeuiar iapa este Moise , manzul din ea fiind copiii lui Israel.)
-Motivul inimii ascunse (sau a fortelor ) intr-un paltin.(Neavand si alte motive asemanatoare, nu putem decat sa tinem cont de logica vetero-testamentara.Paltinul este de fapt Muntele lui Dumnezeu, Horeb si inima este apa pe care Moise o scoate din stanca.In felul acesta, Paltinul pierzandu-si fortele apelor din adancuri, isi pierde puterile, acestea trecand la copiii lui Israel.Eroul strange inima in pumn, nu ca sa il omoare pe zmeu, ci pentru a face sa iasa inima din bucata de branza sau din cas, asa cum apare in cazul incercarii puterilor dintre voinicul muritor si Zmeu.Este de fapt tot motivul scoaterii apei din stanca de catre Moise, deoarece in basm strangand bulzul de cas in mana, din el curge zerul(apa.)
Crancu, vanatorul codrilor, a lui Reteganul, poseda motive asemanatoare:
-Motivul focului de la mormant.
-Motivul luarii focului de pe un varf de munte de la niste zmei.
O spun ca o probabilitate, dar cele doua motive sunt similare cu intalnirea lui Moise pe Muntele Horeb. Dumnezeu ii vorbeste lui Moise din rugul de flacari.
-Motivul legarii celor trei momente principale ale noptii, De-cu -seara, Miazanoapte, si De-catre-ziua.Aceasta ma duce cu gandul la intunericul de trei zile din Vechiul Testament.
-Motivul casatoriei fetelor cu trei pasari rapitoare.
Sa stiti ca nu am redactat acest material inainte.Numai prima parte a acestei carti care poarta in alta parte numele de Hermeneutica Miturilor, am trecut-o aici cu anumite modificari .Ceea ce fac in clipa de fata este sa citesc in paralel cartea lui Lazar Saineanu si sa scriu, comentariile facandu-le la fiecare postare.Unele idei, care Dvs. vi se par neobisnuite, imi vin in masura ce adaug informatia bruta din Basmele Romane.Va spun asta pentru ca mi se intampla ca in clipa de fata, legat de casatoria fetelor la intamplare, cu animale sau pasari.La un moment dat nu mi-am dat seama ce semnificatie au aceste casatorii.Fetele sunt preotese.Ele se casatoresc cu zeitati Egiptene, reprezentate prin Vultur, Uliu, Lup.Deruta mea s-a datorat faptului ca mintea omeneasca nu este stabila, ceea ce face ca aceste animale sa se schimbe de la un povestitor la altul, sau sa fie inlocuite cu fenomene personificate, meteorologice sau cosmice.Am sa dau un exemplu dintr-un articol care nu-mi apartine:
"Tot un zeu solar era si Horus, unul dintre cei mai populari zei ai vechiului Egipt. Fiind pus in legatura cu Ra, zeul principal al soarelui, a fost considerat ca sufletul sau copilul acestuia si luptand ca si Ra impotriva puterilor intunericului. Era reprezentat cu cap de uliu. Grecii au facut din Horus un zeu al tacerii, din pricina gresitei interpretari date de ei reprezentarii egiptene a lui Horus ca un copil care duce degetul la gura."
Daca rationamentul sau intuitia mea este corecta, una dintre surorile lui Crancu, era preteasa a zeului solar Ra, cel cu capul de Uliu.Dar tot in acest articol, am mai gasit ceva interesant:
"Cu vremea, aceste trei personificari ale soarelui Ra, Horus si Turn, au primit semnificatii deosebite din partea teologiei egiptene, Horus simbolizand soarele rasarind, Ra soarele la amiaza si Turn soarele apunand."
Daca ziua se impartea astfel in trei si era tutelata de acelasi zeu solar dar purtand denumiri diferite, acelasi mecanism de gandire era aplicat de teologia egipteana si asupra noptii, aceasta fiind impartita tot in trei parti: De-cu-seara, Miaza-noapte si De-catre-ziua, fiecare avand zeul sau zeita consacrata.Era de fapt acelasi zeu, dar aparand in trei ipostaze diferite.

Ciclul Expunerilor
O fiinta nevinovata este abandonata, lasata sa fie mancata langa o fantana de un balaur, sau este abandonata pe mare, sau pe o apa.Ciclul acesta este impartit pe doua tipuri:
-Tipul Andromeda.
O fata de imparat este data prada unui balaur care bantuie tara.
Fat-Frumos omoara balaurul si se casatoreste cu fata.
Sunt mentionate aici basmele:Balaurul cu sapte capete a lui Petre Ispirescu, Balaurul cu douasprezece capete a lui Fundescu si Schiopul cel voinic al lui Cosmescu.
-Tipul Danae
O fata este expusa pe sapa cu copilul ei.
Scapa si se marita cu un fecior de imparat.
Sunt mentionate urmatoarele basme:
Fata de imparat si fiul vaduvei,Finul lui Dumnezeu, Pici ramura din nuc, Florianu.
Basmele din acest ciclu, se pot incadra formal la ciclul Expunerilor, (vezi Amor si Psyche).Exista aici doua directii de interpretare, una greaca si cealalta ebraica.Prima interpretare se adreseaza tipului Andromeda, nu atat denumirii grecesti utilizate ci si valorilor de semnificatie a basmelor.Ce vreau sa spun aici.Atata timp cat Andromeda este inlantuita de o stanca chiar de tatal ei, iar acelasi lucru se intampla si cu Hesiona, legata de Laomedon, tatal ei de o stanca, avem de-a face cu variante ale motivului abandonarii pe o stanca a fecioarei, asa cum se va intampla cu Psyche.Toate aceste trei motive sunt de fapt unul si acelasi.Explicatia istorica, ar coincide in acest caz, cu razboiul Troyan, -din cauza lui Laomedon, sau cu razboiul dintre persi si atenieni, -din cauza lui Herakles.Exista insa un dubiu, care se datoreaza nestatorniciei omenesti , in procesul de fabulare fantastica a istoriei, sau din cauza uitarii si substituirii golurilor narative cu improvizatiile producatorului de folclor.Aceasta va da nastere unei dileme, deoarece in afara modelului arhaic, se poate opera cu modele la fel de vechi dar improspatate.Pentru a intelege un basm, trebuie sa cunoastem ce motive exista in cadrul acestuia si daca nu cumva aceste motive au suferit mutatii simbolice, sau au fost inlocuite pe ici si colo cu altele aflate la indemana autorului.De aici si dificultatea citirii hermetice, pentru ca cercetarea se gaseste in situatia paradoxala sa descopere intr-un motiv polul nord, si imediat in urmatorul, un fluviu care curge pe acolo si are malul plin de floricele.De ce spun asta? Pentru ca aici, fecioara este expusa la o fantana.Pentru ca balaurul nu vrea sa dea apa decat daca mananca periodic o victima omeneasca placandu-i in mod deosebit fecioarele.Ea nu mai este legata de o stanca de tatal ei.Fiti foarte atenti la ce am spus mai inainte, deoarece propozitia are doua semnificatii.Una se refera la cel care face actiunea, tatal ei o leaga, pe cand cealalta , a fi legata de tatal ei, indica o altfel de legatura(nu neaparat incestuoasa), legatura care aminteste de nasterea zeitei Atena din capul tatalui ei Zeus, existand deci o legatura intre fata si tatal ei.Acelasi lucru se refera la interventia Atenei pe langa Zeus in Odiseea, unde zeita il deplange pe Ulise care este captiv la fiica lui Atlas, cel care singur cunoaste adancurile marilor si poarta stalpii-nalti de la pamant.Si acolo exista aceasta relatie dintre fiica si tatal ei, paradoxal, ar fi trebuit ca tatal sa fi fost inlocuit de mama, dar particularitatea referirii, sugereaza ca ne aflam in fata aceluiasi gen de relatii, inca odata, repet, neavand nimic imoral in ele.Interesant este ca in acea introducere din Odiseea, Atena prin fiica lui Atlas, vorbea despre ea insasi.Si dintr-o data, apare fantana care da totul peste cap.Intrebarea este daca fata de langa fantana expusa balaurului, este identica sau nu, cu fata legata de stanca.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:30

Sa vedem ce motive folclorice avem in "Balaurul cu sapte capete" a lui Petre Ispirescu.
-Balaurul care se hraneste cu oameni.
Cred ca am sa ador aceasta generalizare.Daca este vorba despre "oameni", inseamna ca balaurul nu facea prea mari deosebiri intre barbati si femei, fete si baieti.Desigur ca pe acestia din urma i-ar fi vrut mai mari, deoarece un copil, fata de un adult,este ca o singura inghititura, pe cand un adult...Este alta poveste.Aceasta generalizare sau imprecizie, ma intoarce cu gandul la Nilul Egiptean, in care Faraon hotarase sa arunce toti baietii nou nascuti ai copiilor lui Israel.Balaurul in acest caz este Nilul. Argumentele pentru aceasta teorie se bazeaza pe doua lucruri:
-Aruncarea copiilor in apa Nilului. Deoarece gestul trebuia justificat, el se facea insotit de un ritual sacrificial, in prezenta marilor preoti.
-Inrosirea apelor, sau transformarea apelor in sange, asa cum s-a intamplat pe vremea (si din cauza lui ) Moise.
Deruta se datoreaza inconsecventei povestitorului.Unul dintre modelele strandard ale basmului, cu mici variatiuni inserate pe ici colo, este aceasta:
Fat-Frumos pleaca in cautarea Ilenei Cosanzene , se lupta cu balaurul, zmeul , sau alte lighioane care au rapito sau care sunt consanguine cu aceasta, o elibereaza si se insoara cu ea.Aceasta versiune clasica, se intalneste cu cea ebraica si povestitorul desi dispune de toate elementele, se gaseste in incurcatura.Cum v-ati simti Dvs., daca sotia s-ar duce la serviciu, si la un moment dat, in loc sa vina de la piata cu cumparaturi asa cum face ea zi cu zi, ar veni cu un bebelus in brate, si vi-ar spune ca l-a gasit in casa scarii, sau tipand in parc?Eu cred ca ati incerca sa musamalizati cazul si ati inventa ceva care sa multumeasca toate partile.Asa se va intampla si in basm.Daca Fat-Frumos pleaca sa o caute pe Ileana Cosanzeana, este normal ca trebuie sa o gaseasca.Gasirea unui copil, in locul unei neveste, i-ar face pe vecini sa-l priveasca banuitor, iar pe cei care asculta povestea, sa zambeasca cu subanteles.Bine inteles ca povestea s-ar duce de rapa.Din acest motiv copilul salvat de fata lui Faraon, Batia, este inlocuit de salvarea fetei lui Faraon care este expusa sacrificiului Nilului(S-o manance crocodilii daca nu a fost cuminte), loc unde intervine Fat-Frumos si face ravagii.Cert este ca flacaul, se lupta cu balaurul, il omoara, si din cauza ca acesta are mai mult de 5 sau 6 litri cat are un om, se stinge focul.Este momentul cand el se urca intr-un copac, vede in departare un foc si pleaca spre Muntele Horeb sa imprumute de acolo niste foc, ca sa-l aduca fratilor sai care dormeau nestiutori.Facand aceasta calatorie pentru a lua cu imprumut o flacara din cer, sau de pe munte, povestitorul nostru creeaza apocriful vetero-testamentar al intalnirii cu Moise pe Muntele Horeb, dar si apocriful sau varianta romaneasca a Mitului lui Prometeu.Pentru ca este nevoit sa se mistre noaptea,iar distanta este destul de maricica, trebuie sa lege cele trei reprezentari ale zeitei Neith.
Este momentul in care apare motivul Muntelui Horeb."Ajunse in cele din urma intr-o pestera, unde traiau niste oameniuriasi cu un ochi in frunte."Motivul este interesant, deoarece aminteste de Polyfem din Odiseea lui Homer.
Acesti uriasi , in loc sa ii deie foc, il legara si se pregatira sa-l fiarba ca sa-l manance.Se produce insa un zgomot neasteptat, toti uriasii ies afara sa vada despre ce este vorba, in afara de unul mai batran.Ori pe cand acesta il dezleaga si incearca sa il bage in cazan, voinicul il orbeste cu un taciune,si-l arunca pe el in cazan.Apoi ia focul de care are nevoie si fuge.Repet, cheia mitului lui Prometeu despre furtul focului, aici se gaseste.Aceeasi scena sau motiv, o vom regasi si in basmul comentat de Robert Darnton(basmul este comentat in cartea:"Marele masacru al pisicii"si se numeste:)-"Le Choffeur du diable".Soldatul sarac este angajat de Diavol ca sa atate focul sub cazanele din iad.El trebuie sa nu priveasca ce este inauntrul cazanelor, dar calca aceasta interdictie, si cand descopera pe fostii lui superiori fierband in cazane, soldatul atata focul si mai tare.Fara sa stie care este adevarata valoare de continut a acestui motiv Biblic, autorul despre pisici, mai adauga aproape de sfarsitul capitolului, un al doilea basm, "Evreul ajuns intre spini", motiv care il vom regasi si in Ispravile lui Pacala a lui Dulfu, dar si in balada fantastica: Soarele si luna, unde eroul dus in iad, vede aceeasi scena terifianta a oamenilor pacatosi canoniti prin foc.Este Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Este locul unde Dumnezeu a coborat pe varful acestui munte si i-a vorbit lui Moise din rugul aprins, care nu se mistuia.In afara de faptul ca acest motiv vetero-testamentar va da nastere mitului grec al lui Prometeu furand focul din cer, miturile grecesti se vor imbogati si cu un nou personaj, pe care il vom regasi in epopeea lui Homer, Odiseea, sub numele lui Polyfem.
Regasim iarasi in basmul lui Ispirescu, motivul tiganului, sau a celuia care are fata arsa, ori inchisa la culoare.M-am intrebat cine este acest tigan care sta pe perne si cand este dovedit cu limbile balaurului, pernele incep sa sara de sub el.Ceea ce m-a incurcat si aici, au fost numarul de perne.Este posibil ca numarul mare de perne sa nu fi fost pus chiar asa de prosteste in cadrul desfasurarii narative, motivului corespunzandu-i un anumit adevar istoric de necontestat.Eu aleg insa pentru tigan, numai doua perne.Una dintre ele este simbolul Egiptului de Sus, si cealalta perna este simbolul Egiptului de jos.Confruntarea dintre cel care invinge balaurul(Si acesta este Moise, pentru ca el singur este cel care a scapat de la inec,) si Faraon este dramatica, deoarece pierderea pernelor, este echivalenta cu pierderea Egiptului, culminand cu moartea sa.Ori lucrul acesta chiar se intampla unuia dintre faraonii acelei perioade Biblice, numele acestuia fiind:Kamose , Kamosis sau Kamesu.Basmul lui Fundescu, repeta in linii mari basmul lui Ispirescu, si chiar se dubleaza, din moment ce dupa omorarea tiganului, mai apar niste motive, printre care acela al palosului furat, care nu este altul decat steaua calauzitoare a copiilor lui Israel, conducandu-i prin pustie.
Basmul lui Cosmescu, "Schiopul cel voinic", poate si el sa fie pus sub semnul apocrifelor vetero-testamentare.Motivul celor opt lemne drepte puse pe foc si a celui stramb de catre o mireasa, fapt care va duce la nasterea a opt copii buni si a unuia schiop, este magistral.Poate sa fie adaugat nasterilor miraculoase.Dar important este mesajul pe care il transmite si anume ca unul dintre copii are un defect, ceea ce este subliniat si in Vechiul Testament referitor la Moise.Defectul fizic, este in schimb compensat printr-o alta calitate, pe care fratii lui normali, nu o poseda.Brutarul si carciumarul intalniti pe traseul eroului catre lamie, se regasesc si in inchisoarea lui Faraon, amandoi avand niste vise ciudate pe care Iosif aflat acolo, le talmaceste. Cantitatile de mancare si de bautura ce trebuiesc mancate, le gasim si in Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creanga,ca personificari ale secetei:Foamea Pamantului si Setila.Basmul nu vrea sa spuna decat ca Egiptul strabatea o perioada de seceta care afectase deja tarile din jurul Marii Mediterane.Lamia care facea stricaciuni si ii mananca pe fratii sai, poate avea patru explicatii.Fie ca este vorba despre preotii din Heliopolis sau Sais unde se dusese Solon si ascultase istoriile acestora despre atlanti, (ori de aici ne va ramane numele unuia dintre batranii preoti intelepti, Sonkis), fie este vorba de cantecul sirenelor.Dar acestea doua reprezinta de fapt o singura explicatie.A doua explicatie, se leaga de Nil vazut ca un balaur, Lamia fiind imaginea balaurului in spatiul cultural macedonean.A treia explicatie, se leaga chiar de seceta si foametea din Egipt care facea multe victime in randul populatiei autohtone.Deoarece nici povestitorii nu au niste criterii stricte de departajare a cauzelor intre ele, uneori acestea se amesteca si dau nastere unor confuzii regretabile.De aici si usoara nesiguranta a exegetului de a da un diagnostic precis.In aceasta situatie, accentul nu mai cade pe Moise ca erou, (cu toate ca acesta are un defect, dar de vorbire), ci va fi transferat lui Iosif care reuseste sa invinga Seceta(Lamia) prin politica sa economica prin care anticipase producerea in timp a dezastrului.A patra explicatie si ultima, are in vedere tot pe Iosif, si Seceta din Egipt.Singurul lucru de care trebuie sa tinem cont, este ce face eroul din basmul lui Cosmescu:
"Cand se apleca lamia sa sufle in foc(seceta), schiopul ii dadu cu securea dupa cap si o ucise.Apoi despicand-o, scoase din burta pe fratii sai inca vii."
Cheia basmului se gaseste in aceasta scoatere din burta Lamiei a fratilor inca vii.Ca sa scape de seceta, ce le spune Iacov copiilor sai?Sa se duca in Egipt sa cumpere grane, ca sa nu moara de foame.Ce le propune Iosif fratilor sai?Sa vina cu vite si cu neamuri cu tot, inclusiv tatal, pentru ca el le va da tinutul Goshen din Delta, ca sa scape de foamete.Deci Iosif le propune sa paraseasca Canaanul in care oamenii mureau mancati de seceta(Simbolul Lamiei) si sa se stabileasca aici in delta.In felul acesta, Iosif i-a scos vii pe fratii sai din pantecele Lamiei.
Referitor la tipul Danae din acelasi ciclu al expunerilor, Lazar Saineanu are o intuitie interesanta, numai ca nu o exploateaza pana la capat.El se gaseste in imposibilitatea de a face acest lucru, pentru ca nu reuseste sa isi dea seama de valoarea de semnificatie a motivelor folclorice folosite(care sunt simboluri), de modul cum se schimba aceste motive in cadrul diferitelor basme autohtone si universale.Din cauza aceasta, legaturile care ar fi trebuit sa le faca dupa valoarea de semnificatie sunt numai formale si accentul cade pe ceea ce este mai instabil in basme:aspectul lor formal.
"Acest motiv al expunerilor, este unul din cele mai familiare in traditiile diferitelor popoare, si mai ales in legendele mitice ale grecilor si romanilor."Saineanu are o mare slabiciune pentru greci si romani, dar cu toate acestea, continuandu-si ideea, spune:
"In traditia Biblica, Moise este expus de mama-sa care ingrijeste apoi de cresterea lui."
Celelalte exemple, desi sunt interesante, nu se incadreaza ca arhetipuri sau macar ca false arhetipuri la basmele prezentate de Saineanu.In aceasta tipologie intra basmele Fata de imparat si fiul vaduvei, a lui Ispirescu, Finul lui Dumnezeu de Stancescu, Pici ramura de nuc, din colectia aceluias culegator.In primul basm, fata ramane grea dintr-un vantisor si este inchisa intr-un poloboc care este aruncat pe mare.Avem aici motivul nasterii miraculoase, dar s-ar putea ca lucrurile sa nu stea asa.O fata sa zicem, gaseste un copilas."De unde ai copilul acesta?" "Nu stiu, mi l-a dat vantul".Fata lui Faraon l-a auzit pe Moise plangand in sicriasul lui de papaura.Sunetele se propaga prin intermediul aerului. Dar vantul, este si el o miscare de aer.Vantul si sunetele au nevoie de aer ca sa existe.Ori lucrurile mai au un aspect.Daca iei un copil de suflet, in definitiv te substitui mamei lui reale.Esti mama lui, ca si cum tu l-ai fi conceput in urma unei relatii de cuplu si i-ai fi dat nastere dupa aceea.Dar aici, cred ca este vorba numai de o confuzie aflata in mintea povestitorului, care dispune de cateva elemente:Fata lui Faraon, gasirea copilului, apa(nilul).In baza acestora, construieste un scenariu, care nu mai respecta scenariul original.Si poate ca asta chiar este intentia povestitorului.Sa nu spuna aceeasi poveste pe care o spune preotul la Biserica, ci o alta poveste care insa porneste de aici.Adevarul in cazul basmului, pleaca de la lingura pitita in cizma imparatului.Este acel argint ascuns de catre slugile lui Iosif in sacii cu grane ale fratilor sai.
In cea de-a doua varianta a lui Stancescu, "Finul lui Dumnezeu", apare iarasi motivul lingurei ascunse, ceea ce ne face sa acordam credit ipotezei apocrifului vetero-testamentar.In "Pici ramura din nuc", a lui Stancescu, blestemul fetei se identifica cu promisiunea facuta de Dumnezeu lui Avram, ca dintre coapsele sale se va naste o semintie.Acesta este nucul despre care se aminteste in basm si creste in burta imparatului, tatal fetei.
Am ajuns acum la ceea ce Lazar Saineanu numeste: "Ciclul ispravilor eroice."Acest ciclu, este impartit in doua tipuri:
-Tipul apa vie si apa moarta.
Basmele mentionate aici sunt : Zana Zorilor, Fantana Sticlisoarei,Petrea si vulpea, Orb imparat, Povestea lui Harap-Alb, Tugulea, Caracaz viteazul, Mosneagul de aur, Imparatul Florilor, Petrea, Voinicul Florilor.
-Tipul Ileana Cosanzeana.
In cadrul acestui tip sunt grupate urmatoarele basme: Ileana Simziana, Fat-Frumos si fata lui Ler-imparat, Irimia, Din fata-fecior, Cei doisprezece frati si fata cu parul de aur, Ileana Cosezana, Ciprian Viteazul.
In primul tip, trasatura distinctiva, cum sustine Saineanu, este aducerea apei miraculoase, care poate imbraca doua forme:
Un imparat cu trei feciori, are nevoie de acea apa minunata, fie spre a-si redobandi vederile, fie pentru a o folosi ca mijloc de intinerire.Numai feciorul cel mic poate sa reuseasca in aceasta cautare, dar este omorat de fratii sai invidiosi iar ulcioarele sunt furate de catre acestia.Flacaul este inviat de binefacatoarea sa, care este o zana sau o sfanta, si se insoara cu binefacatoarea sa.Cealalta forma, se refera la substituirea isentitatii actantului cu aceea a unei fiinte inferioare la presiunile acesteia.Aceasta entitate diabolica, il insarcineaza cu diverse ispravi, intre care figureaza aducerea apei miraculoase, dar si a unei fecioare, de foarte ori posedand puteri demoniace,pentru obtinerea careia, Fat-Frumos are nevoie de agenti auxiliari inzestrati la randul lor cu daruri supraumane.Fecioara este aceea care invie eroul ucis in mod tradator de catre tradator, si invie victima cu apa adusa de dansul.(pg.321 si urmatoarele.)
Recitesc cu placere comentariile Lui Lazar Saineanu cat si rezumatele basmelor indicate, si apreciez munca deosebita pe care a facut-o exegetul adunand laolalta un volum asa de mare de basme,sub aspect informal, nu numai din circuitul nostru folcloric, cat si din spatiul cultural universal.Singura problema si care anuleaza in buna parte munca de Sisif a acestui om facand-o inutila, se leaga de interpretare.Ori interpretarea se bazeaza la randul ei pe cunoasterea unor discipline cat mai variate, arheologie, filozofie, etnologie, folclor, istorie, teologie, s.a.m.d., dar si pe metoda adoptata in cercetare.Metoda comparatista, este si ea importanta pana la un moment dat, dar nu in totalitate.Exista un prag dincolo de care, metoda devine inutila.
Spicuiesc la intamplare un scurt comentariu al exegetului:(pg.323):
"Fat-Frumos in slujba unui inferior, aduce aminte de eroii legendelor grecesti care muncesc pentru altii.Heracles fu sclavul lui Euristeu, Perseu stete in serviciul regelui Polyctet, Poseidon la Laomedon, si Apolon la Admet.(...) Apoi trimiterea lui Harap-Alb, in expeditii extraordinare, si asocierea cu nazdravani ca Ochila , Setila, etc., tovarasi ageri la privire, usor la auz si repezi la picioare, aduce aminte de trimiterea lui Iason sa aduca lana de aur din Colchida.Si dansul isi asociaza pe vitejii cei mai mari din toate orasele Greciei, intre care figureaza eroi si nazdravani."-incheiat citatul.
Concluzia la care ajungem citind cele scrise de Saineanu, este ca suntem tributari influentelor culturale ale mitologiei grecesti.A doua concluzie este ca lui Saineanu, ii place sa cocheteze cu aceasta ipoteza de lucru.A treia concluzie este ca a compara doua umbre intre ele, nu poate duce catre o teorie stabila, realista, ci tot la o teorie care seamana cu nisipurile miscatoare.Ea nu ne ofera repere stabile.
Modul de a gandi a exegetului nu este gresit in totalitate.El spune asa:Un produs folcloric, este o creatie culturala care se raspandeste in cadrul spatiului cultural in care a fost creat.(Asta ar avea legatura si cu nationalitatea produsului folcloric.)Deci basmul, se poate raspandi in toate colturile unei tari la un moment dat, facilitatea acestei raspandiri datorindu-se limbii comune folosite de populatia ei.Aceeasi raspandire se produce la un moment dat, totalitatea lor reprezentand toate basmele care sunt cunoscute variental in aceeasi unitate de timp.Ori basmele datorita oamenilor care le creeaza, le pastreaza memorial si le transmit in timp pe cale orala sau scrisa, se misca la un moment dat pe scara vericala a timpului, de la variantele cele mai simple, catre formele cele mai elaborate si simbolizate pe masura ce strabat vremurile.Este normal, ca adunand laolalta toate basmele, si cunoscand formele variantelor cele mai vechi, sa ne apropiem de arhetip, adica de primul model al basmului creat de povestitor.De aici si necesitatea de a aduna laolalta basmele cunoscute si raspandite cultural nu numai in spatiul nostru cultural ci si in spatiile culturale invecinate unde produsul folcloric a fost difuzat.Judecata exegetului , se opreste insa aici, in loc sa continue.Investigatia folclorica nu va arata decat cat de diferite sau comune sunt variantele unele fata de altele, dar nu va reusi niciodata sa deschida usa catre adevarul istoric care a servit pentru actul creatiei.Pot spune ca acesta este principalul motiv care ne determina sa alergam in cerc, sa obosim fara sa gasim capatul labirintului mitologic.Singurul rezultat notabil al stradaniilor noastre ar fi modul cum este tratat basmul, dintr-o anumita perspectiva istorica a mentalitatii omenesti.
Sa ne intoarcem la tipul Apa vie si apa moarta.Sunt doua motive folclorice separate. Chiar si primul motiv, acela al apei vii, nu isi pastreaza constant menirea, fiind necesara in scopuri diferite:
-Pentru ca imparatul sa isi redobandeasca vederile.
-Ca imparatul sa intinereasca.
-Sa invie pe imparat, imparateasa, fata imparatului sau pe eroul mort.
In felul acesta, ne aflam in fata a trei motive folclorice diferite, care nu sunt rezultatul strict al actului de creatie al povestitorului, ci numesc trei situatii diferite.Sa luam spre exemplu, prima situatie:
-Pentru ca imparatul sa isi recapete vederile.
Apa vie este inlocuita (prin confuziune-spune Saineanu,) cu o pasare maiastra.
In basmul neogrec Feciorul de imparat si manzul sau, imparatul orbind, doctorii il sfatuira ca alt leac nu-i va ajuta decat apa vie.
In versiunea italiana din Pisa, "Regina Angelica", un rege orb, nu poate fi vindecat decat cu apa de la regina Angelica.
In basmul ZanaZorilor a lui Slavici, imparatul orb este inlocuit de un altul care are un ochi care plange si un al doilea care rade.Nu se poate vindeca decat cu apa din fantana Zanei Zorilor.
Istoria de la care se porneste este legata de un faraon care a orbit.Doctorii ii recomanda sa faca urinoterapie, dar aceasta medicatie sa fie de la o fata mare.Intamplarea este mentionata dupa cate imi amintesc in Biblioteca istorica a lui Diodor din Sicilia, unde o puteti gasi cu usurinta.Acum am sa va spun ceva care nu se gaseste in cartile de folclor.Nu tin sa imi agreati in mod special parerile, asa ca totul ramane legat de decizia sau acceptul fiecarui cititor.
Sexul femeiesc, este in ciuda rautatilor noastre, si opiniilor contradictorii, de o foarte mare importanta pentru umanitate.Creatia lui Dumnezeu, ar fi fost nedesavarsita fara prezenta femeii.Daca nu este langa noi, subconstientul nostru o re-creaza.Ganditi-va ca toate formele sculpturale ascutite, masive, agresive, in sculptura, basoreliefuri,arhitectura, mobilier, pictura, reprezinta barbatul.In schimb, formele ondulate, gratioase, placute vederii, armonice, reprezinta femeia.Nu de putine ori, sexul femeii a fost adulat ridicat la gradul de divinitate si a facut chiar istorie.El este cel care primeste samanta ca ogorul, ca pamantul, o hraneste si o transforma in viata, dandu-i nastere.Acesta este motivul pentru care am sa atrag atentia asupra semnificatiei cuvintelor sau unor expresii folosite de povestitori sau chiar rezumate de Saineanu:
Apa vie este inlocuita cum spune Saineanu, "cu o pasare maiastra".Mie mi se pare curios faptul ca in limbajul obisnuit, folosim pentru a vorbi in termeni mai putin vulgari despre sexul femeiesc, cuvantul diminutivat, "pasarica".
Un imparat nu poate fi vindecat decat "cu apa" de la regina Angelica.Pudoarea ne face sa ne gandim ca Angelica are o fantana in curtea palatului si desigur ca accesul la fantana ei este restrictionat.Dar cand spunem"are nevoie de apa de la fantana Angelicai", semnificatia devine in mod curios ciudat de intima.Cand spun "fantana ei", iarasi apare acea semnificatie care ne nelinisteste.La fel si in basmul lui Slavici.Imparatul are nevoie de "apa din fantana Zanei Zorilor".Semnificatiile subliminale sunt interesante, daca vedem fantana dintr-o perspectiva anatomica, cu conotatiile colaterale care se leaga de aceasta.Sa ne amintim ca Zorii se nasc din Noapte.Apa din fantana, legata de sex, legata de nastere, ne duce prin simbolismul sugerat catre istoria faraonului despre care va vorbeam.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:32

Basmul lui Ispirescu, Ileana Simziana, este putin mai intortocheat.Este normal ca la un moment dat nici exegeza sa nu fie capabila sa se descurce in haosul provocat fara buna stiinta chiar de povestitor, care amesteca motivele simbolice vetero-testamentare, cu cele din Iliada lui Homer.
Motivul fetelor multe apare si in Povestea lui Harap-Alb si acolo se refera la fetele lui Faraon.In momentul cand Saineanu spune:
"Un imparat batran, neavand decat fete, era suparat ca nu putea trimite puternicului imparat vecin un fiu...", primul lucru la care ne gandim, este corespondentul Biblic.
Motivul incercarii sexului, il gasim in pacalirea lui Achile de catre Ulise, cand eroul grec, cauta sa-l identifice cu o stratagema inteligenta pe Achile dintre fetele lui Licomede.El a amestecat astfel, printre vesminte si diverse podoabe femeiesti, diferite arme a caror calitate si utilitate numai un viteaz poate sa o aprecieze.Incercarea lui Ulise, este insa ecoul Exodului Biblic,m acel moment cand copiii lui Israel, cer Egiptenilor haine si obiecte desigur sub presiunea armelor, iar acestia, luati prin surprindere si aflati la stramtoare, sunt nevoiti sa le dea.
Motivul pacalirii Ilenei este acela al rapirii Elenei de catre Paris care o duce la Troya.Chiar si numnele fetei sugereaza acest lucru, deoarece numele de zeu sau zeita, il limbile rasaritului se spunea El sau Il.La noi s-a impamantenit formaIl=zeu, cu varianta Il-eana, pentru numele de zeita. Grecii vor adopta forma semita a termenului, El, care se va transforma in denumirea generala a populatiei autohtone:El-enii. Simziana este o incercare de crestinare a zeului, din moment ce sim=sfanta, mai tarziu sau chiar in paralel existand si variante ca San=Sanziana, avand acelasi dublu inteles: Sfanta Diana, sau si mai aproape de intelesul arhaic, sfanta zeita.Dar inca odata, spun ca aceste carari duc catre greci.
Motivul inelului aruncat de fugari, aminteste de Kirke sau Circe, deoarece numele ei inseamna pasare de prada dar si inel.Este interesant ca dincolo de ceea ce spun grecii, in wikipedia putem citi legat de Egipt:
"Manifestarea fizică a lui Ra este de obicei un şoim care poartă pe cap discul solar. "
Iata cum o imagine iconografica poate explica la un moment dat doi termeni care par atat de deosebiti in cultura elena.Ori transformarea inelului in cetate prin aruncare, ne mai aminteste de braul Hypolitei sau de braul Brunhildei, care reprezenta zidul de aparare al Troyei construit troienilor de catre zeul Apolo si de Poseidon.Cel putin unul dintre caii care circula in basmul lui Ispirescu este imaginea simbolica a lui Poseidon Hypios ca fauritor al calului.Cred ca acesta este Armasarul iepelor, un fel de a spune Cel care da nastere iepelor, parintele iepelor, cu referire la functia de patron al lui Poseidon care a dat nastere calului, dar si ca o referinta la descendenta zeitelor avand ca tata pe Zeul insusi.
Motivul furtului vasului de botez, este vetero-testamentar si se refera la cucerirea Ierusalimului, daramarea templului lui Solomon , furarea tuturor obiectelor cultuale de aici si imprastierea lor in templele persane din Babilon.Motivul este povestit in diferite locatii din Biblie, atat in Vechiul Testament, in Noul Testament si in Apocalipsa lui Ioan Teologul.In folclor, el este fixat in colinde.Vasile V. Filip si Andrei Oisrteanu vor comenta acest motiv sub numele de Furarea astrelor sau raptul cosmogonic.
Urmeaza motivul metamorfozei ca urmare a blestemului, ceea ce refera la profetia pe care zeii au facut-o in legatura cu moartea eroului Achile daca va participa la razboiul troyan.
Urmatorul motiv este si el cunoscut,:
"Atunci Ileana se hotara sa se razbune asupra imparatului, ca tot il trimitea pe Fat-Frumos la slujbe grele: pe cand se imbaia cu imparatul in laptele iepelor, armasarul sufla cu o nara spre dansa racoare, iar spre imparatul cu o nara aer infocat, si ramase mort pe loc."
\Aici se vorbeste despre cele doua izvoare din care purcede apa Scamandrului, unul care avea apa fierbinte si scoitea aburi, celalalt cu apa rece.Despre aceste doua izvoare ale Scamandrului vorbeste si Platon in celebrele sale Dialoguri, Timaios si Kritias, cand face descrierea Atlantidei.Povestitorul popular se refera in basm la episodul luptei dintre Achile(Fat-Frumos) si imparatul(Hector, conducatorul sau regele cetatii Troya , lupta care s-a desfasurat sub zidurile cetatii, in apriopierea izvoarelor Scamandrului.
In Fat Frumos si fata lui Ler imparat, a lui N.D.Popescu, se repeta situatia dinainte. Adica, vom gasi motive comune vetero-testamentare, dar si motive Atlante, legate de razboiul Troyan.
Motivul sarpelui care se urca in copac sa manance niste pui este vetero-testamentar, dar il regasim si in Iliada lui Homer.Deoarece celelalte motive sunt Atlante, trebuie sa acordam si motivului sarpelui inbterpretarea Atlanta, si sa-l consideram ca fiind un motiv homeric.
Motivul lui Negru-Imparat se refera la regele Darius si respectiv Xerxe I.Cand imparatul bolnav(este vorba de Darius) ii cere lui Xerxe ca sa se vindece , "sange de pajura, " este vorba de sangele grecilor care il aveau ca zeu suprem pe Zeus( simbolizat printr-o pajura, vultur). Semnificatia era aceea ca Grecia sa fie cucerita.Ademenirea fetei lui Ler imparat(este prima data cand ni se spune, chiar daca la nivel de simbol ca Ler este de fapt Zeus.Studiile exegezei, dau alte explicatii) se refera la furtul Elenei de catre Paris, iar in plan istoric de cucerirea cetatii Atena.
Motivul imbaierii in lapte, se refera din nou la batalia dusa dintre Achile(aici Atena, femeia razboinica, si Hector, regele cetatii Troya.Atrag atentia asupra faptului ca Achile apare si in simbolica vetero-testamentare ca o reprezentare a lui Moise si respectiv a lui Dumnezeu.)
In basmul "Din fata-fecior", a lui Reteganul, primul motiv, al animalelor recunoscatoare este vetero-testamentar, referindu-se la Exodul Biblic, iar celalalt motiv al iepelor aduse din baltile marii, cu mulgerea si imbaierea in laptele lor, este atlant.
In a doua varianta a basmului lui Reteganul, pastrand acelasi titlu, lucrurile se repeta.Vreau sa atrag atentia asupra motivului sarpelui care mananca un cerb.Acest motiv este o mutatie a motivului sarpelui care se urca in copac sa manance puii pajurei.Nu mi-as fi dat seama de acest lucru, daca in mod intamplator, Saineanu nu ar fi alaturat acest basm de Fat-Frumos si fata lui Ler-Imparat a lui Popescu, in ciclul ispravilor eroice.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:35

Ciclul Fecioarei razboinice, aproape ca nici nu ar trebui sa fie comentat.De la bun inceput, intuitia imi sugereaza originea atlanta a basmelor din acest ciclu.Basmele ar trebui sa fie apocrife ale Iliadei lui Homer.Sunt totusi nevoit sa demonstrez realitatea sau caducitatea impresiilor mele, pentru ca nu am dreptul sa accept o teorie a altei persoane oricat de mare personalitate ar fi, fara a verifica daca are dreptate sau nu.Este posibil ca persoana respectiva, luata de elan sa greseasca.In domeniul interpretarii simbolice, greselile sunt extrem de frecvente.Am sa vorbesc cateva cuvinte de basmul lui Scott"Fata de imparat si manzul".
"O fata de imparat, ingrijea foarte bine pe un manz care se nascuse in aceeasi zi si manca foc."Fata de imparat este Atena.Imparatul este Zeus.Manzul este Poseidon.Superioritatea zeitei Atena fata de unchiul sau divin Poseidon, se observa prin denumirea strecurata de povestitor la adresa calului.Acesta este "manzul".
Motivul acoperirii tobei cu pielea a doi paduchi, imi scapa.Nu stiu ce semnificatie simbolica are.Va trebui ca subiectul sa fie mai aprofundat, cautand si alte motive asemanatoare.
"Atunci veni un fermecator batran, trimise pe fiu-sau , care insusi era zmeu si vrajitor, si ghici."
Cred ca am ghicit si motivul dinainte , in raport de descifrarea simbolurilor reprezentate de cei doi vrajitori si prezenta unei ghicitori.Mesajul transmis de istorie este corect si mai are si o consecinta interesanta.Ascultati:
Vrajitorul batran este Darius.Vrajitorul cel tanar este Xerxe.Asa ar trebui sa fie logic, din cauza cuvantului "vrajitor" care pune un semn de egalitate intre cele doua personaje.Desi faptele par sa confirme afirmatia mea, vrajitorul cel tanar nu este Xerxe, ci solii trimisi de Darius, regele regilor la greci, inclusiv la Atena,ca sa ceara supunere imperiului persan.Solii se prezinta cu o "ghicitoare" : Ei cer regelui Atenei sa le dea pamant si apa, ca recunoastere a dependentei cetatii de imperiul persan, a faptului ca acest imperiu este puternic atat pe pamant cat si pe apa.Aceasta este ghicitoarea cu toba.Toba este pamantul.Pielea paduchilor se refera la persi care au acoperit pamantul ca paduchii.Este o ironie, sub care se ascunde totusi un adevar:Multimea persilor.Greseala pe care am facut-o initial, se lega de cuvantul vrajitor.Marii preoti persani, incluzand si conducerea statala, se numeau magi. Repet, cuvantul "mag" inseamna deopotriva si preot dar si vrajitor, conform cuvantului derivat din mag, magie.Daca vom privi din aceasta perspectiva greaca sosirea magilor la Betleem, mesajul motivului crestin este cu totul altul.
Fata se imbraca barbateste.Numai gestul acesta arata ca Atena era o zeita razboinica, o fecioara fara frica, o fecioara razboinica.Pe aceasta directie al curajului zeitei de a infrunta dusmanii, s-a nascut mitul amazoanelor, pe care exegeza, fie istorica, fie folclorica, le situeaza in spatii culturale rupte de realitate.
Motivul incercarii barbatiei, il gasim in mitologia greaca legat de descoperirea lui Achile la curtea regelui Licomede dintre fetele acestuia de catre Ulise.Motivul s-a nascut deoarece in afara de arme si de razboi, zeita se ocupa si de tesut, unele reprezentari o arata cu un fus in mana sau tesand panza.Concursul dintre Atena si tanara Arachne, este cunoscut.Fecioara alege armele nu pentru ca ar eluda conditia sa, ci pentru ca nevoia o determina sa faca acest lucru.
"Apoi imparatul o trimese sa-i aduca pe fata unui imparat vecin, pe care tatal ei o inchisese intr-un palat de sticla pe un munte de sticla."
Este vorba despre Acropole.Palatul de sticla de pe munte este Acropole.Acolo se gasea statuia uriasa a zeitei Atena.Sticla, reprezinta cerul.Muntele pe care se afla palatul de sticla, este muntele lui Zeus, sau chiar Zeus.
Motivul cainilor nascuti de imparateasa.
Acum povestitorul nu mai vorbeste despre Atena, ci de Leto, cea care va da nastere celor doi copii divini Artemis si Apolo Lykios.Daca romanii o reprezentau ca poe o lupoaica pe Leto, alaptand doi copilasi(pe Romulus si pe Remus), grecii o considerau pe Leto tot lupoaica, iar copiii ei erau catelandrii lupoaicei, deci tot lupi.
Motivul arderii imparatesei si inecarii celor doi copii.
Este strict real.Atena este cucerita, si intr-adevar, este arsa.Se pare ca in aceeasi perioada, daca nu mai devreme, se va produce o inundatie catastrofala.Din cauza acestei inundatii atice, Platon va scufunda Atlantida.
"Pusa pe rug, (Sa ne amintim visul reginei Hecab, ca va da nastere unei faclii.Preotii vor interpreta visul ca noul nascut, Alexandros, sau Paris, va arde cetatea Troya.Este motivul pentru care copilul va fi abandonat in salbaticie si va fi crescut de o ursoaica(Arta) iar mai tarziu de niste pastori.), ea cheama in ajutor pe credinciosul ei manz, care inghiti foculsi repede ca gandul, o duse cu copilasii intr-o pustietate."
Manzul (Poseidon) inghitind focul, este marea inghitind uscatul.Dar ce este mai surprinzator, este urmatorul motiv:
"Culcandu-se in cosul pieptului de la manzul taiat (cum o invatase), se pomeni a doua zi intr-un palat pazit de lei."
Este cealalta denumire a cetatii Troya, "cetatea Calului," sau "orasul lui Poseidon".Despre intamplarile prin care trece cetatea Atena citim in Iliada si Odiseea, in Dialogurile lui Platon, etc.
"Legenda randunelei "a lui Marian, se incadreaza motivelor simbolice vetero-testamentare.Amintesc numai motivul trecerii peste Marea Rosie:
"Scapata din aceasta cursa, ea-si lua turma si catelul, si impreuna cu zmeul(Faraon) ajunsera pana la o mare,(Marea Rosie ) unde, luandu-si ziua buna de la zmeu, dadu cu un toiag asupra apei,(Moise ) care se desparti si si o lasa sa treaca ca pe uscat."
Las cititorul sa traga concluzia unde se potriveste acest basm.In cealalata varianta a legendei din colectia Marian, trecerea peste Marea Rosie este povestita altfel:
"Chemata a doua oara sa se scalde, ea s-arunca imbracata in apa, si trecu de-a-notul de ceea parte."
Daca am citi aceasta fraza cu basm cu tot, fara a avea experienta celor subliniate de mine mai inainte, nu am acorda atentia cuvenita simbolului si am considera ca a fost vorba de o baie oarecare in care au fost implicate doua persoane lipsite de importanta , si nu faraon cu carele lui de lupta si copiii lui Israel in fuga lor disperata din robia egipteana.
Ciclul "Celor trei frati ",nu face deact sa ne ofere basme in care motivele sunt vetero-testamentare.Saineanu, afirma ca "acest ciclu, de un caracter eminamente psihologic (?!), are ca trasatura distinctiva, scoaterea in relief a fratelui celui mic, desi la inceput nevoias si prost, se arata insa la fapte de o rara istetime si barbatie, in opozitie cu fratii sai cei mari, chipurile intotdeauna mai priceputi, si mai falosi, in realitate insa marginiti si lipsiti de initiativa"(pg.357).Desigur, nu ne impiedica nimeni sa pedalam pe "caracterul eminamente psihologic". Putem sa cosideram o parte insemnata din basme, cu cicluri si tipuri cu tot, ca facand parte din sectiunea I-a, Povesti mitico-fantastice, sa deschidem o sectiune care sa se cheme Povesti etico-mitice sau psihologice si pe urma sa mai adaugam si basmele religioase sau legendele.La fel de bine, am putea face clasificarea dupa autorii colectiilor, acestia introducand o nota de varietate mai mare decat clasificarea in sine a basmelor.
Basmele din acest ciclu, se impart in:
-Tipul fratilor perfizi, cu urmatoarele basme:Pasarea maiastra, Pasarea cu pene de aur, Porumbul raiului, Greuceanu, Voinic de plumb, Cei trei frati, Aripa Frumoasa, Aripa Campului, Minta Creata, Busuioc si Sucna Murga.
Am comentat pe la inceputurile acvestei lucrari basmul Greuceanu si am aratat de ce este vetero-testamentar.Nu mai revenim asupra lui.In "Voinic de Plumb" a lui Bologa, regasim motivele vetero-testamentare:
-Motivul furtului stelelor, amintind de intunericul de trei zile din Biblie.
-Motivul cetatii lui Mos Calugar. Folosirea termenului de "cetate", asociat cu acela de "calugar", este derutant, deoarece ne duce cu gandul la Ierusalim. Eu consider, mergand pe intelesul scrierilor vetero-testamentare, ca este vorba de Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Ar fi pentru prima oara cand un basm ar pune laolalta doua lucruri pe care atat scrierile vetero-testamentare le-au vazut diferite, si noi oamenii tributari acestoer scrieri le-am gandit in acelasi mod.Dar daca dincolo de ceea ce credem noi sau au scris altii, pe Muntele sacru al lui Dumnbezeu, Horeb, s-ar gasi intr-adevar o cetate, unde s-ar afla muntele cat si cetatea?Aceasta in conditiile cand nu am lua in considerare Ierusalimul? Ori aici mai exista o posibilitate, si anume ca povestitorul sa vorbeasca fara sa-si dea seama de celebrele mine ale lui Solomon.
Motivul fantanei al ratului inflorit si al parului cu pere de aur, care taiatecu sabia se prefac in sange, amintesc de una dintre calamitatile care s-au petrecut in Egiupt, si anume de transformarea apei in sange.
Motivul buzduganului inrosit in foc, il reprezinta in mod simbolic pe Moise, dar in acelasi timp si steaua calauzitoare.
"Cei trei frati" colectia N.D.Popescu.
"Trei feciori ai unui om sarac, ducandu-se sa coseasca pe o campie, se pomenira cu un zmeu ingrozitor care ii chema acasa la el sa manance."
Acesta este motivul trimiterii fratilor lui Iosif in Egipt, ca sa cumpere grane pe timpul secetei.Iosif ii cheama intr-adevar la un ospat pe care il da in cinstea fratilor lui.Putem citi aceste amanunte in Vechiul Testament la capitolul Facerea sau Geneza.
"Feciorul cel mic, care era nazdravan, "adeca om care ghicea gandurile altuia, fie bune, fie rele, cetea in viitor, si stia de mai nainte ce are sa i se intample, " spuse fratilor sai sa nu manance din bucate si sa nu din vinul zmeului, pentru ca sunt amestecate cu sange de om."A existat desigur in Egiptul antic o perioada cand oamenii erau antropofagi.Povestitorul a introdus aceasta idee a sangelui omenesc amestecat in bucate, pornind de la o interdictie alimentara specifica neamului lui Israel, care cere ca mancarea, carnea, sa fie curata, adica fara sange, dar si in ideea de a mari dramatismul imaginii.Este in acelasi timp si ideea ca Zmeii mananca oameni, aceasta fiind o aluzie la omorarea prin inec a pruncilor nevinovati.(Motivul omorarii pruncilor, se refera nu neaparat strict la copii, ci si la oamenii mari, care erau considerati"copiii lui Dumnezeu."
"Palatul Zmeului era era intr-un ostrov, si imprejurul lui, in loc de apa, curgea un rau de foc, pe care-l trecura, pleznind zmeul cu un bici."
Sugestia ostrovului inconjurat de ape, ne duce cu gandul la un tinut deltaic.Apa este de foc, deoarece ea omoara.Dar ceea ce omoara aici prin inec, este identificat de povestitor cu ritualul indoeuropean de ardere a mortilor amintire memoriala care i-a permis autorului povestii sa faca aceasta substituire a apei cu focul, in fapt, suprapunand cele doua imagini.Mai adaug aici, ca sugestia apei care arde, mai putea veni in acelasi timp de la numele marii pe care copiii lui Israel au traversat-o.Numekle eras Marea Rosie, rosul inducand prin culoarea lui, imaginea focului care arde. Biuciul din care plesnesti, este toiagul lui Moise.Interesant este ca un basm, prin detaliile pe care le ofera, ne vorbeste nu numai despre o istorie pierduta in amintirea trecutului, dar si de povestitor.Acesta chiar a vazut astfel de oameni plesnind din bici, conducand care sau alte atelaje de transport comerciale sau de transport uman.I-a vazut pe surugii mustaciosi si bicele lor lungi , tinute infasurate in jurul mijlocului.Daca nu cumva, chiar el insusi a fost un astfel de surugiu.Realitatea prezentului trait de povestitor, vine sa dea credibilitate fantastiucului din basme, sa il faca plauzibil, prin aceste amanunte care sunt familiare atat povestitorului, cat si ascultatorului.Fantasticul nu poate exista daca nu este coborat in profan.
Urmeaza motivul inecarii pruncilor lui Israel.Numai ca povestitorul se gaseste intr-o dilema destul de mare.Daca ii omara pe cei trei frati, din cauza Zmeului, respectand informatia traditionala, basmul se va incheia inainte de a incepe.Din aceasta cauza, el va inventa substituirea baietilor, cu fetele lui Faraon:
"Dar cel mic,(...) lua lua din alta camara pe pe fetele adormite ale zmeului si le puse in locul fratilor sai."In felul acesta, zmeul isi va ucide cu propria mana copiii, desi intentia lui criminala era indreptata intr-o cu totul alta directie.O asemenea rezolvare s-ar fi intors si asupra fratilor.Din acest motiv, fratele cel mic ii scoala pe ceilalti doi din somn(somnul care este simbolul mortii in Egipt), trece peste Marea Rosie cu ajutorul biciului fermecat si scapa astfel cu viata.
Ma intreb ce semnificatie are inchiderea zmeului intr-un butoi din care el incearca sa iasa, dar nu poate.Asta mi-a amintit ca am citit ceva similar in wikipedia:
"Atunci fratele Typhon sau Seth l-a omorât pe Osiris, determinându-l să se culce într-o ladă pe care a închis-o şi i-a dat drumul pe mare."
Acelasi Typhon este amintit ca a taiat venele (sau le-a luat) de la picioarele lui Zeus.Este posibil ca mitul grec sa povesteasca in versiunea culturala greaca mitul lui Osiris.
Ne gasim iarasi in acest spatiu destul de larg al tuturor posibilitatilor, unde putem lansa fel de fel de presupuneri contradictorii.Eu ma gandesc totusi la ceva mai simplu: "Zmeul legat cobza si bagat intr-un "buriu", sau intr-un "butoi", este de fapt trupul imbalsamat al Faraonului, pus in sarcofag.Notiunile de buriu sau de butoi sunt mai familiare povestitorului, care nu avea corespondenta pentru cuvantul sarcofag.De altfel, chiar daca termenul ar fi fost cunoscut de povestitor, nu acelasi lucru s-ar fi intamplat cu ascultatorul care nu avea o cultura atat de performanta.
"Aripa Frumoasa" lui Reteganul, combina, cele doua modele ale basmului:Cel vetero-testamentar si cel atlant.In prima parte a basmului este vorba de motivul raptului cosmogonic, legat de intunericul de trei zile, de motivul egiptean al noptii prin cei trei zei care o reprezinta:Serila, Mezila si Zorila.Din perspectiva acestor copii nazdravani ar trebui vazut ce zeita a dat nastere noptii.Dar ea nu trebuie cautata in mod comparativ in mitologiile invecinate, ci doar in spatiul cultural al Egiptului antic.
Motivul rotilor.
Una dintre interpretarile pe care am dat-o acestor roti in care s-au prefacut eroul basmului si zmeul, era de natura cosmica.Ea pornea de la ideea ca povestitorul descria o ploaie de meteoriti,sau caderea unui bolid .La aceasta idee concurau si elementele luminoase, si sonore care insoteau fenomenul.Din nou vin si subliniez faptul ca in acea poveste in care am comentat motivul rotilor, povestitorul a substituit o intamplare mai veche si mai putin impresionanta, cu un eveniment cosmic spectacular.Ori stricarea rotilor, apare mentionata in Vechiul Testament, in Exodul, si se refera la detasamentul de care de elita a lui Faraon care intrase in apele Marii Rosii pe urmele copiilor lui Israel.
Motivul fantanii, a cuptorului si a parului care taiate cu sabia debordeaza de sange, se refera la transformarea apei din Egipt in sange.Este posibil ca acest eveniment sa nu se fi datorat sacrificiilor, si nici proliferarii unor alge microscopice fapt care ar fi creat confuzia biblica de mai tarziu.Cred ca este vorba de revarsarea apelor Nilului, care aducea din amonte aluviuni a caror culoare rosie schimba si aspectul obisnuit al apei.Copiii lui Israel nu erau familiarizati cu asa ceva si cum sangele era ceva tabu, fiind legat de credinta, aparitia acestuia in apele nilului, a dus la exagerarea aproape cosmica a fenomenului respectiv.Motivele care urmeaza, legate de viteazul din padurea blestemata a carui putere sta intr-o oglinda care imbatranea si lua puterile, ne aminteste de Atena si de imbatranirea lui Ulise.Urmeaza ademenirea Ilenei pe o corabie plina cu marfuri, amintind de rapirea Elenei de catre Paris.Inchiderea eroului intr-o cusca din care Aripa Frumoasa iese, dupa ce Ileana a fermecat cusca, se refera la episodul calului Troian.
Atentie insa si la faptul ca inchiderea eroului in cusca poate fi vazuta si ca perioada de robie a copiilor lui Israel in Egipt, cusca inlocuind imaginea mormantului.De aceea pot spune ca acest basm se termina in coada de peste, putand fi in aceeasi masura ori vetero-testamentar, ori atlant.Poate ca studiul comparativ al altor basme similare ne va lumina.
Interesant este si basmul "Aripa Campului a lui Tuducescu.Voi insira numai motivele, fara a face porea multe comentarii asupra lor:
Motivul raptului cosmogonic=Intunericul de trei zile.
Motivul straniu al Faurului/Dumnezeu.
"Atunci pornira si cei trei frati, (cel mai mic numit Aripa Campului) cerand imparatului trei cai verzi, bani, merinde si 12 care de fier.S-au dus pana la poarta de fier, unde casa era tot de fier.Acolo era tara zmeilor.Aripa Campului, care era nazdravan, batu la poarta si chema pe nanasu-sau, faurul din casa.Dupa ce se veselira, il ruga sa faca din cele 12 care de fier un buzdugansi sa-l tina in foc."
Ne gasim in fata muntelui sacru, al lui Dumnezeu, Horeb.Faurul este Dumnezeu.Buzduganul in flacari este un simbol dublu: al stelei calauzitoare, dar si a lui Moise, a carui fata dupa fiecare intalnire cu Dumnezeu, iradia lumina intr-un mod de-a dreptul misterios, ceea ce ii uimise si chiar inspaimantase pe copiii lui Israel.Insusi Moise fusese determinat de aceasta situatie sa-si tina fata acoperita.IUubitorii povestirilor stiintifico-fantastice ar putea vedea in acest motiv folcloric, o intalire de gradul III dintre oameni si extraterestri.Confuzia s-ar adanci cu atat mai mult cu cat se aminteste de motivul rotilor de fier si de otel in care s-au porefacut cei doi protagonisti, infruntandu-se.Este simplu si comod sa identificam aici in locul rotilor de la carele lui Faraon, doua presupuse farfurii zburatoare.
Urmeaza motivul prefacerii apei in sange.
Motivul trecerii peste Marea Rosie:
"Faurul spuse, ca va trece peste un pod(Marea Rosie) unde sade Inima Pamantului.care hacuieste si iar strica podul acela."
Inima Pamantului, este un substitut poentru Spanul din Povestea lui Harapo Alb.Faptul ca locuieste in inima Pamantului, face din ea o creatura infernala.Cu alte cuvinte Inima Pamantului este Diavolul.Aripa Campului este trimis sa o aduca poe Fata-Ciumei, adica pe fata lui Faraon.Pe drum intalneste Omul Setea, Omul Foamea, Omul Tintila(Hicsosii sunt descrisi ca fiind niste arcasi excelenti), Omul Fugila(o ironie la adresa copiilor lui Israel?)Omul Zgriburila imbracat cu 12 cojoace sezand intre 12 stanjeni de lemne (aprinse) si care se zgriburea totusi de frig.(Imaginea insolita a lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de foc care nu se mistuia.), Omul Dragostila(aluzie la inmultirea exagerata a copiilor lui Israel).
Incercarile sunt pe masura eroilor sai:
"Sa manance si sa bea peste masura omeneasca, (seceta din Egipt), sa intre intr-un cuptor infierbantat(Egiptul, dar poate sa reprezinte intalnirea lui Moise de pe Muntele Horeb, daca ne amintim de mai marii soldatului fierband in cazanele Diavolului), sa se indragosteasca cu o suta de fete si toate a doua zi dimineata sa aiba copii(aluzie la inmultirea copiilor lui Israel), apoi sa aduca apa de la fantana Leordanului.(Iordanul)
Povestitorul, face un lucru uimitor.Ne spune basmul de doua ori.
Nu imi dau prea bine seama ce cauta aici in "Ciclul celor trei frati," tipul "tovarasilor nazdravani, "dar se pare ca misterele spiritului omenesc sunt mai de nepatruns decat misterul basmelor.Cu atat mai mult, cu cat nu trei frati se insotesc pe parcursul aventurilor lor reale sau narative cu tovarasii nazdravani.Cel care face acest lucru, este "Un voinic inzestrat cu o mare putere(numele plural al lui Dumnezeu=El, se pronunta Elohim si inseamna, "Cei puternici".) datorita adesea nasterii sale minunate, (copil din tei(sicriul de papura in care a fost abandonat Moise) sau fiu de oaie(mama lui Iosif se numea Rahela si inseamna Mielusea)se intovaraseste cu doi (rar trei) uriasi nazdravani, numiti obisnuit Sfarma Piatra si Stramba Lemne si se-aseaza cu totii intr-o padure."
Uriasii, ar trebui sa fie numai unul, din moment ce viteazul se insoseste cu Dumnezeu.Sfarma pPiatra, este imaginea lui Dumnezeu, dar si al muntelui de piatra consacrat acestuia.Barba Cot care mananca bucatele pe pieptul uriasului se refera la om, fiinta marunta in raport de urias care mananca bucatele pe pieptul uriasului, adica pe munte.In acelasi timp, deoarece eu consider basmele din acest tip ca fiind tot vetero-testamentare, gestul mancarii ilicite a bucatelor pe pieptul muntelui aminteste de furtul merelor din Gradina Raiului.Sugestia este data de vararea barbii lui Barba Cot intr-o crapatura de "copaci", cu care uratania dispare pe lumea cealalta printr-o gaura in pamant.Ori aceasta mai implica o concluzie.Ca nu Adam si nici Eva nu sunt considerati vinovati de furt ci sarpele. In Ioan Viteazul, Ioan, inhatandu-l de barba pe omulet, o infasura in jurul unui copaci si o tintui acolo. Groapa este fantana lui Iosif in care a fost aruncat de fratii sai.Prin urmare, functia uriasilor in cadrul basmelor de acest tip, nu ramane fixa.Ea se schimba in raport de momentul legendar evocat, personajele suferind transformari continui.Daca prima oara uriasul era un munte, acum el se transforma in fratele lui Iosif.La fel si celalalt.Urmeaza motivul dublu al omorarii lui Barba Cot si al salvarii fetelor de imparat.Fat Frumos este salvat din imparatia Egiptului de o pajura careia i-a salvat puii.Iar in cadrul acestui motiv, Fat-Frumos care era Adam la inceputul basmului, a devenit Iosif pe parcurs, cand se indrepta sptre lumea cealalta, pentru ca salvand puii vulturului, a lui Dumnezeu, (copiii lui Israel ), sa devina Moise.
Basmele insirate aici, sunt:
Agheran Viteazul, Cei trei frati de cruce(amintiti-va macar un moment de inceputul baladei Miorita, unde doi sunt veri primari, iar cel mic e strainel), Omul de pe taramul cellalt, Petru Firicel, Un cot barba si o palma om, Tei Leganat, Voinic de Tei, Petre, fiul oii(Al Rahelei), Fiul vacei vrajite(vaca=cerul, ), Fiutul oii, Samanatii, s.a.m.d.
Ciclul celor doi frati.
S-ar putea numi si fratia fratilor gemelari.Saineanu imoarte acest ciclu in:
Tipul Dioscurii, (fratii gemeni),
Doi frati pleaca in cautarea unei femei necunoscute si unul dintre ei aude de la niste pasari oraculare, nenorocirile care il pandesc pe fratele sau si are posibilitatea de a-l salva.Marturisirea intamplarilor destinului, va provoica impietrirea fratelui care cunoaste secretele si ulterior este inviat de sangele copilului sacrificat de fratele care traieste.
Tipul Cei doi frati de cruce,.
Fratii lasa semn de prevestire a mortii iar unul dintre frati il salveaza pe celalalt.O alta varianta, povesteste ca flacaul pornind in cautarea unor surori, se face frate de cruce cu un alt voinic, caruia muma padurii ii luase inima.Izbutind sa-i redobandeasca inima, se casatoreste cu sora fratelui sau de cruce.Cateva basme din aceasta categorie vom gasi si in cartile de basme a lui Ionel Oprisan.Basmele din tipul Dioscurii sunt: Omul de piatra, Fat-Frumos, Cei trei frati dornici, Feciorul de imparat, Feciorul cu camasa de aur, Vilish Viteazul, Luceafarul de Ziua si Luceafarul de noapte, Seran si Dioran.
In tipul Fratilor de cruce, vom gasi mentionate urmatoarele basme:Spata Lata si Inima putreda,Iovita Fat Frumos, Fat Frumos din Lacrima, Mar si Par, Busuioc si Maghiran, Miazanoapte si shina de fier, Cei doi vanatori, Petrea Fat Frumos, Feciorul imparatului, Petrea Piperiul, Piparus Petru si Florea Inflorit, Piparus Petru, Piparus Viteazul.
Inainte de a rezuma basmele in sine, Lazar Saineanu mai face si o investigatie a unor basme asemanatoare prin continutul lor ciclului si tipurilor aratate mai inainte, pe care le gaseste in cultura altor popoare.In basmul breton, "Regele Dalmar", intalnim motivul servitorului fidel.Pe mine nu ma intereseaza cum se numeste cel de-al doilea frate sau relatiile stabilite inbtre cei doi frati in naratiunea basmului.Vreau sa directionez atentia cititorului asupra unui amanunt care apare aici:
"Una (dintre pasarile oraculare) povestea despre greutatile ce va intampina feciorul regelui si mijloacele de a le invinge:lovind de trei ori cu un betisor , va putea trece peste o apa larga, apoi imbracat femeieste sa se infatiseze inaintea regelui ca o amica a fiicei sale,si culcandu-se in aceeasi camera cu dansa, s-o rapeasca prin fereastra."
Cel putin primele doua motive prezentate inainte sunt vetero-testamentare, cel al betisorului/toiagului lui Moise cu care este posibila trecerea peste marea Rosie, si imbracarea baiatului in haine femeiesti, amintind de cresterea lui Moise la curtea lui Faraon, printre fetele acestuia.
Vreau sa atrag atentia inca asupra a doua motive.A pietrificarii, care apoare Biblic cand Lot si sotoa sa au parasit unul dintre cele doua orase blestemate care au fost nimicite de Sumnezeu.Privind curioasa inapoi, sotia lui Lot va fi preschimbata intr-o statuie de piatra (sau de sare).Si ultimul motiv se leaga de sacrificarea sau jertfirea copilului, pentru ca sangele acestuia sa-l invie pe fratele acuzat pe nedrept sau pe sluga credincioasa.Lucrurile nu stau asa, si am mai spus-o.Este vorba despre fluviul Nil si de incercarea de a omora pe copiii lui Israel.Apele Nilului devin rosii ca sangele, aceasta este o idee.Faraon vrea sa-i omoare pe copiii lui Israel.Aceasta este a doua idee.Cele doua idei se suprapun dar nu duc la moartea copilului ci la existenta lui in viata pe finalul povestii.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:37

Sa vedem ce este scris in basmul "Omul de piatra " a lui Ispirescu.Personal cred ca basmul este de natura atlanta, adica are corespondenta cu motive care se gasesc in legendele troyene.Fiind un apocrif popular si intr-o versiune scurta a razboiului Troyei, urmele le vom gasi in Iliada si Odiseea lui Homer.Vom judeca basmul din aceasta perspectiva.Aceasta nu-l impiedica cu nimic poe cititor sau pe exeget sa vina cu propriile lui propuneri de interpretare a mitului.
Motivul nasterii gemelare.
Este valabil daca vom considera ca este vorba de nasterea lui Menelaos si a lui Agamemnon.Totusi atrag atentia ca in ciuda acestui fapt,fratele cel istet nu este nici unul dintre cei doi, ci Ulise.
Motivul Elenei.
Privind printr-un ochean, Dafin o vede intr-un palat de aur(Troya).Elena aici, poarta numele de "doamna Chiralina".Cu aceasta ocazie, afirm ca Afin este Ulise.
Motivul vanturilor.
"Trecura pe la locuinta Crivatului, unde mama-sa, o baba zbarcita, ii indrepta la sora ei, muma Vantului Turbat, si de acolo, la Muma Vantului de Primavara,unde fura intampinati de o femeie tanara si frumoasa."
Daca asta este scris in basm, sa vedem ce este scris in Odiseea, si am sa citez din cartea lui Alexandru Mitru, Legendele Olimpului:Si pornind grecii fara frica, au ajuns intr-o insula unde domnea pe voia sa, Eol, regele peste vanturi."(Chisinau, ed.Hyperion, 1990, pg.539)
Motivul busteanului ielelor este mai obscur, dar dat fiind ca trebuia u sa ajunga la el si sa treaca pe acesta garla de foc, gandul ma duce la Exodul sau trecerea poeste Marea Rosie.In acelasi timp, nu exclud posibilitatea ca acest bustean nazdravan sa fiue corabia lui Ulise, care s-a indreptat la povetele lui Circe vrajitoarea spre taramurile mortii, opentru a afla de la proorocul Tiresias, drumul de intoarcere acasa.
Motivul Calului Troian.
" Dupa ce va ajunge la imparatie, trebuie sa faca un cerb de aur si sa intre intr-insul, ca sa ajunga in odaia imparatesei, si sa o fure."
Motivul camasilor.
Este putin cam obscur.Se poate referi la plasa care a fost aruncata peste Agamemnon in baie pentru a-l impiedica sa riposteze si apoi va fi ucis de Clitemnestra si de varul ei.Se poate referi la panza tesuta de Penelopa ca giulgiu de ingropaciune pentru socrul sau, Laerte.Se poate referi iarasi la asedierea cetatii Atena, camasa otravita fiind de fapt, armata persana care a inconjurat cetatea, asediind-o.
La divulgarea acestor taine,cel care le dadea in vilag, trebuia sa se preschimbe intr-o stanca.Trebuie sa stiti ca insula lui Ulise, era de fapt o insula stancoasa, sau mai simplu, era o stanca.Ulise se schimba intr-o stanca, tot asa cum Leto este zidita de vie, pentru faptul ca naste pe o insula de piatra.Ca sa invie, stanca trebuie sa fie stropita cu sange.Sa ne amintim ce au patit petitorii care nu ii dadeau pace sotiei lui Ulise.Dar casta si credincioasa Penelopa, este in egala masura si zeita Atena, din moment ce Ulise va construi patul conjugal dintr-un maslin, ale carui radacini sunt bine infipte in pamant.
Basmul Spata-Lata si Inima putreda, a lui N.D.Popescu.
In cadrul basmului, apare motivul alaptarii copilului, pe sub talpa casei.Acest motiv a starnit interesul exegezei, dar explicatiile oferite nu au fost tocmai fericite.Inainte de a da o explicatie la ceva ce nu cunosti, ar trebui de la explicarea simbolurilor.Prima intrebare este :Cine e de fapt mama lui Spata-Lata? Este una si aceeasi cu mama legendara a lui Solomon, nu cea istorica, atentie, este mama care se poarta vitreg cu copilul ei alungandu-l de acasa.Ea nu este o mama biologica, ci insasi zeita Pamant.Ce ii spune Dumnezeu lui Moise? Ca ii va scoate pe copiii lui Israel din robia egipteana si ii va duce intr-un loc unde curge lapte si miere.Dar laptele si mierea apartin aceleeasi zeite, Mama Pamant, careia grecii ii spuneau Geea,sau Gaia , desi mai exista si varianta De(sau:ge)-Mather, ori Demetra.La romani referirea la zeita Mama, se facea atunci cand se vorbea de Da-geea sau Da-Chia,/cia, =Pamantul Dacilor, sau de Baba Dochia=Zeita(baba, mama) Do(Dacilor) Chia(Gaia=Pamantului.)Copilul era alaptat in mod figurat poe sub pragul casei sau pe sub talpa casei, in sensul ca el primea puterea (laptele, hrana) de la zeita Mama a Pamantului, sau a locului.
Inima Putreda este preotul Madianului, la care fuge Moise din Egipt si ii paste oile (conduce oamenii). Daca primul si-a pierdut inima, al doilea si-o pastreaza in intalnirea cu Scorpia, care nu este altul decat Dumnezeu, pe muntrele Horeb.Amintesc din nou ca legarea focului si a celui care vine aici, desi ea este figurativa, poate fi pusa in legatura cu o cetate misterioasa dar in acelasi timp si cu misterioasele mine ale lui Solomon.Un motiv cu totul aparte este acela al cutiutei:
""Ea, (Scorpia/Dumnezeu) trebui sa-i marturiseasca unde-i inima lui Inima Putreda.(Si voinicul o afla intr-o cutiuta, de argint sub a treia blana a putului, ingropata in nisip)."
Am fost tentat sa vad in cutiuta in care a fost ingropata inima lui Inima Putreda, mai intai, Chivotul Legii, care seamana si ea cu o cutie.Pe urma, sacralitatea locului, ma determina sa imi revizuiesc parerea si sa consider ca aici se gaseste o necropola.Moise iesind din Egipt, a luat si osemintele lui Iosif.Sa fi fost acesta "inima" lui Inima-Putreda?Cert este ca in legatura cu Muntele lui Dumnezeu, Horeb, putem adauga cateva ipoteze interesante, neverificate insa si porin aceea fiind speculative.Le enumeram mai jos:
-Muntele Horeb, este muntele sacru al lui Dumnezeu.Lucrul acesta nu este contestat, dar este greu de identificat in mod corect locul, existand mai multe teorii biblice si profane.
-Unul dintre basme spune ca pe acest munte era o cetate.
Cetate, inseamna un loc, locuit, un loc unde exista oameni, care desfasoara o anumita activitate sociala, economica, cultuala si culturala.Sacralitatea Muntelui Sacru, va oferi scaralitate cetatii respective.Este vorba despre Ierusalim?
-Unele activitati, legate de construirea din fier a unui buzdugan, de inrosirea lui in foc, ne indreapta atentia asupra scoaterii din mine a unor metale pretioase, sau a fierului, si de prelucrarea acestora.Ideea spre care suntem impinsi se leaga de prezenta aici a minelor lui Solomon.Numai ca aceste mine par sa fie mult mai vechi de perioada in care a domnit Solomon.
-Si ultima idee, se leaga de prezenta unei necropole, ca aceea din Valea Regilor, unde sunt ingropati copiii lui Israel, putand exista o diferentiere in raport de felul in care in acele vremuri, acestia vedeau democratia.
Ciclul animalelor recunoscatoare.
Eroul indurator, cruta mai multe animale de la moarte.Recunoscatoare, animalele il ajuta la randul lor in diferite imprejurari pe erou.Basmele cuprinse aici sunt:
Rosu imparat si Alb imparat, Aleodor imparat, Imparatul pestilor, Darul sarpelui, Deli Satir,Vizor craiul serpilor, Poveste lui Pahon, Bobocel,Urga Murga, Omul care stia toate limbile si Povestea omului ce intelegea limba dobitoacelor.Actiunea basmului, "Vizor craiul serpilor," este vetero-testamentara. Ajutand un sarpe sa inghita un cerb,eroul primeste drept rasplata pe fata imparatului serpilor, inchisa in cutia dupoa usa.Basmul reface intr-o versiune populara, povestea lui David si Solomon.Aceasta deoarece stapanul locului se indragosterste de nevasta sa, si il supune pe om unor incercari de pierzanie.Cred ca exegetul ar fi trebuit sa fie foarte atent la ce animale sunt recunoscatoare.Sarpele este Faraon, datorita ureusului care il purta pe cap si care reprezenta un sarpe.Singurul care se insoara cu fata lui Faraon in toata istoria culturala universala este regele Solomon.Totusi, in basm, accentul cade pe dragostea ilicita a regelui David pentru Bat-Seba, sotia lui Urie Hetitul.Si de aici deriva intamplarile la care este supus eroul cu intentia declarata a stapanului de a-l pierde pe erou, si a-i lua nevasta.In Povestea lui Pahon, tot din colectia Reteganul, este adusa in prim plan aceeasi perioada vetero-testamentara.Capatand de asta data margeaua vrajita, "Pahon se intoarse acasa, si facu in locul bordeiului niste curti imparatesti.Apoi trimise pe mosneag sa-i peteasca fata imparatului.(Sunamita sau Sulamita, caruia Solomon ii va darui cel mai frumos poem de dragoste"Cantarea Cantarilor".Faptul ca si ea da replica iubitului ei , ma face sa ma intreb daca poemul nu a fost scris cumva de amandoi.)Imparatul accepta, cu conditia ca Solomon sa ridice ceea ce in fantezia populara vor deveni:un pod de arama, o apa de argint, din ses un deal.Basmul mai introduce motivul infidelitatii sau acela al dragostei fetei lui Faraon pentru un arap, ceea ce o va determina sa fure margeaua si sa se mute cu case si iubit inapoi in Delta Nilului.Din pacate, informatiile pe care le am, nu acopera si aceasta perioada a domniei lui Solomon, asa ca nu pot spune ca lucrurile au fost anterioare sau posterioare evenimentelor povestite in Biblie, ori care este valoarea de simbol in aceasta situatie.
Urga-Murga, a lui At.M.Marienescu este si ea un basm Solomonian, din cauza motivului constructiilor.Imparatul il pune sa ridice , daca o vrea pe fiica lui de sotie :case, pod de argint si de aur, o fantana de argint cu pasari de argint.Acest tip de basme, ca si balada Broasca Roasca, ar fi stat de minune in cartea doamnei Sabina Ispas, unde si-ar fi avut cu siguranta locul de drept.Varianta macedo-romana, "Servitor pentru trei ani, trei bani,- de Cosmescu, este tot Solomoniana.Pentru a obtine fata, eroul trebuie sa construiasca:Un palat ca al imparatului, pardosit cu argint de la casa fiului sau (a femeii trimise in petit) pana la a imparatului, si alte lucruri grele, pe care flacaul le savarsi intr-o singura noapte.In Omul care stia toate limbile, a lui Cosmescu, sarpele salvat de actant dintr-un copac care ardea, este Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul care nu se mistuia.Dincolo de acest episod/motiv deosebit, basmul se pierde in profan.
Ciclul femeii perfide.
Basmele din acest ciclu, vorbesc despre infidelitatea conjugala, sau despre tradarea sentimentelor maternale.Cele trei personaje negative devin in cadrul basmului, sotia, iubita, mama sau sora eroului.Saineanu imparte aceste basme in doua mari tipuri:
Tipul Scylla
Tipul Dalila.
Se observa aceeasi pendulare a exegetului intre cultura greaca si cea ebraica.Primul tip, are urmatoarele motive:
Eroul rapune mai multi zmei, si se aseaza in palatele acestora.Singurul supravietuitor, se indragosteste cu mama sau cu sora eroului si amandoi cauta sa prapadeasca pe binefecatorul lor.Eroul scapa din toate primejdiile si pedepseste pe femeia tradatoare.Basmele din acest tip, sunt impartite in trei clase.Le enumeram mai jos:
-Copiii vaduvului, N-aude Na vede,Busuioc si Musuioc, Baiatul mosneagului, Nea-aude Nea-vede, Striga.
-Voinicul cel fara de tata, Tatal,mama si puiul de leu,Voiniuc indflorit, Pruncul si calugarul, Petrea Voinicul si Ileana Cosantzana, Florianu,Apa vie.
-Cei trei frati imparati, Pasarea ce oua zilnic un ou de aur, Toata pasarea pe limba ei piere,
Coman Vanatorul.
In cadrul celui de-al doilea tip,Dalila, puterea eroului sta intr-un anumit obiect (sau ca urmnare a respectarii unui anumit ritual).Sotia sau iubita, ii smulge taina prin lingusiri sau prefacatorii, facandu-l sa isi piarda puterea, si transformandu-l intr-o victima.Basmele din aceasta categorie sunt urmatoarele:
-Dan si bivolii sai albi, Voinicul cel cu trei daruri, Urma Galbina si Piparus Petru, Fat-Frumos si Fata lui Rosu imparat, Lucer si Aman Catcaun, Busuioc cel frumos, Jumatate de om, In ce sta puterea.
Este posibil, si ipoteza aceasta o pun sub semnul intrebarii, ca ciclul femeii perfide sa fie legat de motivul Klytemnestra.Ea este cea care, la nivel de legenda antica greaca, incearca sa scape de sotul ei, omorandu-l in complicitate cu varul Egist.Motivatia in basm este data de dragoste, cea oferita de legenda este dragostea si razbunarea.Interesant este faptul ca si in basm, victima trebuie sa ramana in pielea goala:
"Apoi, ca sa mai zaboveasca, ii dadu pe rand opincile si caciula, zicand mereu acelasi cantec..."
(Copiii vaduvului... de Ispirescu.)
Sau:
"Mai zabovind, ii dadu opincile si striga iar dupa ajutor..."
(Busuioc si Musuioc de Stancescu.)
Interesant la acest motiv, este faptul ca in afara de sugestia omorarii lui Agamemnon la intoarcerea acasa, in momentul cand face baie, potrivit uneia dintre versiuni, motivul dezbracarii il regasim si in Scufita Rosie, cu trimitere la unul dintre cele mai vechi poeme ale umanitatii, numai ca ideea se lega aici de intrarea pe taramul mortilor fara haine.Ne nastem goi, tot asa ne intoarcem si in lumea cealalta.
In varianta Busuioc si Musuioc a lui Stancescu, mai apare si motivul Iphigenia.Pe motivul ramanerii fetei gravide, ea este dusa in padure cu intentia de a fi sacrificata.Este ceea ce sugeram la un moment dat, intr-unul dintre comentariile anterioare, referindu-ne la moralitatea lui Agamemnon.
Ciclul mamei vitrege.
Ciclul mamei vitrege, cuprinde patru tipuri:
-Tipul Holle.
Mama vitrega, face din fata uncheasului roaba casei, dar bunatatea ei ii rezerva un mare noroc, pe cand fata cea rea si lenesa a babei, este lovita de nenorocire.Basmele cuprinse aici sunt:Fata mosului si fata babei, Fata mosului cea cuminte, Santa Vineri, Rasplata Sf.Sambete, Fata babei si fata mosului, Draga mamei si fata tatei, Vampiru, Talerush, Vaca Neagra, Fa-ma Doamne cu noroc, Candu-i omul cu noroc, Firicel Petru, Legenda vulturilor.
-Tipul Cenusereasa.
Fata oropsita in bucatarie, se arata in doua randuri in haine mandre la petrecerile imparatesti, a treia oara, pierzand un pantof, feciorul de imparat o descopera si o ia de sotie.Basmele care sunt grupate aici, sunt urmatoarele:
Pipelcutza, Zana Muntilor, Fata babei si fata mosneagului, Porumbii Ilenei Cosanzenei, Cenusotca, Petru Cenusotca.
-Tipul Phryxos.
Copiii fug dinaintea mamei vitrege si baiatul se preface intr-un cerb, dar in cele din urma revine la forma primitiva.Basmele care apartin acestui tip, sunt urmatoarele:
Cerbul de aur, Cerbul cu leaganul de matase, Cerbul si imparateasa, Cerbul, Cerbul fratele unei fete, Cei doi baieti parasiti, Mama vitrega, Legenda cucului, Legenda prepelitei.
-Tipul Rodiei.
Mama, de obicei cea vitrega, unelteste moartea fiicei ei, mai frumoasa decat dansa, dar fata este inviata de un fecior de imparat, si mama vitrega sfarseste prin a fi pedepsita.Basmele mentionate sunt:
Oglinda vrajita, Naramza, Cine-i mai frumoasa, Florita din codru, Mama cea rea, Rodia.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:41

Sa vedem ce este scris in basmul:Fata mosului si fata babei, a lui Ispirescu:
Gasim in cadrul basmului, motivul vetero-testamentar a lui Dumnnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de flacari:
"Cand se trezi fata gasi focul stins, se urca pe bordei si de acolo, zari o luminita.Luandu-se dupa acea zare, ajunse la niste unchiasi (erau Dumnezeu si Sfantul Petru)care se incalzeau la foc."Aici Dumnezeu o binecuvanteaza pe fata :"Pe unde vei calca tu fetico, sa rasara numai busuioc si lamaita, parul sa ti se faca ca beteala si cand te vei pieptana, sa cada margaritare."
Cunoscand valoarea simbolului, stim in ce categorie ar trebui sa intre in mod normal basmul.Mama cea vitrega este zeita Mama, sau zeita Pamant, care fata de unii dintre copiii ei se dovedeste a fi vitrega.
In Fata mosului cea cuminte a lui Ispirescu, gradina paraginita este de fapt Delta Nilului.Sfanta Vinere este stapana animalelor, /Dumnezeu.Raul plin cu lazi care trece prin fata casei, este Marea Rosie.Interesant mi se par obiectelke care sunt ascunse in ladita modesta culeasa de fata cea vrednica din apa, amintind de obiectele furate de la Egipteni de catre copiii lui Israel:
"Acasa deschise cutia si gasi inauntru: margaritare, pietre nestemate, margele, iie numai cu fluturi de aur si catrinte de matase."In basmul lui Sbiera, Draga mamei si fata tatei, fata mosneagului scapa ghemul cu tortul intr-un parau.In Vampiru, a lui Weigand, "Dupa sfatul animalelor, fata-l trimise pe acesta s-aduca o lada cu bani si una cu haine."Este exact ce se intampla la inceputul Exodului, inainte ca israelitii sa paraseasca Egiptul.
In Talerush a lui Ispirescu, vom intalni visele lui Faraon.Taurul gras si taurul slab.Cornul cu animale, reface in plan simbolic, imaginea deltei, iar animalele nenumarate sunt turmele regilor pastori.Juruinta, se refera la fratele ramas acasa.Motivul final cu Dumnezeu ca o paine asezat pe masa si povestea cu snopii se refera la inceputul povestii lui Iosif cand acesta le povesteste fratilor visul sau cu snopii de grau care se inchinau snopului sau.Acest vis, i-a facut pe fratii sai sa crape de ciuda, iar in basm, moartea este mutata in planul real, balaurul crapand de-a binelea.
Foarte interesant mi s-a parut basmul: Vaca neagra a lui Stancescu, deoarece ofera oi explicatie neasteptata pentru simbolul "vacii" despre care am vorbit mai inainte.Motivul mamei transformate in vaca, se leaga de ceea ce a promis Dumnezeu lui Moise:Am sa va dau un tinut in care curge lapte si miere.
Observati aceasta trecere gradata a mamei, in vaca neagra, ca urmare a unui legamant neefectuat: Cine nu ispraveste caierul de lana, sa gaseasca pe mama-sa acasa transformata in vaca neagra.Descoperita de fata cea lenesa ca fata era hranita de vaca neagra, aceasta ii spune mamei sale si mama vitrega insista pe langa barbatul ei ca vaca neagra sa fie omorata.Ori aici se mai intampla un fapt curios.Nu faptul ca vaca neagra a fost omorata este important, ci faptul ca oasele mamei-vaca sunt ingropate in pamant.In felul acesta, putem ajunge la concluzia ca sacralitatea vacii s-a transmis pamantului, sau ca insusi pamantul este considerat ca fiind vaca sacra, cea care da laptele si mierea asa cum ii vorbea Dumnezeu lui Moise.Fata cea harnica, continua sa vina la mormantul maica-sei(sa ne amintim de inhumarile boului sacru in Egiptul antic si de faptul ca atunci cad Moise era urcat pe Munte, copiii lui Israel facusera un bou din aurul si argintul furat de la egipteni.), sa se vaite de nenorocirile care au lovit-o:
"Ea se duse la mormantul ma-sei si-i spuse mahnirea-i.Abia ispravi si auzi glasul ma-sei din pamant care o sfatui..."
Ceea ce vedem in fata ochilor este Mama, Mama zeita, care are cateva reprezentari iconice:
Mama, vazuta ca o femeie, probabil cu cateva trasaturi puternic reliefate, soldurile mari, sexul masiv, sanii hiperdezvoltati sau posedand nenumarati sani, ori avand alaturi de dansa, un baietel sau o fetita.
Mai apare aici motivul secetei:Fata este acoperita cu cenusa si apoi ascunsa sub pat.De asemeni motivul Polyphem, sau al orbirii, corespunzator intunericului de trei zile.
Pipelcutza de Popescu.
S-a observat inca de la inceputul acestor comentarii, ca exista un fir standard, un model care este respectat de povestitor.Mama buna moare(Si intr-adevar, Rahela moare la nasterea lui Iosif), iar mama vitrega(Pamantul), il alunga poe baiat sau pe fata de acasa, sub diferite motive.Nu motivele sunt importante ci faptul ca eroul sau eroina, trebuie sa plece de acasa.Ori aceasta caracteristica, este specifica regilor pastori.Ce ibntalneste Iosif in calea lui?O fantana.Ce intalneste Harap-Alb in calea lui? O fantana.Unde duce ciobanul cel mititel oile in vreme ce fratii lui ii fac legea?La izvoare sau la izvor, deci tot la o fantana.Ce face Pipelcutza? "...dupa sfatul unei vaduve batrane, se duse de se baga fata in casa la Sfanta Luni."Ori atentie:"Pe drum slei si drese un putz."Nu face nimic altceva.Nu arunca cu pietre in luna, nu poescuieste hipopotami sau crocodili poe Nil, ci pur si simplu, "sleieste si drege un putz."Din o mie sau un milion de alte posibilitati, ea se hotaraste sa faca numai acest lucru.Sa fie de vina numai imaginatia povestitorului, sau aici mai este vorba de ceva care ne scapa?Pe urma lipeste un cuptor, curata un par de omizi, leaga rana unui corb, si ajuns la sfanta, corbul o invata sa potriveasca mancarea pentru pasari.In alte basme, se vorbeste nu numai despre pasari, ci despre tot felul de animale.Incepand de la fantana lui Iosif incolo, povestitorul vorbeste numai despre Egipt.Cuptorul este Egiptul.Parul, este arborele vietii, este semintia lui Israel, iar curatirea lui de omizi, are o cu totul alta explicatie filozofica decat aceea care se acorda in mod obisnuit.Si nu este numai o singura explicatie, ci sunt mai multe decat ne putem noi inchipui.Animalele de la curte Sfintei, sunt Zeii Egiptului.Pentru ca dupa potop, aici au fugit zeii si s-au preschimbat in animale.Fata invata sa le potriveasca bucatele, adica sa le cunoasca si sa le respecte ritualurile.Daca gasiti vreun comentariu legat despre un astfel de basm, cititi si minunati-va de aberatiile care sunt scrise acolo.Lada cu zestre, este cea cu care israelitii se intorc din Egipt.Urmeaza acum Exodul.Fata participa la serbarile sau balurile de la palat, dar la miezul noptii, fuge.Tocmai aceasta fuga reprezinta simbolul Exodului.Este bine insa ca cititorul sa urmareasca si explicatiile din perspectiva atlanta, deoarece unele lucruri sau intamplari se potrivesc in egala masura si intr-o parte si in cealalta, atata timp cat nu exista un motiv folcloric mai specific.
Pentru ca tot suntem la Ciclul mamei vitrege, am sa vorbesc despre doua basme :Cenusotca a lui Mera si Petru Cenusotca a lui Francu.Ceea ce incerc sa fac este sa ma transpun in mintea povestitorului si sa ii ghicesc sau sa ii inteleg simbolurile folosite in basm.Lucrul acesta l-am mai afirmat si alta data.Revin insa asupra lui, deoarece vor apare unele diferente de interpretare a textelor.Incerc de fiecare data sa ma apropii de adevar, de unde si micile oscilatii ope care o sa le observati in momentul tratarii/interpretarii materialului documentar.La Mera, citim:
"Un om avea trei feciori."
Cand un basm incepe cu cu formularea "un om avea trei feciori", prima intrebare care ne-o punem in mod firesc, este, de ce acest om nu avea doi feciori, unul singur sau mai multi?Problema este simpla.Daca basmul mentioneaza numai doi feciori, nu putem sa mai vorbim despre fratii lui Iosif ci de fratele acestuia.Folosirea pluralului pentru frate, incepe de la numarul doi in sus.Nu pot sa am frati decat daca numarul lor este minim de doi, sau este un numar mai mare decat acest numar.In anumite situatii, numarul trei apartine divinitatii, fie ca acesti frati apartin unei divinitati sunt legati religios de aceasta divinitate, de acest Dumnezeu, fie ca numarul trei este o reprezentare a divinitatii sub trei forme diferite.Am vazut ca egiptenii, aveau pentru zi, sau pentru imaginea soarelui in trei momente diferite ale zilei, trei denumiri separate.Acelasi lucru se va intampla si in ce priveste impartirea noptii.Religia crestina, va face transferul acestor trei momente solare diurne, redefinindu-l intr-un fel pe Dumnezeu.Din aceasta cauza, il vom intalni pe Dumnezeu Tatal, pe Dumnezeu Fiul si pe Sfantul Duh.Daca este sa vedem care parte a zilei ii corespunde lui Dumnezeu, putem apela la logica si sa consideram ca lucrurile stau in felul urmator:Dimineata cand soarele rasare, este Dumnezeu Fiul, cand ajunge la amiaza, este Dumnezeu Tatal, iar cand ajunge la apus, este Dumnezeu Duhul, sau Sfantul Duh.
"Cel mai mic, natantoc si nespalat, sedea toata ziua in gura cuptorului , ingropat in cenusa, incat era colbait ca racul."
Aceeasi imagine apare si in basmul lui Francu:
"...din care al treilea nu platea doi bani si fusese numit dupa firea lui, Petru Cenusotca, pentru ca tot in gura cuptorului sedea, si ziulica intreaga o petrecea cernand la cenusa, si jucandu-se cu carbuni."
Punctul de vedere al povestitorului, este acela egiptean.Este modul cum egiptenii vedeau popoarele invecinate, mai ales cele care se gaseau in nord-estul tarii lor.Este punctul de vedere al unei tari civilizate,fata de ceea ce se gasea dincolo de granitele sale.In acelasi timp, cenusa, nu se refera doar la nivelul de organizare sociala, a acestor popoare invecinate, ci si la seceta care bantuia lumea antica la un moment dat.La fel, cuptorul, poate fi vazut nu numai ca imaginea vetrei stramosesti, apartinand acelui neam salbatic care nu beneficia de avantajele civilizatiei.El poate fi interpretat ca fiind Egiptul.Acest popor, reprezentat simbolic prin Cenusotca, sau Petru Cenusotca(pentru ca traia intr-un tinut pietros),se juca in cenusa la gura cuptorului, adica undeva la intrarea in Egipt.
Intamplarea cu campul calcat de herghelia de cai,suntem tentati sa o punem in spatiul cultural al acestui popor reprezentat de Cenusotca.Asta pentru ca vedem holda, ca apartinandu-le lor.Furtul,(vazut ca o incursiune de prada din partea egiptenilor) ar justifica la un moment dat motivul sau replica ripostei, adica a patrunderii hicsosilor in Egipt.Confuzia, s-ar datora liniaritatii procesului de gandire.In realitate, hicsosii sunt cei care vor navali in Egipt,pentru a cauta bunuri si hrana, atat pentru ei, cat si pentru animalele lor.Faptul ca lucrurile stau astfel, este si urmatoarea formulare:
"In acea tara domnea Imparatul Verde."Dar tot un Imparat Verde, domnea si in Povestea lui Harap-Alb.Cei doi imparati, nu domnesc in mod intamplator peste tarile lor verzi, ci pentru ca Egiptul fiind o tara deltaica isi pastrase forta de a produce recolte, in conditiile in care celelalte tari vecine erau pustiite de seceta.La Mera, basmul continua liniar.Imparatul isi da fata de sotie aceluia care poate sari cu calul pana la coroana de aur si pietre scumpe, pusa in varful unui turn.Cenusotca o ia, este ulterior descoperit si se insoara cu fata lui Faraon.Ramane la latitudinea cititorului sa descopere ce reprezinta motivul turnului si al coroanei.Varianta lui Francu, este foarte interesanta.Cenusotca, apuca pe drumul din mijloc si ajunge intr-o padure(sa fie imaginea deltei cu papura si trestii substituita de catre povestitor cu ceva care este mai cunoscut in mediul sau cultural?), unde intalneste un mosneag:fie imaginea lui Dumnezeu, fie poe aceea a lui Faraon.Acesta il indrepta la sfanta Luni.(Sfanta Luni este de fapt sfanta Luna si se leaga de zeitatile noptii ale Egiptului antic.Este posibil ca ea sau o zeitate colaterala sa se regaseasca si in imaginea fetei care va apare aproape imediat, ca fata a lui Faraon dar si ca preoteasa a zaitei respective).
"Ea-i arata un palat minunat si-i spuse sa intre porin 12 usi, la a 13-a, gasind o fata neagra(?!),sa ramaie acolo trei nopti, si orice i s-ar intampla sa nu zica alta fara "cu Dumnezeu".
Avem aici mai multe piste de urmat:
-Fata este sotia lui Solomon.
-Fata este sotia lui Iosif.
-Ceea ce se intampla in acel templu sau piramida(mormant), este un act de initiere religioasa, pentru a deveni preot sau o incercare a curajului.Finalul basmului cu motivul celor trei daruri si acela cu nuntasi la masa, il regasim in Odiseea.
Cu toate acestea, ma intreb daca nu cumva basmul lui Francu nu este Solomonian, iar fecioara cea neagra nu este Sulamita sau Sunamita despre care vorbeste istoria si legenda.
Foarte interesant mi s-a parut basmul lui S.Fl.Marian, "Legenda Cucului".Continutul rezumat al basmului este urmatorul:
"Un om care avea doi copii, un baiat si o fetita, murindu-i sotia, se insoara a doua oara cu o femeie care este foarte rea.Aceasta incerca prin toate felurile sa scape de cei doi copii.Abandonati in padure, copiii revin pe urma de cenusa.Vazand ca nu poate sa se debaraseze de copii, mastera se hotaraste si il omora pe baiat fara nici-o remuscare apoi il dete sa fie facut mancare gatita de fata, pentru tatal lor.Fata ascunse inima copilului intr-o scorbura si dupa ce tatal il manca impreuna cu mastioanea, pe fratele sau, fata lua oasele si le ascunse tot intr-o scorbura.Intr-o dimineata iesi din acea scorbura o pasare cu pene sure, care se urca pe creanga unui copac de unde incepu sa cante.Mastioanea vrand sa arunce cu un drob de sare dupa pasare, drobul ii cazu in cap si o omora.Iar baiatul prefacut in cuc, ramase asa pentru totdeauna."
Tributar la randul meu culturii grecesti, primul gand care mi-a venit in minte, a fost cuvantul:Lykaon.Dictionarul de Mitologie Generala, vorbeste astfel despre Lykaon:
"Personaj fabulistic (?!) din mitologia greaca: Gazduind pe Zeus si hranindu-l cu carne de om, a fost prefacut drept pedeapsa in lup.( Lykos).Acest mit moral e povestit in variante apropiate de Eratosthenes, Clement Alexandrinul, si Ovidius in Metamorfoze.
Lykaon se lauda ca Zeus il viziteaza uneori ca simplu drumet, iar odata, anuntand ca marele zeu ii va fi oaspete,spre a fi sigur ca acel drumet nu va fi altul, ii pune perspicacitatea divina la incercare, amestecand intre carnurile de sacrificiu si ospat, si carnea unui copil ucis anume.Chiar atunci s-a starnit o furtuna si participantii la omorarea copilului au au pierit lovit de trasnet care era simbolul lui Zeus.Regele insusi va fi transformat in lup.Unii autori si filozofi greci au atribuit lui Lykaon, chiar potopul lui Deukalyon."
Acesta a fost gandul care mi-a venit in minte si m-a determinat sa iau in seama si legenda corespunzatoare.Legenda, a avut scopul moral de a limita sacrificiile umane care incepusera sa fie practicate pe o scara destul de mare, copiate fiind dupa fenicieni.Putem sa ne oprim aici si toata lumea va fi multumita.Ori aici este vorba de cu totul altceva.Mitul grec al lui Lykaon este un imprumut egiptean , si acolo este povestit intamplarea cu Moise.Copilul este Moise.Lykaon este nu neaparat numele Faraonului ci a mastii pe care o purta cand facea astfel de sacrificii rituale si arunca copiii lui Israel in apele Nilului.Fiind vorba de masa pe care i-o pregatea astfel lui Zeus/de fapt, Dumnezeul ebraic.De aceea mastera omoara numai baiatul in basm, si fata scapa.Ori fata ascunde inima copilului si oasele lui intr-o scorbura a unui copac, care este de fapt imaginea sicriasului de papura in care se gaseau intr-adevar inima si oasele lui Moise.Imaginea cucului, care este singur si calatoreste, este cea a copiilor lui Israel.Dvs. poate credeti ca toate se petrec la voia intamplarii.Nu este adevarat.Ceea ce incerc eu sa fac, este sa va conving de contrariu.
Foarte derutante sunt basmele din tipul Phryxos, acelea in care baiatul bea in padure apa dintr-o urma de cerb si se metamorfozeaza in animalulul respectiv, iar sora se casatoreste cu un imparat.Singura legatura dintre baiat si Moise, ar fi apa care apare ca un numitor comun.Inteleg iarasi de ce craiasa cea vitrega vrea sa omoare baiatul, dar nu inteleg semnificatia simbolica a cerbului in care s-0a metamorfozat baiatul.Exista porobabilitatea ca Exodul Biblic sa fie reprezentat in cadrul basmului, prin aruncarea fetei in helesteu:
"In vremea aceea, cerbul gemea intr-una venind la helesteu(miscarea cerbului catre apa reprezinta de fapt Exodul), si afland boierul cele intamplate, porunci sa dea drumul apei din Helesteu(Moise intinzand toiagul sacru catre Marea Rosie) si pe fund afla poe cucoana supta de apa , dar vie."(Si copiii lui Israel trecura peste Marea Rosie ca pe uscat.)
Motivul "Celei mai frumoase", din basmele tipului "Rodia", sunt Atlante.Este suficient sa ne amintim doua lucruri, si anume:
-Ca motivul apare in Grecia antica si se refera la cele trei zeite:Hera, Afrodita si Atena, care aflandu-se in aceasta dilema legata de frumusete, vor apela la judecata lui Zeus si apoi la aceea a lui Paris, fiul regelui Troyei, POriam si al reginei Hecab.Ca sa castige concursul, Afrodita ii promite lui Paris sa i-o dea pe cea mai frumoasa femeie a acelor timpuri, Helena.De fapt, Afrodita face cu totul altceva.Isi declina frumusetea, atragandu-i printului troian atentia asupra cetatii Atena si a zeitei acestei cetati.
Dar la inceput, dilema aceasta este aruncata de marul de aur al zeitei Eris, pe care scria"Celei mai frumoase".
Recunoasterea frumusetii, dadea nastere unei situatii neobisnuite: Razboiul.Fata este mai frumoasa decat mastera sau decat mama ei.Atena este mai frumoasa decat Babilonul persan, ceea ce in conditiile istorice de atunci, starneste gelozia, ori zgandare trufia regala a lui Darius si a lui Xerxe.In basmele acestui tip, apare si sacrificarea Ifigeniei,dar in basm, sacrificiul este mai mult simulat.Incercarile repetate de a o omora pe fata in coliba din padure, reprezinta asediul la care este supus cetatea Troya sau Atena. In unele variante apare Braul reginei amazoanelor Hypolita sau braul Brunhildei, cu care au de-a face atat Herkules cat si Sigurd.Braul este cand pestrit, pentru ca armata invadatoare este alcatuita din mai multe semintii, cand este de piatra, pentru ca povestitorul se refera la zidurile care inconjoara cetatea.Cand acest brau este de fier, se refera tot la armata cotropitoare, imbracata in armurile razboiului si cu armamentul corespunzator din dotare.Acest tip, ar trebui sa fie grupat in cadrul basmelor atlante, alaturi de tipul:Amor si Psyche(Ciclul parasirilor sau om-animal, ), cat si de ciclul Fecioarei razboinice (sau al amazoanelor.)Si evident alaturi de toate basmele cu un continut similar si care reprezinta apocrife ale celor doua mari poeme universale, Iliada si Odiseea, a lui Homer.
Ciclul petirilor, lui Saineanu, este impartit de exeget in doua tipuri:
-Tipul Edip, sau al enigmelor si are urmatoarele intamplari:
Petitorii isi risca viata pentru fata imparatului, care le pune una sau mai multe ghicitori anevoioase.Dupa ce s-au prapadit o multime de tineri, Fat-Frumos afla dezlegarea ghicitorilor, si se casatoreste cu domnita.Basmele mentionate aici, sunt:
Ciobanasul cel istet, Un mort a omorat doi, Povestea unei fete de imparat, Pielea de purice.
-Tipul Enomaos sau al sarcinilor, cu urmatoarele poeripetii:
Fata imparatului sau tatal ei, impune petitorilor sarcini grele.Dupa ce multi si-au pierdut viata, Fat-Frumos izbuteste sa le indeplineasca castigand in acest fel rasplata promisa.Basmele care alcatuiesc acest tip sunt urmatoarele:
Fata cu trei petitori, Basmul cu oglinzile si covorul, A cui sa fie fata cea frumoasa? , Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat, Fata Rumpe-Haine, Dracul in butie,Fata de imparat si porcarul.
Accentul pe care il pune exegetul, este de fapt o marturisire de credinta, care se leaga aproape in totalitate de mitologia greaca.Departe de mine gandul de a contesta uriasa influenta pe care aceasta mitologie si in general cultura, a lasat-o asupra culturii noastre romanesti, asupra folclorului nostru.Repet faptul ca munca exegetului a fost de-a dreptul titanica.Ori vastitatea informatiei, metoda de lucru folosita, a creat un monument maret care apartine patrimoniului nostru national cultural si trebuie respectat ca atare.Dar suntem oameni si din acest motiv, suntem supusi greselii.Aceasta nu inseamna ca eu nu pot gresi la randul meu.De aceea spun ca teoriile nu sunt batute in cuie si ca cercetarea nu inceteaza, oricat de seducatoare ar fi interpretarile prezentate de exegeza la un moment dat pe marginea materialului faptic.Se intampla sa trecem de sute de ori pe langa un colt de strada si lucrurile sa ni se para atat de firesti, incat povestind acest episod, sa omitem existenta masinii parcate acolo, si careia nu-i acordam atentia cuvenita pentru ca in subiectivismul nostru, acest detaliu se topeste in imaginea generala, devenind invizibil.Suntem subiectivi.Cu cat iubim mai tare un lucru, devenim si mai subiectivi.Ne implicam emotional si atunci incepem sa vedem lucrurile nu in modul obiectiv asa cum sunt ele, ci din perspectiva propriilor noastre emotii modificand realitatea potrivit dorintelor noastre.Incepem sa vorbim tare, incercand sa acoperim celelalte glasuri care ne zgandara sau ne deranjeaza.
Saineanu, are dreptate cand spune:(pg.498):
"In antichitate, dezlegarea enigmelor e legata de numele lui Edip, a carui tragica soarta, apartine aiurea."
Dreptatea lui Saineanu, are insa o valoare relativa, in masura in care se refera numai la cultura si respectiv civilizatia greaca.Pentru ca mult inainte de Edip, cel care va face acest lucru, spunand visele fratilor lui, si apoi deslusind visele lui Faraon, va fi biblicul Iosif.Acolo Sfinxul este Dumnezeu iar Edip este Iosif.Si se mai intampla ceva care nu ne spune nici un text.Trebuie sa ai o minte extraordinar de ascutita sa poti intelege mesajele simbolice ale lui Dumnezeu.Ori aceasta putere de patrunde a intelesurilor, te apropie si chiar te identifica cu Dumnezeu.Iosif nu ar fi putut sa inteleaga visele lui Faraon daca Dumnezeu nu ar fi existat intr-insul.Moise nu ar fi putut sa faca miracolele descrise in Biblie, daca Dumnezeu n-ar fi fost cu el, contopindu-se la un moment dat cu leaderul spiritual al copiilor lui Israel.
V-am aratat o alternativa la cele scrise de Saineanu, si am deschis aceasta portita catre necunoscut, pentru ca noi cunoastem povestea lui Edip din perspectiva greaca.Grecii ne povestesc un mit.Dar cat din acest mit apartine grecilor?L-am gasit pe Achile la egipteni, pe Lykaon tot in acest spatiu cultural ,am gasit o serie intreaga de mituri povestite de greci, dar multe dintre acestea nu au facut decat sa reia sub o forma apocrifa, mituri si istorii egiptene si ebraice.Suntem racordati la istoria si cultura universala, aceasta ne da dreptul sa consideram ca o parte din intamplarile povestite, apartin si istoriei noastre.Este acea istorie care se intinde cu mult dincolo de cultura si istoria acestor pamanturi, acel "Ille tempore" despre care ne vorbea Mircea Eliade in Istoria Religiilor si nu numai.
Pana cand nu vom vedea ce este de fapt cu mitul lui Edip, afilierea basmelor la acest tip, ramane aici sub semnul intrebarii.Urmarind ceea ce a scris Lazar Saineanu in Ciclul petirilor, imi vine in minte intoarcerea acasa a lui Ulise.Eu cred ca aici se gaseste cheia acestui ciclu, in Odiseea lui Homer.Dar trebuie sa fim atenti la un lucru.Nu tot ce seamana poate fi identificat cu Odiseea.Pentru ca povestitorii au limba fermecata a sirenelor si ne ispitesc in labirint, de unde nu putem iesi fara firul Ariadnei.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:43

Piele de purice a lui Cosmescu, este un basm vetero-testamentar.Prin urmare, este un basm atipic pentru clasificarea facuta de catre Saineanu.Si sa va spun de ce.In timp ce citeam disperat si cautam solutia basmului, am dat de motivul Marii Rosii si mi-a venit inima la loc.
"Si tocmai cand erau departe(copiii lui Israel),se trezi Necuratul (Faraon) si se lua cu toti dracii (cu toata armata egipteana ) dupa dansii.Cand era sa fie ajunsi, unul dede cu toiagul in pamant(Moise) si se facu un lac mare.( Marea Rosie).Unii din draci crapara ( detasamentul de care a lui Faraon ) iar capetenia lor, cu cei scapati, se luara iarasi dupa ei.(Este singurul loc in care apare in basme aceasta mentiune.Majoritatea basmelor opresc urmarirea copiilor lui Israel de catre Faraon la Marea Rosie.)"
In basm mai apare un motiv neasteptat, care poate sugera existenta unei necropole, asa cum am spus si in alte parti.Dar la fel de bine poate sugera si cu totul altceva.Spre exemplu cetatea in care se vor inchide cei care au fugit din Egipt si au fost omorati de catre Faraon:
"Cand era sa fie din nou ajunsi, al patrulea dede cu buzduganul intr-o pestera, ea se deschise si dupa ce inbtrara cu totii, se inchise iarasi.Necuratul cu ai sai sedea afara asteptand."(pg.502).
Observati ca Saineanu, nu este constant in alegerile pe care le face.Acelasi lucru se intampla si in cazul celui de-al doilea tip, "Enomaos":
In basmul neogrec Domnita ascunsa sub pamant, (Hahn,13),un imparat pune un mester sa-i cladeasca sub pamant un palat mare (Labirintul) unde baga pe fie-sasi face cunoscut ca o va da dupa cel care va fi in stare sa o gaseasca (imparatul omorase pe mester ) iar cine nu va putea isi va pierde capul.Dupa ce pierira o multime de tineri, un flacau reusi sa o afle, introdus de insusi imparatul care duse fiicei sale un miel cu lana de aur imprumutat de la un pastor(si in acel miel se gasea flacaul). Dupa ce-l indragi fata, flacaul trebui sa o recunoasca intre mai multe rate in care imparatul prefacuse pe Domnita cu roabele sale si apoi o lua de sotie."
Daca ar fi dupa mine, mitul labirintului ar trebui rescris, si in acelasi timp si scena din Odiseea cu Polyfem sau aceea a calului troian. Dar din acestea trei doar una singura este cea adevarata.Ori pentru asta trebuie sa tinem cont cine spune basmul, pentru ca o anumita perspectiva actioneaza asupra simbolurilor initiale si le modifica substantial facandu-le de nerecunoscut.Iarasi cu acest basm, deschid o poarta cat sa zareasca un pic ochiul dincolo de ea, si ma cutremur de frumusetile pe care le banui, adevarate comori care pot face deliciul exegetului care s-ar ocupa de acest studiu.In sinea mea, ma rog lui Dumnezeu, ca printre cititorii mei necunoscuti sa se numere si fiul capabil sa ma urmeze.
Basmul neogrec "Vanatorul si oglinda atotvazatoare", este basmul animalelor recunoscatoare care il ajuta pe flacau sa se ascunda in locurile cele mai neasteptate.Ascunderea lui Fat-Frumos pe fundul apei se refera la trecerea peste Marea Rosie ca pe uscat.In "Pastorasul nevazut", cele douasprezece fete de imparat care isi rupeau incaltarile noaptea dansand, exista din nou motivul stancii pe care l-am intalnit mai inainte:
"Zburand cu totii, trecura prin paduri de arama, de argint si de aur, (pastorasul baga in ranita o cupa de arama si o frunza de arama, )si ajunsera la o stanca foarte mare.Lovita de duh cu o varga, se facu o crapatura, pe unde intrara.Acolo dedera peste un mandru palat unde fura intampinati de 12 Feti-Frumosi.Dupa ce jucara diferite jocuri, insotite de o muzica maiastra, se intoarsera."
Nu pot spune aici ca este Muntele Horeb.Totusi, Moise va lovi cu toiagul sau sacru stanca Horebului din care va tasni apa.Ori ca sa tasneasca apa, trebuie ca in stanca sa existe o crapatura.Ceea ce zugraveste povestitorul aici, si numai acest lucru este valabil, este interiorul unei necropole.Este una asemanatoare cu cea din balada Toma Alimosh.Este una asemanatoare cu cele descrise de George Denis in Civilizatia Etrusca.Ceea ce cititorul vede plin de miscare si de exuberanta vietii, sunt picturile, sau iconografia reprezentata pe peretii interiori ai acelei pesteri.Si daca intuitia nu ma insala(dar ea ma va insela in mod sigur de data asta)este mormantul din stanca a sotiei lui Mykerinos, pe care grecii l-au transformat prin omisiunea unei parti a numelui in Mynos, si au transformat-o pe Pasifae, intr-o creatura monstruoasa( din cauza ca incalca tabuurile moralei noastre crestine, dar fara sa se cunoasca valoarea simbolului folosit)care a devenit metresa sau amanta unui taur.
Va trebui sa acordam insa credit si perspectivei grecesti a basmului.Pentru ca dansul in unele variante se savarseste pe sabii si cutite, amintind mai degraba de un conflict armat decat de un joc de societate.Interpretariele textului, sunt legate nu de scrierea vaga care este citita la modul grosier, ci de detaliu.Intelegerea corecta a detaliului, seamana cu o faclie care luminand puternic, iti dezleaga intelesul obiectelor ce se gasesc in intuneric.
Perspectiva homerica propusa de mine, se refera la intoarcerea lui Ulise la casele lui.Stanca despre care aminteam inainte este insula Itaka.Obiectele culese pe drum si ascunse in ranita sa din spate, sunt darurile feacilor.Eroul ajunge invizibil la propriile sale case si nu este recunoscut de nimeni.Abia cand incepe sa vorbeasca de semnele cunoscute doar de Penelopa, este recunoscut de catre sotia sa cea cuminte.Iar in ce priveste moartea fiilor de imparati ea apare in amanuntime descrisa in capitolele finale ale Odiseeii lui Homer.Si iarasi despre apocrifele Odiseii din basme si din celelalte productii folclorice, s-ar putea scrie o carte interesanta.
Ciclul Fatalitatii.
Este impartit si el in doua tipuri.
-Tipul Moira,Lazar Saineanu, aratand ca un rol important joaca in basme, Zanele Destinului sau Ursitoarele, care vin in casa noului nascut a treia zi de la nastere si ii ursesc viata de care va avea parte.Basmul aratat aici se numeste Aflatul si apartine colectiei lui Reteganul.
-Al doilea tip este Nemesis, sau a Dreptatii Divine.
Aici sunt enumerate mai multe basme:
Fata cu pieze rele, Povestea norocului, Gaina neagra, Cine cauta gaseste, Ioan Pripila, Soarele Dumnezeu, Dreptatea si Strambatatea, Nu fa rau fratelui tau, Toader flamandul, Fratele pizmaret, Dreptatea si Strambatatea, si altele.
Asa cum s-a mai intamplat in alte dati si am gasit acest obicei si la alti exegeti, exista tendinta sa se acorde unui motiv folcloric, toata atentia, in detrimentul celorlalte motive.Scotand in evidenta un asemenea motiv, exegetul se intampla sa piarda din vedere mai multe aspecte.Unul dintre ele este ca un motiv are aceeasi importanta ca si restul de motive din cadrul basmului sau produsului folcloric.Personal, nu consider ca exista motive folclorice privilegiate.Alteori, exegetul pune accentul pe motive imaginare, pierzand din vedere faptul ca motivul adevarat este cu totul altul.Am dat la vremea respectiva ca exemplu, motivul zidirii de vie, din balada Mesterului Manole.S-a batut atat de tare moneda pe acest aspect incat s-a pierdut din vedere faptul ca balada vorbea de o constructie.Dezavantajul creat de catre exegeza, a constat in focalizarea atentiei(ceea ce intre anumite limite, desigur nu este rau), asupra acelor balade care au ca motiv printre celelalte acest motiv al imolarii.Partea rea a acestei focalizari, este ca nu au fost valorificate celelalte productii folclorice din care aceasta imolare a femeii putea sa lipseasca.Aceasta inseamna ca munca exegetului s-a facut partial, fara sa tina seama si de celelalte variante , haide sa le numim atipice.Mai exista si acum o serie intreaga de produse folclorice care vorbesc aparent de imolare, semnificatia simbolica fiind cu totul alta decat interpretarea oferita de catre cercetare.Uneori imolarea, nu este altceva decat mentionarea insulei in care a nascut personajul feminin.Numele insulei, "de piatra", a provocat imaginatia povestitorilor care au facut ce au putut cu pietrele respective, lucru ce a pus la mare incercare exegeza.O situatie asemanatoare se va inregistra in cazul nasterilor miraculoase, care pot fi aduse la o explicatie mai materiala si mai plauzibila, reconvertind motivul mitic in realitatea istorica.Neghinita, Piparus, Fiul cel mic al imparatului, Praslea, uneori chiar Statu-Palma Barba Cot, nu sunt personaje schiloade sau suferind alt handicap, decat faptul ca sunt mai tinere in plan istoric decat alte natii, fapt pentru care va fi folosit termenele de multime, si de copii.
Aflatul, nu este important din perspectiva zanelor Ursitoare, ci pentru ca el reface un anumit destin Biblic.Aflatul este descoperit plutind pe o apa sau este aruncat pe o apa ca sa nu se implineasca destinul acestuia scris chiar de Dumnezeu.In alte variante, copilul este ascuns intr-o scorbura.Toate aceste amanunte specifice vin si repovestescinceputurile vietii lui Moise.Vreau sa spun cu asta ca basmul Aflatul a lui Reteganul, este vetero-testamentar.Chiar si trimiterea lui in vie sa aduca struguri, -acolo unde apare acest episod,- este descris in Vechiul Testament.
Varianta sarba "Ursita", se apropie si mai mult de modelul vetero-testamentar.Fratele cel care nu avea noroc pleaca sa dea de urma ursitei sale, si da pe drum de niste oameni care il roaga sa intrebe: de ce unul nu-si poate satura copiii,si parintii sai nu vor sa moara.De ce oile unuia nu se mai ingrasa, ci slabesc intr-una.Ajungand apoi la o apa, o ruga sa-l treaca dincolo, ceea ce facu apa, invoindu-se saracul sa intrebe pe Ursita de ce nimica nu poate trai intr-ansa.Va mai spun de ce acest basm seamana cu cele de tip vetero-testamentar?Cred ca deja ati descoperit acest lucru si Dvs. singuri.
Basmele din tipul Nemesis, au motive cu arhetipuri diferite, ceea ce face ca gruparea sub aripile acestui tip sa fie de-a dreptul stranie.Astfel, "Povestea norocului" a lui Stancescu este de fapt varianta apocrifa (?!) a lui Ali-Baba si celor 40 de hoti.Teoretic, ar trebui ca basmele care argumenteaza acest tip, sa fie legate de acelasi arhetip, ori minunea asta nu se intampla, ceea ce inseamna ca maestrul se contrazice (sau se incurca) in propria sa clasificare.Singurul motiv care este comun unei categorii destul de mari de basme, este cel din prolog, al fratelui bogat si al fratelui sarac.Este un motiv destul de mare sau de important ca sa provoace miscarea .S-ar putea face un studiu interesant pe baza acestor motive care provoaca miscarea eroului.Astfel intr-un basm, ca acela de fata, miscarea este produsa de saracia unuia dintre frati.Acesta este un adevar, si el este probat de realitatea in care traim.Niciodata fratele cel bogat nu o sa plece in Italia, Spania sau intr-o alta tara ca sa munceasca.Acest lucru il va face inbtotdeauna fratele cel sarac.El este cel care trebuie sa plece sa munceasca in alta parte, daca doreste sa supravietuiasca.Aceasta miscare pe care majoritatea oamenilor o vad in momentul de fata ca o expresie a liberatilor democratice, (ce ironie), este masura cu care putem aprecia saracia unei natiuni.Cu cat oamenii sunt mai saraci, cu atat numarul celor care va pleca in strainatate va fi mai mare.Alt motiv al miscarii, sunt furtul astrelor.De fapt nu furtul astrelor, ci promisiunea de a se da acelui sau acelora, fata de sotie si jumatate de imparatie.Motivul invocat aici este in definitiv tot saracia, dar acoperit de o propunere tentanta.Daca eroul nu ar fi sarac, tentatia care este fluturata ispititor pe sub nasul lui, si-ar pierde in intregime valoarea devenind egala cu zero.Si atunci eroul ar astepta ca timpul sa rezolve toate prioblemele.Furtul cosmic este insa ceva foarte indepartat de posibilitatile materiale, spirituale, tehnice, chiar magice ale unui erou.Din aceasta cauza s-a introdus intemeiat sau nu, furtul printesei, a fetelor sau a nevestei unui imparat.Acest gen de rapt omenesc, nu numai ca a facut istorie si amintesc fugitiv de:Avram si Sara, de Helena din Troia, de rapirea Sabinelor si alte exemple pe care le vom gasi la Saineanu si colaboratorii.Metoda, desi nu este agreiata, pe motivul nivelului social si cultural pe care societatea l-a atins in vremurile noastre, se practica si acum.Ceea ce difera este obiectul furtului si faptul ca se pune un pret al rascumpararii pe el.Si putem continua asa la nesfarsit.
Gaina neagra, a lui Stancescu, aminteste in prolog tot de saracie:
"Un om se baga sluga la un boier care-i indragise nevasta (motivul David si Betseba) si, ca sa-l sileasca sa ramaie, nu voia sa-i dea simbria."Iata iarasi un motiv pentru miscare, dar acest motiv are mai multe fete:
-intentia lui David de a scapa de sotul femeii.
-La nivelul basmului, neplata simbriei.
-Si tot la acest nivel, cautarea in lume a norocului, adica unui loc unde omul putea sa traiasca fara sa isi puna problema zilei de maine.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:47

In "Cine cauta gaseste," de Sevastos, intalnim numai motive vetero-testamentare.
"Un om caruia sfantul Soare ii luase femeia si i-o suise la cer, se duce la Dumnezeu sa se planga de dreptatea sa sau de norocul sau.Pe drum este insarcinat de un mosneag(atentie, mosneagul acesta nu este unul obisnuit ci chiar regele David,) sa intrebe pe Dumnezeu de ce nu are si el un foc si un tol mai bun."Aluzia din acest motiv se refera la batranetea regelui David care murea de frig, pentru ca focul nu-l mai incalzea, si hainele puse deasupra lui sau cu care se imbraca, nu mai aveau nici un efect.La un moment dat imi pun urmatoarea intrebare:Nu cumva uriasul care tremura de frig cam in multe basme, (vezi si Povestea lui Harap Alb a lui Creanga ) nu este Dumnezeu, ci David?Vreau sa spun ca avem doua posibilitati, doua arhetipuri care converg catre acelasi motiv folcloric.Sau avem doua motive diferite care se duc fiecare la casa lui.Indiferent de explicatie, motivul este vetero-testamentar.
Motivul pescarilor, eu il pun in relatie cu trecerea peste Marea Rosie.
In"Ioan Pripila" a lui I.Broju, apare motivul insulei Itaca:
"... si in cele din urma ( se baga sluga ) la un morar pentru piatra hodorogita din mijlocul curtii, ca simbrie."
Piatra din mijlocul curtii, este insula Itaca.Intr-un alt basm, nu un mosneag o sfarama in masele ci niste pasari, care o reprezinta de fapt pe Atena.Am sa rog insa cititorul sa fie atent ca ceea ce este valabil ca interpretare intr-un basm, poate sa fie cu totul altceva intr-un basm asemanator.Pentru ca ceea ce citim si consideram ca sunt variante ale aceluiasi basm, sunt de fapt basme total diferite.Ceea ce fac eu in clipa de fata, nu este o lucrare de specialitate batuta in cuie, ci doar o propunere de interpretare hermeneutica a miturilor si culturii populare,cercetarea urmand sa stabileasca repere solide de identificare in aceasta masa miscatoare de informatii si chiar de interpretari contradictorii.
Dupa ce reusesti sa stabilesti cateva criterii de evaluare, iti poti permite sa faci filozofie pe marginea motivelor analizate.In basmele din cadrul tipului Nemesis, Ciclul Fatalitatii,Dreptatea si Strambatatea, Nu fa rau fratelui tau, si altele , apare motivul ochilor scosi. Exista in toate aceste motive desigur si un sens figurat, in care, " a scoate ochii cuiva", "a bate pe cineva la cap", exista niste sensuri bine definite.Dincolo de acest prag subtire, incepe hora interpretarilor materiale, ne gasim in acel spatiu in care cautarile noastre se izbesc de informatie si de faptul ca vorbele au foarte multe semnificatii simbolice ferecate in ele.Exista mitul lui Polifem urmat indeaproape de ceea ce-i face Pacala unui drac "La moara dracilor", in Ispravile lui Pacala a lui Dulfu.Exista scoaterea ochilor scorpiei care coboara din copac, venind sa se incalzeasca la foc. Exista iarasi, motivul acesta a scoaterii ochilor pentru o bucata de paine,( si aici apare semnificatia morala despre care aminteam mai inainte)dar care spre deosebire de explicatia solara din primele cazuri, aici este pusa pe seama exploatarii individului, pentru o bucata de paine.Uneori ochiul sau ochii au si ei parte de rapt asemenea raptului cosmogonic.Putem alatura pentru ca suntem in preajma acestui motiv si raptul inimii, echivalenta pe plan moral cu existenta unui om fara inima, si in celelalte directii, despre pierderea puterii(un om fara inima, fara vlaga, fara putere.), la care putem sa adaugam si moartea individului.Cele cateva cuvinte spuse aici nu acopera decat foarte putin din ceea ce se poate spune in realitate pe acest subiect.Pentru ca fiecare motiv popular, in evolutia lui temporala, legat de evolutia mentalitatii noastre omenesti, devine o carte, o poarta catre cunoastere care poate fi deschisa si inteleasa nu numai din perspectiva folcloristului, ci si prin prisma celorlalte discipline.Este momentul acum, sa vorbim despre Ciclul Uriasilor si al Piticilor, desi despre aceste doua tipuri de personaje, -fara a ma referi inca la ciclul lui Saineanu, -le-am regasit si sub alte denumiri mai mult sau mai putin sugestive in basmele pe care le-am analizat inainte.
Ciclul Uriasilor si Piticilor.
Saineanu, pune aceste personaje fantastice si deci eminamente simbolice( pentru ca exista si un fantastic al simbolului, nu numai al unor intamplari care sfideaza legile naturale cu care suntem obisnuiti),pe seama creationismul extrem al fanteziei autorilor producatori de folclor. Eu unul as fi ceva mai prudent cu asemenea afirmatii, din moment ce exista o explicatie legata de prezenta unui model arhetipal din care autorii respectivi se inspira."Nicaieri nu se vadeste mai bine tendinta antitetica a psihologiei populare, ca in contrastul moral dintre uriasi si pitici."Basmuitorul popular, va da nastere unor personaje fictionale derutante, in lumea carora, demarcatia dintre imbecilitate si inteligenta este incalcata cu usurinta.Nu intotdeauna oamenii si piticii sunt personajele pozitive ale basmului, in detrimentul uriasilor imbecili si paranoici.Tot ceea ce se spune despre unii sau despre altii, are valabilitate numai in spatiul cultural al basmului.Etimologia are si momentele ei de slabiciune si neputinta cand poate explica un nume pe intelesul cu care il inzestreaza autorul in cunostinta sau in necunostinta de cauza.Dar intelesurile desi reale, sunt fundaturile labirintuylui in care ne ratacim.Termenul maghiar pentru Urias,"Orias"=Om gros, este departe de a fi o definitie corecta.Novacul sau Arapul, pot inghiti si regurgita armate intregi, ceea ce este deja o manifestare a unei forte miraculoase, dar intotdeauna raman spatii neacoperite, neexplicate, neintelese.Nu raspundem la ele fie din teama, fie ca nu stim sa punem intrebarile corecte pentru a primi raspunsurile corespunzatoare, nealterate de fantezia creatorilor populari.Si ca sa revenim la ideia dinainte, linia de demarcatie este parcursa cu aceeasi gratie ca granitele care despart doua tari.De o parte si de alta.Uneori uriasii sunt entitatile rele, alteori devin curios de bune si de mamoase.Un lucru asemanator putem spune si despre pitici, a caror structura sufleteasca sufera in basme diferite transformari ca spiritul nestatornic osciland intre Dr.Jekill si Mister Hyde.
Ceea ce ma amuza, sunt remarcile de genul:
"Uriasii dupa inchipuirea poporului, reprezentau generatia anterioara umanitatii actuale."
Daca o astfel de afirmatie poate fi totusi digerata, lucrurile se complica si devin hilare cand autorul spune:(pg.527):
"..erau tot oameni, dar cu proportiuni superioare: capul unui urias era cat un munte,picioarele groase cat butoaiele, in gura lor puteau intra 5-6 oameni deodata."
Daca cineva dintre Dvs., poate aduce o dovada materiala in acest sens,accept aceasta dovada ca pe o realitate, dar o realitate care exprima limitat existenta unei creatii a lui Dumnezeu, care nu este totusi om, in pofida asemanarii cu acesta.Este altceva.Iar acest lucru este la fel ca si basmul, o realitate fictionala care in ciuda asemanarii uneori pana la identificare cu realitatea, nu este realitate si deci nu este un fragment de istorie a umanitatii noastre.
Existenta unor uriasi ca Briareu, cu o suta de brate si cincizeci de capete, care se misca in spatiul cultural al mitologiei elene, nu este explicata din punctul realist , materialist, daca vreti, poate chiar de-a dreptul egoist al cercetarii actuale.Bine, personajul exista, este fantastic, este proiectia mentala a subconstientului unei colectivitati umane,este obsesia unei realitati care capata chip in inconstientul nostru, in imaginar.Dar stam in capul cararii, stim unde ne gasim dar nu mergem deloc pe carare inapoi ca sa
revedem chipul real al obsesiei noastre, pe care mintea o conserva in inconstient transformata in simboluri."Fat-Frumos, isi asociaza acesti agenti auxiliari si uriasi nazdravani, ale caror aptitudini extraordinare sunt indicate de de numele lor mitice:
Flamanzila, Setila, Gerila, Stramba Lemne, Sfarma Piatra, etc..
Ei sunt in genere buni si milosi alteori vicleni, cruzi si antropofagi.."(pg.527)
Aceasta proiectie pozitiva, se naste din ignoranta.Potrivit afirmatiei exegetului si a colaboratarilor sai, sau a tuturor care impartasesc aceste idei, s-a ajuns in situatia ca acesti uriasi sunt buni, numai pentru faptul ca il insotesc spre exemplu pe Harap Alb.Nu am putut sa inteleg niciodata cum poate fi seceta si respectiv foametea spirite pozitive, numai facand sa moara cateva milioane de oameni? Nu pot intelege iarasi pozitivismul lui Harap Alb, cand, ca sa nu omoare furnicile, se arunca in apa.Sigur, ca in basm, intentiile autorilor primeaza, dar asta nu inseamna ca cercetarea sa fie la fel de subiectiva in demersurile ei.
Spre deosebire de celelalte cicluri, in mod paradoxal, in acesta nu figureaza motivele care ar trebui sa explice titlul exegetului, si potrivit caruia, basmele ar trebui sa fie impartite in doua tipuri:
-Tipul Uriasilor.
-Tipul Piticilor.
Stranietatea acestei omisiuni, porneste de la faptul ca atat uriasii cat si piticii circula sub forma de motive in cam toate basmele.Omisiunea mai inseamna ceva.Modul in care Saineanu a facut clasificarea basmelor, este formal, lipsit de o baza reala.Prezenta lor a fost epuizata in cercetarea facuta in cadrul altor clase si tipuri, ceea ce l-a facut pe exeget sa ramana la un moment dat fara materia prima.Din acest motiv, exegetul a sabotat fara sa vrea propria sa intentie, cand ar fi putut foarte bine sa mute acest capitol (cu Ciclul Uriasilor si piticilor, in Partea I, la introducere, la capitolul IV, la Sceneria fantastica a basmelor, din moment ce aici dezvolta un subiect asemanator.
Ciclul omului viteaz.
Lazar Saineanu, imparte acest ciclu in doua tipuri:
-Tipul Orion.
Puterea eroului se datoreste unei nasteri miraculoase: originea animala,sau zamislire supranaturala.Basmele corespunzatoare sunt:
George cel viteaz, Spaima zmeilor, Vasilica Viteazul, Ionel cel fara de frica, Ioanes Masariul, Ostasul fara frica, Mangiferu.
-Tipul Hercule-Pacala.
Un om de rand, pacaleste niste zmei ingrozindu-i cu pretinsa lui putere si scapa de ei doar dupa ce este platit consistent cu unul sau mai multi dessagi cu galbeni.Basmele mentionate sunt:
Saracul si dracul, Dracul si cana, Zdrancu spoaima zmeilor, Danila Prepeleac, Shotia babei, Ghibirdic cel mai voinic, Stan Bolovan, Titirezul si zmeul.
George cel Viteaz din colectia Ispirescu este o varianta romaneasca a legendei nordice a lui Siegfried.Aceasta din cauza sabiei Balmut, de fapt Balmung care apartinea eroului din acele variante.Cu toate acestea, vom recunoaste cu usurinta motivul ascunderii lui Moise intre trestii de catre maica-sa:
"Copilul ascuns de imparateasa intr-un stuf(?!) de flori..."
Un alt motiv vetero-testamentar este si acesta:
"Pe cand talharii beau si se veseleau,"odata se despica zidul si se ivi o umbra care puse poe masa doua lumanari aprinse de piatra, o carte si o cheie.Apoi umbra se facu nevazuta si talharii ramasera ca scrisi pe perete."
Iata modelul biblic dupa care s-a inspirat povestitorul:
1. Regele Belşaţar a făcut un mare ospăţ pentru o mie din dregătorii săi şi în faţa celor o mie a băut vin.
2. Belşaţar când era în toiul ospăţului, la băutul vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care Nabucodonosor, tatăl său, le luase din templul din Ierusalim, ca regele să bea vin din ele, împreună cu dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.
3. Atunci au fost aduse vasele de aur şi de argint care fuseseră luate din templul lui Dumnezeu din Ierusalim şi au băut din ele regele şi dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.
4. Ei au băut vin şi au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.
5. În aceeaşi clipă au ieşit degetele unei mâini de om, care au scris în faţa sfeşnicului celui mare pe tencuiala peretelui palatului regal, şi regele a văzut vârful degetelor mâinii care scria.
6. Atunci faţa regelui s-a îngălbenit şi gândurile lui s-au tulburat; încheieturile coapselor sale au slăbit, iar genunchii i se izbeau unul de altul neîncetat.
7. Regele a început să strige din toate puterile să i se aducă prezicătorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne. Atunci el a prins a grăi şi a zis tuturor înţelepţilor din Babilon: "Oricine va citi scrisul acesta şi îmi va arăta tâlcuirea lui va fi îmbrăcat în veşmânt de purpură, lanţ de aur i se va pune împrejurul gâtului lui şi va cârmui ca al treilea în regatul meu!"
8. Atunci au venit toţi înţelepţii regelui, dar nu au putut citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul lui.
9. Regele Belşaţar s-a înspăimântat foarte, faţa lui s-a îngălbenit, iar dregătorii lui au rămas înmărmuriţi.
10. Regina, auzind strigătul regelui şi al dregătorilor, s-a dus in cămara de ospăţ. Ea a început a grăi şi a zis: "O, rege, să trăieşti în veac! Gândurile tale să nu te înspăimânte, şi chipul feţei tale să nu se schimbe!
11. În regatul tău se află un om care are în el Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt şi în vremea domniei tatălui tău a fost descoperită în el lumină, pricepere şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeiască, iar regele Nabucodonosor, tatăl tău, l-a pus mai-marele tâlcuitorilor ele semne, al caldeilor, al cititorilor în stele şi al înţelepţilor.
12. Din pricină că s-a descoperit în Daniel un duh înalt, o ştiinţă şi o pricepere de a tâlcui visele, de a dezlega lucrurile greu de înţeles şi de a descoperi tainele, pentru aceasta regele i-a dat numele de Beltşaţar. Deci cheamă pe Daniel, şi el îţi va arăta tâlcuirea".
13. Daniel a fost adus înaintea regelui. Regele a zis atunci lui Daniel: "Tu eşti Daniel, cel dintre robii iudei pe care i-a adus tatăl meu din Iuda?
14. Am auzit că în tine este Duhul lui Dumnezeu şi că în tine se află lumină, pricepere şi înţelepciune fără seamăn.
15. Acum au fost aduşi la mine înţelepţii şi prezicătorii ca să-mi citească scrisul acesta şi să-mi facă cunoscută tâlcuirea lui, dar nu au fost în stare să-mi spună tâlcuirea acestor cuvinte.
16. Şi eu am auzit despre tine că tu poţi să tâlcuieşti visele şi să dezlegi cele tainice. Acum, dacă tu eşti în stare să citeşti scrisul şi să-mi faci cunoscută tâlcuirea lui, vei fi îmbrăcat în veşmânt de purpură şi lanţ de aur vei avea împrejurul gâtului tău şi vei cârmui ca al treilea în regatul meu".
17. Atunci Daniel a început să vorbească şi a grăit regelui: "Darurile tale poţi să le păstrezi pentru tine, iar lucrurile de preţ dă-le altora; căci eu voi citi regelui scrisul şi îi voi face cunoscută tâlcuirea lui.
18. O, rege! Dumnezeu cel Preaînalt a dat lui Nabucodonosor, tatăl tău, regatul, mărirea, cinstea şi strălucirea.
19. Iar din pricina puterii pe care El i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi limbile erau înfricoşate şi tremurau înaintea lui; el omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi cobora pe cine voia.
20. Şi pentru că inima lui se trufise şi duhul lui se împietrise până la mândrie, a fost coborât de pe scaunul regatului său şi vrednicia lui i-a fost luată;
21. Şi a fost izgonit din neamul omenesc, iar inima i s-a făcut asemenea dobitoacelor, şi a locuit cu asinii sălbatici, mâncând iarbă ca boii şi şi-a udat trupul din roua cerului până a recunoscut că Dumnezeu cel Preaînalt are putere peste împărăţia oamenilor şi aşază peste ea pe cine vrea.
22. Şi tu, fiul său, Belşaţar, tu nu eşti smerit cu inima, măcar că tu ştii toate acestea.
23. Şi te-ai ridicat împotriva Stăpânului cerului şi ai adus vasele templului Său înaintea ta, şi ai băut vin din ele, tu şi dregătorii tăi, femeile tale şi concubinele tale, şi ai preamărit dumnezei de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, dumnezei care nu văd, nici nu aud şi nici nu cunosc nimic, iar pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale, nu L-ai cinstit.
24. Atunci a trimis El vârful mâinii care a scris aceste cuvinte.
25. Iată inscripţia care a fost scrisă: Mene, mene, techel ufarsin.
26. Aceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău şi i-a pus capăt.
27. Techel: l-a cântărit în cântar şi l-a găsit uşor.
28. Peres: a împărţit regatul tău şi l-a dat Mezilor şi Perşilor".
29. Atunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniel în veşmânt de purpură şi i-au pus lanţ de aur la gâtul lui şi au dat de veste că el va cârmui ca al treilea în împărăţie.
30. Chiar în noaptea aceea a fost omorât Belşaţar, împăratul Caldeilor.

In Spaima zmeilor a lui Fundescu, lucrurile sunt la fel de interesante.Motivatia "miscarii" asa cum am mai aratata este data de rapirea fetelor de imparat.Deci rapirea este un pretext, pentru a justifica intamplarile urmatoare.Imparateasa inghite un bob de piper (pe Moise) si naste un copil cu parul de aur.Este ca intr-un joc de cuburi.Cuburile sunt imprastiate pe jos si exegeza trebuie sa le aseze in ordinea initiala a modelului primordial.Moise este abandonat in stufaris de catre mama lui intr-un sicriu smolit de papura.Este descoperit de fata lui Faraon, adoptat si crescut printre fetele lui Faraon.In basm, apar fetele, dar povestitorul se loveste de cuburi si nu stie cum sa le aramjeze potrivit modelului traditional.Are cubul cu fetele, dar ce zice el.Ce motiv are baiatul sa apara?Cand poate el sa apara?Respectandu-se doua conditii esentiale si in acelasi timp, care tin de firea omeneasca.Fetele trebuie sa dispara.Ele pot fi omorate, dar atunci povestea nu s-ar mai putea dezvolta, pentru ca motivul fetelor nu ar mai fi atat de important incat sa suscite interesul.Solutia viabila in acest sens, ar fi ca fetele sa dispara.Dar nu prin moarte ci prin furt.In vidul acesta al fetelor disparute, furate de zmei, trebuie sa apara un element nou, si atunci am putea recurge la cateva posibilitati:
Imparatul sa dea zvon in tara ca fetele au disparut.Cine se va duce si le va scapa de la zmei, se va insura cu ele(ori fiind mai multe fete disparute, si numarul flacailor trebuie sa fie egal, altfel surplusul de eroi s-ar pierde pe parcurs sau ar trebui sa moara din diverse cauze.)Scaparea fetelor din robia zmeilor, s-ar putea sa nu fie finalizata corespunzator printr-o casatorie, tinand cont ca onoarea acestora este deja pusa sub semnul indoielii.In aceste conditii, peste bucata de paine se mai aseaza si o felie de cascaval:Eroul, va primi jumatate de imparatie.Aceasta promisiune devine la un moment dat mita aceea pacatoasa care-l va determina pe erou sa mai treaca cu vederea de la el, si sa nu fie chiar atat de moral mai ales pe partea finala a basmului, cand basmul trebuie incheiat cu hapy-end.Aceasta este o varianta din numarul destul de larg de posibilitati.O a doua posibilitate, ceva mai discreta, care nu ar necesita mai tarziu intrebari stanjenitoare, este ca imparateasa sa inghita un fir sau bob de piper si sa dea nastere unui baiat.Acum baiatul acesta, trebuie sa creasca foarte repede, deoarece pana cand ar ajunge la varsta adulta pe cale obisnuita, ar muri imparatul si imparateasa, iar fetele ar ajunge suficient de batrane si de paranoice incat sa nu mai fie de folos nimanui.In aceasta situatie, prioritatile s-ar schimba in cadrul basmului , iar povestitorul ne-ar povesti cine stie ce alte povesti.Spuneam insa cu mult inainte ca inghitirea bobului sau a firului de piper, defineste termenul de semintie, de copil, de fiul cel mai mic al imparatului, de copii multi si asa mai departe.Si mai ales spuneam ca o astfel de nastere miraculoasa, se leaga in mod indiscutabil de motivul biblic al lui Moise.
Urmeaza motivul alaptarii pe sub talpa casei, care se refera la o cu totul alta mama, la Mama Pamant, Ma, De-Metra, Gaia sau Geia, Dochia sau cum i se va fi spus in diferitele limbi ale popoarelor.Dar la un moment copilul acesta trebuie sa se rupa de vatra lui sa cutreiere lumea sa se rupa din granitele sale nationale, dar nu in maniera extintiei facute de catre Pasarila-Lati-Lungila,sau alte entitati care se pot lungi fara masura.El este impins sa faca acest lucru de saracie, sau cum apare in basmul luyim Fundescu, de blestem."O baba il blestema sa il ia muma Vantului Turbat cum le luase si pe surorile sale."
Mai tarziu, in cadrul basmului, eroul se intalneste cu personajele cheie care penduleaza in jurul Egiptului:Setila, Fomila, Cel care sarea din munte in munte .Concluzia finala.Basmul are un continut vetero-testamentar.
Tipul de basme Hercule-Pacala, reprezinta povestea Exodului intr-o forma concentrata transformand si aceste basme in apocrife vetero-testamentare.Am analizat inainbte basmul lui Creanga, Danila Prepeleac aratand acolo, care sunt motivele si corespondentul lor vetero-testamentar.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:48

Pentru a nu lasa cititorul in nestiinta, am sa spun cateva cuvinte despre basmul lui Sbiera: Titirezul si zmeul.
"Un Titirez sarac si cu o casa plina cu copii(copiii lui Israel care devenisera atat de mult incat au ajuns sa-l ingrijoreze si pe Faraon),pleca dupa milostenii sai intalni un zmeu.(Egiptul, sau pe Faraon).Batandu-si joc de el ca era asa de mic, Titirezul ii spuse" ca e voinic si stie sa stoarca apa din piatra(o bucata de branza de vaca.)"La muntele Horeb, Moise lovind cu toiagul in stanca, a facut sa curga apa.Desigur ca interpretarile gestului lui moise sunt diferite si oarecum legate de perspectiva din care o face comentatorul respectiv.Totusi, cautand pe google informatii despre gestul lui Moise am gasit ceva interesant:
"Pe la sate mai există încă bătrîni fîntînari care, cu nuieluşa de alun în forma literei Y, detectează locurile cu apă subterană. Principiul biolocaţiei sau al radiesteziei nu este o vrăjitorie, metoda dovedindu-şi eficacitatea în cele mai multe cazuri. Tot cu un instrument în formă de Y se pot face investigaţii pe corpul uman, pentru diagnosticarea stării de sănătate a diferitelor organe. De obicei, cei care folosesc radiestezia sînt bioenergeticienii. Cu ajutorul ansei stabilesc diagnosticul, apoi tratează cu vibraţiile palmelor. Cel ce manipulează instrumentul plimbă ansa pe corpul pacientului, de-a lungul unor meridiane verticale şi orizontale. Acolo unde vîrful ansei se înclină într-o parte, acolo s-a detectat un semnal de boală, o anomalie bioenergetică patogenă. Aceasta se explică prin faptul că organele corpului nostru emit biocurenţi electrici, care circulă pe traseele neuronale. Atunci cînd ansa întîlneşte o perturbaţie a acestor curenţi, va vibra. Acel organ este în suferinţă, are biocîmpul perturbat. Uneori, pacientul nu poate confirma afecţiunea, pentru că aceasta încă nu s-a manifestat. Dar ansa a depistat-o în fază incipientă."
Daca celelalte motive care mai apar pana la finalul basmului sunt discutabile,desagii de aur pe care ii cara zmeul pana acasa la Titirez, este motivul Iesirii sau al Exodului pe care deja il cunoasteti.
Inainte de a trece la cea de a treia sectiune a lui Lazar Saineanu, si sa discutam despre Povestile religioase (Legende), vreau sa aruncam o privire inapoi la cele scrise, sa vedem in linii mari ce criteriu de evaluare a folosit Saineanu pentru clasificarea basmelor sale.
Partea a doua,/Basmele Romane, /sectiunea I,Povesti mitico-fantastice.
-Ciclul parasirilor sau om-animal.
tipuri:
Amor si Psyche.
Melusina.
Neraida.
-Ciclul femeie planta.
tipuri:
Daphne,
Cele trei naramze.
-Ciclul interzicerilor
Tipuri:
Locurile oprite
Camera oprita.
-Ciclul juruintelor
tipuri:
Jephta
Zanele promise.
-Ciclul Metamorfozelor
tipuri:
Iason
Copiii de aur.
Ciclul descinderilor infernale.
tipuri:
Tezeu
Hesperidele,
Deceurilor.
-Ciclul ascensiunilor aeriene.
tipuri:
Arborele ceresc
Animale cumnati.
-CiclulExpunerilor.
tipuri:
Andromeda
Danae.
-Ciclul ispravilor eroice
tipuri:
Apa vie si apa moarta.
Ileana Cosanzeana.
-Ciclul Fecioarei Razboinice.
tipuri:
Este mentionata legenda randunelei, si variantele respective.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 10:50

Sectiunea a doua/Povesti etico-mitice(Psihologice)
-Ciclul celor trei frati
tipuri:
Fratii perfizi,
Tovarasii nazdravani.
-Ciclul celor doi frati.
Tipuri:
Dioscurii
Fratii de cruce.
-Ciclul animalelor recunoscatoare.
-Ciclul femeii perfide
tipuri:
Scylla
Dalila.
-Ciclul incestului
tipuri:
Peau-d'Ane,
Fata cu mainile taiate.
-Ciclul mamei vitrege
tipuri:
Holle
Cenusareasa
Phryxos.
Rodia.
-Ciclul petirilor
tipuri:
Edip
Enomaos.
Ciclul fatalitatii
tipuri:
Moira
Nemesis
Ciclul uriasilor si al piticilor
-Ciclul omului viteaz
tipuri:
Orion
Hercule-Pacala.
Pentru ca tot suntem aici, vom aminti de sectiunea a treia,/Povesti religioase (Legende).
-Ciclul lui Dumnezeu
tipuri:
Dorintele,
Talismanele.
-Ciclul Necuratului
-Ciclul Mortii.
tipuri:
Moartea cumatra
Calatoria Mortii.
Si in sfarsit, ultima sectiune, a patra,/Povesti glumete ( Snoave )
-Ciclul femeii istete,
-Ciclul lui Pacala,
Iar ca final, mai avem o sectiune "adaus", numit "Fabula animala."
Impartirea facuta de exeget este foarte interesanta si desigur ca naste o serie intreaga de semne de intrebare, pentru ca o clasificare nu se face la voia intamplarii ci respectandu-se niste legi folclorice discutate cu toti folcloristii si apoi respectate la punerea in practica a intentiilor.Legile nu trebuiesc puse sub semnul personalitatii exegetului, pentru ca si aceasta personalitate are defectele ei lumesti.Folosirea unor metode forte, poate duce la orientarea gresita a metodelor si prin aceasta, la modificarea artificiala a rezultatelor la care ajungem.
Tributar metodelor de cercetare mitologice comparatiste, Lazar Saineanu, isi imparte din start basmele dupa metodele subiective ale cercetarii folosite.In felul acesta vom observa trei directii de cercetare:
-Directia mitologica greaca
Motivele care sunt sugerate ca model tipologic, poarta nume grecesti si sunt cautate ca arhetipuri in universul cultural grec.Amor si Psyche, Melusina, Neraida, Daphne, Iason, s.a.m.d. ofera o imagine destul de clara in aceasta directie.
-Directia mitologica ebraica.
Este mentionata in cadrul unui singur tip, Jephta, subanteleasa intr-un numar foarte mare de basme, si din nou adusa in discutie in sectiunea a treia a povestilor religioase, desi unele dintre ele s-ar putea sa fie de traditie pura romaneasca.
-Directia mitologica romaneasca.
Este cea mai prost reprezentata in clasificarea lui Lazar Saineanu.
Toate aceste neclaritati si daca vreti, nemultumiri, ar fi fost rezolvate in mod elegant, daca s-ar fi folosit o metoda de studiu care sa fie echidistanta de orice pasiune omeneasca , de orice partizanat folcloric, iar rezultatele ar fi fost acelea pe care s-ar fi picat, fara modificarea lor, pentru ca nu corespunde mirosului sau gustului nu stiu carui exeget.Ca sa va dau un singur exemplu, deschideti cartea lui Romulus Vulcanescu: Mitologia Romana. Numai panteonul romanesc , cu sfintii stramosi, cu sfintele noastre stramoase, cu Craciun si Baba Dochia,cu Zanele si Zanii nostri autohtoni, cu Fartatul si Nefartatul, si asa mai departe, ar putea deveni o carte la fel de groasa ca clasificarea facuta de Saineanu.Si la fel de mult, cred ca ar umple golul acela al directiei de interpretare romaneasca, din care daca am intrezarit cateva firave palpairi.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 11:00

Facand trecerea in revista a basmelor clasificate de Lazar Saineanu, observam ca basmele populare sunt impartite dupa cateva motive folclorice, dar pe parcursul expunerii teoretice, foarte multe dintre aceste motive se repeta, sau sunt intr-un fel multiplicate ceea ce ingreuneaza intelegerea.Astfel, primul ciclu se numeste succesiv:ciclul parasirilor, dar si ciclul om-animal,iar in a treia varianta, sunt mentionate niste personaje, Amor si Psyche.A parasi pe cineva este un act de miscare.Relatia om-animal este cu totul altceva decat relatia de miscare, Iar numele personajelor implicate in basm este strain de celelalte doua.Femeia-planta din ciclul urmator, este si ea o exprimare ambigua, deoarece nu defineste cu claritate de la bun inceput daca avem de-a face cu o relatie de factura intima, de o nastere miraculoasa , de o metamorfoza, sau de cu totul altceva.Ciclul interzicerilor, se refera la locurile interzise, sau a camerei interzise.Intrebarile si raspunsurile par a se lega mai degraba de basmele din ciclul solomonian sau cel al femeii intelepte.Urmeaza motivul animalelor cumnati, si mai gasim in aceasta directie, basme cu animale recunoscatoare.In afara de :Personaje, locuri, raspunsuri si animale, mai intalnim si obiectele, (apa vie si apa moarta,) fapte eroice si fapte reprobabile,(Incestul neefectuat, ori nemarturisit),expunerile,(care si ele implica un loc, si doua peronaje:eroul si balaurul sau zmeul.),Ciclul femeii perfide, care este tot personaj, al Piticilor si uriasilor, care si ele sunt personaje, Ciclul omului viteaz, al Femeii razboinice, a fratilor, (celor trei frati, a fratilor gemeleri, a fratilor vitregi.).Parerea mea personala este ca aceasta clasificare s-ar fi putut concentra, tinand seama de motivele care sunt luate in discutie.Dar aceasta presupune ca exista unele motive esentiale, semnificative si atunci ar trebui sa tinem cont de aceste motive care vor ramane valabile pentru toate basmele nationale si universale.Nu sarim ca niste caprite de la un motiv la altul pentru ca ne place noua motivul al doilea sau al treilea mai mult ca cel dintai.Motivul trebuie sa ramana valabil la toate basmele care contin motivul respectiv.Putem face asta?Daca nu, va trebui sa cautam o cale in care clasificarea sa nu se mai repete, sa nu mai gasim un motiv ca un model general pentru un ciclu si ca un motiv nesemnificativ intr-un basm oarecare, care apartine altui ciclu.Vom vorbi in cele ce urmeaza de sectiunea a III-a,Povestile religioase sau legende.Ciclul lui Dumnezeu.
Saineanu spune asa:(pg.548):
" Acest ciclu are ca trasatura caracteristica aparitia lui Dumnezeu sau a lui Cristos, in mijlocul muritorilor pentru a rasplati sau rasplati faptele bune.
Basmele sunt impartite in doua tipuri:
-Tipul Dorintelor
-Tipul Talismanelor.
Sa vedem ce se intampla in cazul tipurilor respective.In timpul Dorintelor, Dumnezeu travestit intr-un unchias, termen uzual pentru om batran, implineste dorintele a trei frati, dintre care fratii mari sunt rai iar cel mic este bun.Din cauza rautatii lor, cei rai nu pot sa se bucure de bunuruile dobandite, in vreme cel fratele cel mai mic, prospera.In celalalt ciclu, al Talismanelor, Dumnezeu daruieste unui sarac niste obiecte minunate pe care un altul, incearca sa le substituie si pana la urma, hotul este dovedit si este pedepsit.Saracul isi redobandeste bunurile furate.In primul tip, basmele consacrate sunt: Azima mergatoare, Cei trei frati,Soarta rea, Omul de omenie nu piere, Cristos si vierulDarul lui Cristos, Pe un fir de bob, Dorinte, Legenda pupezei, Finul lui Dumnezeu, San-Petru, Mioara cu lana de aur, Vacule nazdravane.
In cadrul celuilalt tip, al Talismanelor, vom gasi basmele urmatoare: Ganul Tiganul, Imparatul Serpilor, Darurile, Darurile minunate, Asinul, masa si botica, Doftorul Toderas, Trifon Habaucul, Oamenii cu coarne.
Primul exemplu care este dat de catre Lazar Saineanu, se refera la mitul grec, Filemon si Baucis.Mitul este foarte cunoscut si povesteste de coborarea lui Zeus si a lui Hermes pe pamant undeva in Frigia, travestiti in cersetori.Nimeni nu-i primeste la masa si doar undeva la marginea oraselului, cele doua entitati divine se bucura de stima lui Filemon si a lui Baucis.Acestia ii omenesc pe zei, si zeii ii iau cu ei, deoarece vor distruge oraselul acela ingropandu-l sub apele unui lac.Singura casa care scapa fu casa celor doi care a fost transformata in templu,iar Filemon si Baucis devenira preotii templului.La moartea celor doi, trupurile acestora trec in vegetal.Mitul acesta grecesc este o mare capcana pentru cercetare, deoarece este o varianta greaca a unor intamplari vetero-testamentare. in care protagonistii sunt la inceput Avram si Sara, -ei il primesc pe Dumnezeu in casa lor si il cinstesc asa cum se cuvine,apoi este povestita distrugerea Sodomei si Gomorei si scaparea din dezastru ca urmare a parasirii locurilor pedepsite de Dumnezeu de catre Lot si sotia sa si respectiv de Avram si Sara.Aceasta poveste se regaseste in Biblie fiind asa cum am spus, vetero-testamentara.Bobul vrajit al lui Comparetti, nu face decat sa refaca mitul ebraic, prin dorintele cerute a fi realizate, legate de casa, mobila avere, femeie, domn si imparat.O versiune sarba, pomenita de Saineanu, devine iarasi interesanta prin motivele pe care le promoveaza.Basmul este vetero-testamentar.
"Apoi ingerul veni iarasi schimbat in calugar si ducand pe frati la o apa mare, intreba pe cel mare ce ar dori.El spuse ca acea apa mare sa se schimbe in vin si sa fie a lui.Si asa fu."
Ori fratele cel mare nu este altcineva decat Moise care indreptand toiagul Divin catre apele Nilului, le prefacu in sange.Sa nu uitam ca prin termenul acesta de "apa mare" sunt denumite apele unui fluviu.Cel mic cere sa gaseasca o femeie crestina cu care sa se insoare.Este dus intr-un oras unde porintesa nu stia cu cine dintre cei doi pretendenti sa se marite. Ingerul propuse atinci sa se sadeasca trei vite in gradina si a cui vita va lega rod pana a doua zi sa reprezinte alegerea fetei.Ori aici exista doua motive vetero-testamentare combinate intre ele:
Alegerea lui Aaron dupa aceeasi metoda a toiagului care infloreste pana a doua zi din manunchiul de toiege adunate laolalta pentru a se vedea care este vointa alegerii Domnului.Vita de vie, reprezinta partea finala a povestii lui Filemon si Baucis, cand personajele se transforma in vegetal.
Azima mergatoare a lui Reteganul, iarasi este importanta prin motivele folclorice continute si prin mesajul secret continul in cadrul basmului.Basmul este cat se poate de vetero-testamentar.Optiunea aceasta pentru natura vetero-testamentara, nu este o toana de-a mea deoarece apartine motivelor si simbolurilor continute. Gasim motivul alegerii prin infrunzirea cutitului infipt in masa si care se leaga de alegerea de catre Dumnezeu a lui Aaron.Apare motivul copilului inchis in cuptor, care se refera la robia egipteana a copiilor lui Israel.Si acum fiti putin atenti:
" Apoi luntrasul zise femeii sa dea fratelui mijlociu cand fu sa plece de la dansul, o azima din faina cea mai alba,( in ea pusese toti galbenii din punga,) si ea o baga in traista-i.Dar a doua zi azima fu iar la luntras pe masa.Fratele sau simtind azima prea grea, crezu ca nu este coapta si o dadu unui plugar pentru o bucata de malai, plugarul insa o duse tiganului pentru a-i ascuti fiarele plugului, iar tiganul o aduse luntrasului sa-l treaca Dunarea."
Singurul loc in Biblie unde apare azima umblatoare, se leaga de fratii lui Iosif si de Iosif.Va amintiti scena in care Iosif pune tot argintul fratilor inapoi in sacii cu grau?Iarasi interesant mi se pare motivul alegerii fratelui celui mai mic:
"Eu doresc numai atat.Sa-mi dea Dumnezeu o luntre si o casa langa Dunare."
Dorinta aceasta i-a fost satisfacuta lui Moise inca din frageda pruncie, cand sora lui l-a ascuns intr-un sicrias de poapura, in trestiile Nilului.
In basmul "Cei trei frati" al lui Ispirescu, reapar motivele veterotestamentare amintite si mai inainte:Toiagul infrunzit, motivul copilasului varat in cuptor, a caror semnificatie o cunoastem.
"Soarta rea a lui Urechea, pe cat de succint este rezumatul, pe atat de plin de semnificatii.
"Un frate bogat darui in mai multe randuri pe altul sarac.Dar soarta rea nu-i da pace:Intaia oara trecand d-a inotul (un rau ) pierdu braul cu banii.A doua oara fu jefuit de niste talhari.A treia oara, bogatul puse banii intr-o paine neagra si o dadu saracului (fara sa ii spuna ce contine )o vandu unei slugi boieresti pentru o paine alba."
Motivul trecerii prin apa se refera la trecerea peste Marea Rosie.Al doilea motiv al azimei, se refera din nou la povestea lui Iosif si a fratilor sai, pe care o cunoasteti.
Finul lui Dumnezuu, a lui Sbiera, este placut si interesant ca basm, nu numai din perspectiva povestitorului popular ci si sub aspectul valorii de semnificatie.Semnificative si mai clare apar motivele carului incarcat, corespunzand jefuirii egiptenilor in Exodul, cat si motivul Marii Rosii.("Ajungand la o apa, ea se desparti inaintea lor si o trecura ca pe uscat.).Ultimul motiv, acela al ingroparii coarnelor din care vor rasari doi pomi sacri cu fel de fel de poame, se refera la cultul lui Apis, si la aparitia in preajma mormintelor taurilor solari ingropati, a doua orase(Pomii.) Poamele diferite pe care le contin acesti arbori sfinti, sunt de fapt locuitorii oraselor respective care apartin unor nationalitati diferite.
Prima varianta a lui Stancescu, "Finul lui Dumnezeu", suntem informati ca "a fost reprodus la ciclul Expunerilor cu care se combina."
Probabil ca daca basmul ar fi avut mai multe motive, el ar fi fost "reprodus"in toate clasele sau tipurile carora le-ar fi apartinut motivele folclorice respective.Dar aceasta nu face decat sa scada interesul cititorului care si-asa este confuz datorita lipsei lui de experienta in ale folclorului.
Sa spunem cateva cuvinte si despre tipul Talismanelor.In mod curent in aceste basme, omul sarac primeste in dar de la Dumnezeu o masa fermecata, care se umple la o anumita comanda cu bucate, un cal fermecat sau ogar care in loc de nevoile firesti facea galbeni de aur, si o bata care snopea din bataie.Obiectele vrajite se refera deci prin masa la tinutukl Canaanului, unde curge lapte si miere, sau Tara Fagaduintei.Celelalte sunt de natura egipteana, dar sensul motivelor este putin mai obscur.Putem banui ca bata este arma folosita de egopteni pentru a sanctiona pe cei vinovati.Poate in acelasi timp sa reprezinte si toiagul nazdravan al lui Moise, cu care acesta putea infaptui miracole.In ce priveste calul, el poate fi asociat cu hicsosii, deoarece acesia vor introduce calul in Egipt iar poverile de aur furate din Egipt au fost purtate de aceste animale nobile.
M-as fi asteptat ca Lazar Saineanu sa fi acordat atentie acestei teme atat de vaste care se refera la Dumnezeu, si despre care gasim informatii interesante la Tony Brill, atat in cartea sa cu legende cat si in "Legenda mitologica, Legenda Religioasa si Legenda istorica."Cartea lui Brill are avantajul de a umple niste goluri uriase in cadrul clasificarii basmelor facute de Saineanu.Am sa va rog ca din clipa de fata sa priviti acest material ca fiind diferit si complementar studiului efectuat de mine pe marginea materialului informal a lui Saineanu.Vom face o scurta trecere in revista.Brill vorbeste despre Legenda Mitologica, adunand in cadrul acesteia, Ursitoarele, care sunt legate de notiunea de destin.Totusi vreau sa va trag atentia, ca desi abordarea lui Brill este total diferita fata de Saineanu, textele legendare, chiar in forma lor comprimata, tot se preteaza unei citiri hermetice, unele afirmatii capatand semnificatiile cuvenite abia dupa ce s-a aplicat aceasta metoda de studiu hermeneutica, despre care vorbeam.Am sa explic cateva semnificatii care reies din paralela cu basmele si respectiv cu semnificatiile legendare sau istorice.
"Cine capata piticii ursitoarelor ii merg bine treburile.
O fata orfana, avea multe treburi.Cum i se parea ca nu le va putea descurca, nu mai lucra nimic si nevoia intrase in casa ei.Cand tocmai gandea ca nu a avut o ursitoare buna, a aparut o batrana care i-a spus ca este ursitoarea ei.A scos de sub manta zece pitici si fiecare stia sa faca alta treaba. Cand i-a vazut cum lucreaza, fata i-a cerut ursitoarei , ca sa nu fie banuita de vrajitorie.Ursitoarea i-a bagat piticii in deget si a sfatuit-o sa-i indemne mereu la lucru.Fetei i-au mers treburile bine, s-a maritat, a avut 8 copii si a fost fericita. De atunci se spune despre fetele harnice ca au capatat in dar "piticii ursitoarei".
Exista si o formula mai moderna in zilele noastre si anume cand un om este suparat, ca "i s-au pus piticii."
Dincolo de suparare, sau de harnicie, problema este de unde au aparut acesti pitici misrteriosi care reusesc sa faca in mod surprinzator toate lucrurile, ba sunt capabili si de manie.Exista doua locuri in care apare termenul de pitic.Unul este legat de Egipt si piticul, este vazut in sensul de copil, cu referire la copiii lui Israel.Dar ei sunt o referire generala si la intregul popor al Egiptului, a carui harnicie era vazuta si comparata cu harnicia furnicilor.A doua directie de interpretare porneste de la Atena si de la locuitorii ei.Statuia Atenei de pe Acropole, avea 12m.In raport de ea, locuitorii cetatii puteau fi considerati pitici.Si chiar sub aceasta denumire vor intra in basmul fratilor Grimm, "Alba ca zapada si cei sapte pitici".Concursul dintre Atena si Arachne, este cunoscut.Pentru ca zeita era si o zeita a mestesugurilor.Totusi si piticilor le poate sari tandara si sa ne amintim de conflictul dintre Persi si Atenieni in care Persii au trebuit sa fuga cu coada intre picioare.
Baiatul ursit sa aiba viata unui taciune , mare de pe vatra, traieste atata timp cat taciunele stins este pastrat.
Ursitoarele au ursit un copil la nastere sa aiba viata unui taciune mare care se afla pe vatra.Moasa care a auzit acest lucru, a stins taciunele si l-a pastrat.Cand copilul a ajuns flacau si s-a insurat, moasa a incredintat nevestei lui taina si taciunele.Dupa multi ani cand perechea s-a certat, de ciuda, femeia a aruncat taciunele in foc si viata barbatului ei s-a stins.
Legenda este intr-adevar mitologica pentru ca se regaseste in mitologia greaca.
"MELEAGER (MELEAGRU)
Erou etolian. Era fiul lui Oeneus, regele Aetoliei, si al Althaeei, fiica lui Thestius, si sotul Cleopatrei. A participat la expeditia argonautilor si la vanatoarea mistretului din Calydon, de care a ramas legat, in mod deosebit, numele sau. Maniata pe Oeneus, care o jignise lipsind-o de un sacrificiu, zeita Artemis trimite un mistret fioros care pustieste tinutul Aetoliei. Ca sa-l prinda si sa-l ucida, fiul regelui, Meleager, organizeaza o vanatoare la care ii cheama sa participe pe cei mai viteji eroi. Printre acestia se numarau: Theseus, dioscurii - Castor si Pollux, Pirithous, Idas si Lynceus, Iphicles - fratele lui Heracles, Iason, Amphiaraus, Telamon, precum si o femeie, Atalanta. Atalanta este cea care raneste prima, cu o sageata, mistretul. Lovitura de gratie i-o da insa Meleager, asa incat lui ii revine drept prada fiara. Indragostit de Atalanta, Meleager ii ofera pielea si capul mistretului, dar gestul lui starneste revolta celorlalti vanatori, care cor sa fie si ei partasi la vanat. Se isca o lupta, in cursul careia Meleager ii ucide pe cei doi frati ai Althaeei, unchii sai.
La nasterea lui Meleager, moirele ii prezisera ca va trai numai atat cat va dainui un taciune care era aprins in vatra. Inspaimantata, Althaea a stins atunci taciunele care ardea si l-a pastrat cu grija. Or, in ziua in care Meleager si-a ucis unchii, fratii Althaeei, aceasta, cuprinsa de manie, a dat foc taciunelui fatal si l-a lasat sa se mistuie, curmand in felul acesta firul vietii lui Meleager. mai apoi, venindu-si in fire si dandu-si seama de fapta ei, indurerata, Althaea si-a pus singura capat zilelor, spanzurandu-se."
Totusi, mai exista inca un personaj care este visat de mama sa ca se naste sub forma unui taciune sau o facla aprinsa, ceea ce mai tarziu va duce la arderea Troyei.Mama este regina trtoyana Hecuba (sau Hecab), iar fiul nascut se va numi:Paris sau Alexandros.
Copilul sortit sa moara din cauza unui sarpe.
Este atestat in Epir si Moldova.S-au identificat doua variante."Fiul de imparat,"Papahagi P., Basme aromane.
Un imparat care isi dorea un copil, a capatat unul.Ursitoarele s-au intrunit a treia zi si cea mica a hotarat ca copilul sa traiasca pana la adanci batraneti, fiind unic la parinti.Mijlocia a sortit sa moara copilul la noua ani si sa nu-l jeleasca lumea.Cea mare a hotarat sa moara la 21 de ani si i-a taiat firul vietii.
Imparatul care era ascuns, a auzit totul si a hotarat sa infranga soarta.Ca sa-si ascunda copilul el a cladit un palat ( de sticla pe care l-a pazit tot timpul.)Tanarul a ajuns cu o zi inainte de a implini 21 de ani si imparatul era bucuros.A mancat niste struguri din cauza carora a murit.(o naparca ascunsa intre struguri l-a muscat de buza.)Soarta nu poate fi infranta.
"Fata de imparat si sarpele"-(C.N. Mateescu)-Fetei de imparat intrand un sarpe in ea, de marmura, pe mare, (?!) inauntrul unei boabe fiind un pui de sarpe l-a inghitit si a murit.
Acestea sunt cele doua legende, dintre care cea de-a doua este putin dubioasa si nesigura datorita golurilor informale pe care le contine.Cele doua legende va spun ceva?Ele sunt intr-adevar de factura mitologica, dar de ce?Pentru ca introduc in ecuatie un imparat, un copil si un sarpe, iar destinul copilului este prezis inainte?Ori pentru ca legenda sau legendele in sine nu se pot incadra in niste tipuri sau clase ceva mai cunoscute?A doua intrebare care este poate mai seducatoare decat prima, este ce model istoric se gaseste dincolo de aceasta legenda sau basm mitologic.
Citez din wikipedia:
"După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase şi îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testament conform căruia dorea să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, şi îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând să ajungă sub dominaţia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin muşcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe ţărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman şi a folosit avutul Cleopatrei pentru a-şi plăti veteranii.
[modifică] Misterioasa moarte a Cleopatrei
"Moartea Cleopatrei" de Reginald Arthur
Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să aducă un coş cu un şarpe (sau cu 2 şerpi). Ea ar fi luat şarpele şi l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit muşcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică şarpele cu o viperă egipteană, alţii cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Şarpele ar fi muşcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alţi cercetători cred că sinuciderea prin otravă de şarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privinţa acestei metode dată fiind durata scurtă de agonie, susţinută de documente. Mulţi spun că Cleopatra ar fi fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian, care voia să se descotorosească de ea. El ar fi şi autorul teoriei sinuciderii."
La capitolul Strigoii, /Moartea nenaturala,/Inecatii, putem citi yahoo_sad Datine si Credinte, Nicolita-Voronca.):
"Un om a vazut oameni plimbandu-se pe luciul unei ape, la miezul noptii.S-au luat apoi de mana si au disparut.Cel care a vazut asta a zacut mult timp bolnav de spaima.Se zice ca inecatii ies la luna noua, in ceasul in care s-au inecat si atrag si pe altii sa se inece."
Motivul acesta al oamenilor pasind pe suprafata unei ape, il gasim in mitologie, si in acelasi timp in mitologia crestina,legat de Isus Cristos.Totusi, inainte de aceasta ultima intamplare povestita in Noul Testament, sa amintim de trecerea copiilor lui Israel peste apele Marii Rosii.Vreau sa spun cu acest prilej ca si legendele au acelasi mecanism de decriptare hermeneutic, ca putem citi ceva sau asculta o poveste legendara care este pusa sau adusa la o anumita realitate, dar in definitiv, ea este un eveniment memorial care s-a petrecut cu mult timp in urma.
Cred ca credinta in spiritee, fantome si strigoi, este foarte veche si as situa-o in timp in peroada dinainte de comuna primitiva chiar, fiind legata de cultul animist.Trebuie sa acordam o atentie deosebita memoriei colective atunci cand aminteste despre: Omul Salbatic, Fata Padurii, Mama Padurii, Tatal Padurii sau Paduroiul.Legendele spun ca in Muntii Hategului se arata iarna "Omul Salbatic", spaima ciobanilor si a vanatorilor.Femeile si copiii se temeau sa se indeparteze de casa.Cand se intampla cuiva o nenorocire la drum, se spunea ca a cazut victima "Omului Salbatic".Cine se apropia de opestera lui, era aruncat in porapastie.Aceste legende memoriale aduc in prim plan omul primitiv traind in padurile salbatice si in cavernele muntilor.Legendele sunt de actualitate din moment ce in mod constant, legendele sunt actualizate in mod permanent de observarea unor fiinte asemanatoare care sunt descrise in locuri inaccesibile , chiar in timpurile noastre si posedand o serie de insusiri care se repeta in cadrul descrierilor facute de observatori.
Monstri
Omul salbatic de la Shennongjia
Publicat pe 23 aprilie 2008 la ora 00:00. Vizite: 2927
Autor: Marian Deaconu
Cuvinte cheie: maimuta amprente China colonie
Zhang Jinxing, membru al Asociatiei exploratorilor stiintifici din China si sef al echipei de investigatie pluridisciplinara privind animalele rare, a anuntat ca echipa sa va publica fotografii de amprente de picior, rezultatele testelor parului si specimene de sange al omului salbatic care se pare ca traieste la Shennongjia si care este urmarit de zeci de ani.
Omul salbatic ar trebui sa fie numit Maimuta gigantica, sustine Zhang. Din 1994 si pina in prezent, el si colegii lui au descoperit in total peste 2000 de amprente si au colectat o mare cantitate de par, de singe si resturi ale acestei fiinte misterioase. Parului sau i-au fost efectuate trei expertize ADN. "Maimuta gigant exista", a declarat Zhang.
Prezenta sa a fost semnalata inca din 1942, de peste 360 de persoane de mai mult de 110 ori. Anul trecut a fost vazut de trei ori. Conform ultimilor martori oculari, omul salbatic este acoperit de par pe toata suprafata corpului, mai putin la nivelul fetei, al palmei si talpii piciorului. Sta in patru labe, insa poate sa mearga si in doua picioare. Zhang presupune ca exista o mica colonie de cel putin 20 de fiinte in zona Shennongjia din China.
Sau citim in wikipedia:
"Yeti mai este numit „Omul zăpezilor”.
Conform descrierilor celor care pretind că l-au văzut, are mărimea unui om (1,50-1,80m), iar corpul său este acoperit cu păr de culoarea ruginie, uneori chiar gri. Capul este de formă conică, cu bărbia proeminentă şi gura lipsită de buze. Picioarele sale sunt scurte dar late, iar cel de-al doilea deget este mai lung decât degetul mare, ceea ce face urmele sale să fie foarte uşor diferenţiate de cele omeneşti.
Zonele în care făptura este semnalată au o densitate a populaţiei foarte mică, aşa că întâlnirile cu Yeti sunt rare. Totuşi, au existat câteva cazuri, pe care le relatăm în continuare.
În august 1948, un nepalez cu cei doi fii ai săi se aflau pe un platou situat la 6000 metri, unde căutau o plantă medicinală rară, cu efect tonifiant. Într-o dimineaţă, unul din copii, plecat singur prin pădure, a auzit foşnete în tufişuri, însoţite de un fel de mormăit înfiorător. Speriat, băiatul a făcut câţiva paşi timizi spre locul de unde venea zgomotul. Dar brusc vântul şi-a schimbat direcţia, iar nasul copilului a fost asaltat de un miros insuportabil. După câteva clipe, el a văzut o siluetă uriaşă alergând foarte repede. Făptura ducea la om, dar avea corpul acoperit în întregime cu blană maro închis. Nu i-a zărit chipul, dar i-a remarcat umerii largi, precum şi mersul foarte ciudat, alcătuit dintr-o alternanţă de paşi şi salturi. Când s-a întors la locul de popas i-a povestit păţania tatălui său, şi atunci a aflat că făcuse cunoştinţă cu Yeti, Omul Zăpezilor.
În timpul unei expediţii pe muntele Everest, în anul 1954, o echipă de cercetători descoperea o serie de picturi înfăţişându-l pe Omul Zăpezilor. Dar nici urmă de ciudatul personaj. Cu toate acestea, nu mică le-a fost surpriza cercetătorilor să descopere în zăpadă un scalp de Yeti, rezultat probabil, dintr-o luptă pe viaţă sau pe moarte între doi masculi. A doua zi de dimineaţă, membrii echipei de specialişti aveau să descopere în zăpadă nişte urme uriaşe de paşi, de o formă cel puţin bizară. Aşa a fost posibilă prima experienţă medicală a unor urme concrete ale celebrului Yeti.
În anul 1967, americanul Roger Patterson a avut şi el plăcerea de a se întâlni cu Yeti, în timp ce hoinărea prin sălbăticia Munţilor Sierra Nevada, în nordul Californiei. Mai mult, el l-a făcut imediat înconjurul lumii. Masiva creatură, acoperită în întregime cu blană, privea direct spre obiectiv, mirată dar nu speriată, poate cu reproş pentru atentatul la intimitatea sa. După câte se pare, a fost deranjată în timp ce pescuia într-un râu, la marginea unei păduri. Specialiştii au parcurs imediat la analiza fotografiei şi, practic prima poză în care era surprins chipul acestei enigmatice vietăţi, toate celalalte fotografii anterioare arătând doar urme, adâncite în noroi sau zăpadă.
Dată fiind raritatea situaţiilor în care a fost văzut, specialiştii au tras concluzia că Yeti are o mobilitate excepţională, putând parcurge câţiva zeci de kilometri într-o zi, precum şi o abilitate diabolică în a se feri de prezenţa oamenilor. Trăieşte doar în munţi, la înălţimi foarte mari, în zonele de nepătruns, şi coboară în locuri accesibile oamenilor doar atunci când pe teritoriile sale nu mai găseşte suficientă hrană. De aceea poate fi văzut atât de rar. Dar recent, în nord-estul Indiei, au fost descoperite două fire de păr, lungi de 33 respectiv 44 de milimetri, pe care specialiştii au fost incapabili să le asocieze cu vreo specie cunoscută de mamifer. În urma analizării minuţioase a mostrelor, zoologii au decretat că aceasta aparţine unei specii necunoscute de primată, de statură foarte mare, al cărui mediu de viaţă este unul foarte aspru, şi au recunoscut că este posibil să fie vorba chiar de Omul Zăpezilor.
În căutarea lui Yeti s-au organizat multe expediţii şi s-au scris multe cărţi despre el. Misterul acestei creaturi nu a fost dezlegat încă în totalitate, dar nici mult nu mai este."
El chuchuna es una criatura humanoide de la mitología siberiana, que es para Rusia lo que el Yeti para el Himalaya o el Pie Grande para los bosques norteamericanos. Habita supuestamente en Siberia, y al igual que el yeti, es muy difícil de ver.
Según la criptozoología, S. Nikolayev, miembro directivo de la Academia Yakutiense, propone la teoría que podría tratarse de uno de los últimos supervivientes de los aborígenes paleoasiáticos siberianos o un eslabón perdido de la evolución.
Sau:
"Un fotograf amator a postat pe internet cåteva fotografii cu o creatura pe care sustine ca a surprins-o in Muntii Vrancei, mai exact in zona Lepsa-Gresu. Fotografiile cu “Bigfoot” sunt postate pe
site-ul www.flickr.com.

Pe unul dintre blogurile care au publicat pozele cu “Bigfoot de Vrancea” este publicat si un e-mail primit de la autorul fotografiilor în care sunt descrise conditiile în care au fost realizate acestea. “Numele meu este Mihnea Vasiliu, am 41 de ani si sunt inginer chimist. Pasiunea mea este fotografia si pentru asta bat tara în lung si în lat sa surprind peisaje, oameni, animale, constructii etc. Vineri am fost în Muntii Vrancei, pe drumul care duce spre Tårgu Secuiesc de la Lepsa-Gresu. La un moment dat am vazut ceva pe drum. Am crezut ca e un urs, de la distanta vazånd o silueta matahaloasa acoperita cu o blana de culoare bruna. Pana am coborat sa fac o fotografie (mentionez ca am un aparat profesional dotat cu teleobiectiv), fiinta a apucat aproape sa dispara dupa cotul drumului. Am apucat sa fac cateva poze si nu stiu ce sa cred. Vad în poze o fiinta ciudata care seamana cu un om, dar... Credeti-ma ca avea peste doi metri înaltime si se misca foarte repede, nu ca un urs. Sunt putine momente în viata unui om în care simti ca-ti îngheata sangele în vine; pentru mine acesta a fost unul dintre ele. Stiu ca primiti tot felul de prostii pe mail si as vrea sa ma credeti ca de felul meu nu sunt genul care trimite comentarii pe forumuri sau alte chestii. Asa ca va stau la dispozitie daca aveti dubii cu privire la veridicitatea pozelor“, spune Mihnea Vasiliu pe blogul respectiv.
«Pozele nu au fost prelucrate»
Autorul pozelor sustine ca imaginile sunt reale, fara trucaje prin programe de prelucrare a pozelor. „Nu am folosit Photoshop sau un alt trucaj. Sunt fascinat de faptul ca nu am primit nici o întrebare legata de locul exact în care au fost facute; toata lumea e interesata de softul folosit. Altii se leaga de neclaritatea unor fotografii, în conditiile utilizarii unui Canon 400d cu obiectiv Tamron 70-300. Sunt convins ca, daca era altcineva în locul meu, si-ar fi pastrat calmul, ar fi focalizat corect sau - de ce nu - ar fi utilizat trepiedul si dupa ce l-ar fi «pozat» ar fi scotocit locul în cautare de urme. Eu unul m-am cam speriat si m-am urcat în masina, încercånd sa vad dupa ce am trecut de cotul drumului daca pot sa-l fotografiez din nou. Disparuse, si pozele facute din masina sunt irelevante. Sunt în total 21 de poze - din secunda în care am tasnit din masina pana am încercat sa-l «prind» în padure“, precizeaza autorul fotografiilor în e-mailul publicat de blogatu.blogspot.com.
«Este doar goana dupa senzational»
Primarul comunei Tulnici, Vasile Agurida, spune ca este vorba doar goana dupa senzational a unor oameni, pentru ca o asemenea creatura nu a fost vazuta în zona. „Nu exista asa ceva, nu am auzit sa fie ceva. Este doar o goana de senzational a unor oameni“, a afirmat primarul Agurida. De aceeasi parere sunt si cei care au vazut fotografiile cu Bigfoot de Vrancea. „Observ ca nevoia de senzational este din ce în ce mai acuta. Dupa pozele alea cu Yeti din Carpati, poze foarte nasol lucrate, acum apar altele, cu fratele lui care se uita mirat la oameni. Cred ca Yeti a mers acasa si a început sa scrie pe blogul lui: «Azi am întålnit niste oameni, stiu ca nu ma credeti, dar nu am cum sa va dovedesc pentru ca nu aveam aparatul la mine»”, scrie unul dintre vizitatorii blogului.
Dan Nicolau
Wikipedia:
"Cunoscut si sub numele canadian de Sasquatch, Bigfoot este o forma hibrida intre om si maimuta, despre care se crede ca populeaza padurile din nordul Americii. Acesta este deseori descris ca avand o inaltime de pana la 2.74 metri, si fiindi asemanator unui hominid complet acoperit de par. Descrieri ale unor aparitii asemanatoare au aparut si in alte colturi ale lumii: Yeti in Tibet si Nepal, Yeren sau Yowie in Australia si China, in timp ce legendele amerindienilor il amintesc drept Chiye-Tanka."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 11:04

Muma padurii
Muma Pădurii este un personaj din mitologia românească. În tradiţia populară românească este o vrăjitoare considerată o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastră, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Baba Cloanţă. Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Baba Yaga.

Ea este adeseori prezentată ca duşmană a eroilor pozitivi, ca şi Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urmă este prezentat ca fiu al ei.[necesită citare] Muma Pădurii trăieşte singuratică în inima pădurilor adânci şi e caracterizată printr-o înfăţişare grotească, prin răutate şi mărginire. Eroul pozitiv o învinge însă întotdeauna.

La baza constituirii personajului au stat vechi credinţe magice, superstiţii sau reprezentări figurative ale forţelor naturii, care şi-au pierdut semnificaţia iniţială, căpătând numai o valoare poetică, fantastică.

În Judeţul Bistriţa Năsăud, muma pădurii este prezentată ca fiind o făptură magică. Până acum 80 de ani, rapsozii populari ai locurilor spun că aceasta noaptea "ciuia" (adică striga, de obicei la lună) şi că uneori se arăta la bordeiele celor ce locuiau aproape de pădure pentru a le cere pieptăn şi unt pentru a-şi face părul frumos şi lucios.[necesită citare] Legenda spune că dacă erai vizitat de muma pădurii nu aveai voie să rosteşti mai mult de trei cuvinte. Dacă rosteai cel de-al patrulea cuvânt muma pădurii îţi lua glasul.[necesită citare] Se mai spune că oricărui curajos care reuşea să o lege pe această făptură i se îndeplinea o dorinţă de către aceasta.[necesită citare]
Traditia transformarii oamenilor in animale si invers este foarte veche, devansandu-l cu mult pe Charles Darwin.Ce este Pricoliciul?
Un om care se face strigoi dupa moarte.O legenda dup Mateescu, povesteste o astfel de intamplare.O redam in randurile urmatoare:(pg.45):
"Un om s-a facut strigoi dupa ce a murit.A mancat noua persoane dintre rubedeniile lui.S-a facut apoi ogar.A umblat apoi cu lupii.Intr-o noapte a urlat la o cruce de piatra impreuna cu 12 lupi din haita lui.Dumnezeu le-a daruit un armasar pe care l-au mancat.S-a dus cu haita la o stana si au atacat oile.Cainii l-au muscat insangerandu-l, si s-a facut om.A spus apoi ciobanilor povestea lui."
In Grecia antica si Egipt se povesteste ca zeii de frica potopului au fugit in Egipt si s-au prefacut in animale.Tot in Egipt se mai obisnuia ca preotii sa-si acopere fata cu niste masti asemanatoare cu acelea de carnaval, dar care reprezentau o anumita zeitate din panteonul lor. In momentul cand preotul se unea in mod sacru cu o pamanteanca, el trebuia sa isi scoata imbracamintea care il consacra si devenea om, pentru ca ziua sa isi reia locul de divinitate si sa se bucure de ritualurile diurne care ii erau consacrate.Acelasi lucru se intampla si in ce priveste preotesele.In afara de aceste evenimente, se mai intampla ca oamenii sa intalneasca in spatiile apropiate asezamintelor lor, acele specii umanoide care nu se desprinsesera in totalitate din animalitate si care erau considerate stramosii lor.Pe masura ce raportul de forte dintre oamenii cavernelor si homo sapiens se schimba, interesul oamenilor incepea sa se diminueze iar stramosii se intampla sa fie chiar vanati, considerati ca relicte de specii salbatice care trebuiau ucise.Din acest motiv, unele din aceste creaturi trebuiau sa isi sustina originea divina si sa ii ceara vanatorului sa nu-i ucida, deoarece sunt ori maica Domnului, ori vreun sfant coborat pe pamant ca sa rezolve o anumita sarcina divina pe care au primit-o de la Dumnezeu.
In momentul cand citim din cartea cu legende a lui Tony Brill, observam aparitia unor anomalii.Am sa va dau cateva exemple si semnificatiile pe care le prezinta.Astfel, la pg.45, se spune ca pricoliciul este un om care se poate transforma intr-un animal.Ceea ce este interesant ca poate lua duverse chipuri, printre care se pomeneste de o legenda povestita sau din colectia lui Popescu-Ciocanel.
"Dupa ce s-a dezbracat, (omul) s-a dat de trei ori peste cap, si s-a facut un monstru:(vitel cu cap de om).Am fost tentat sa vad in aceasta entitate monstruoasa, Minotaurul dare a trait chipurile in Creta si a fost ulterior omorat de eroul grec Teseu.Dar monstrul in care s-a prefacut omul acela aminteste de monstri inaripati care pazeau portile Babilonului si care erau reprezentati prin niste tauri inaripati cu capete de oameni.Numele acestora era:heruvim sau cherubimIn wikipedia gasim urmatoarea explicatie:
"Heruvim este o clasă specială a făpturilor cereşti, care sunt legate de pristolul Domnului, au aripi, spre deosebire de îngeri, care nu le au.
Conform Vechiului Testament, două sculpturi ale unor făpturi înaripate fabuloase (heruvimi) împodobeau Chivotul Legii din Templul Solomonian din Ierusalim. Sculpturile susţineau pe aripile lor pe nevăzutul Iehova.
Cuvântul heruvim este în limba ebraică la plural (cu terminaţia -im). La singular ar fi heruv, dar în limba română cultică, prin tradiţie, cuvântul heruvim este folosit la singular, cu pluralul heruvimi.[1]
Domnul i-a arătat prorocului Ezechiel o vedenie a celor patru heruvimi. Fiecare din creaturile (heruvimii), pe care Ezechiel le-a văzut (Ezechiel 1:10) aveau chip de leu, viţel, om şi vultur, reprezentând, simbolic, cele patru Evanghelii:
* Marcu vorbeşte despre Împăratul Hristos, care posedă măreţia de rege a leului.
* Luca îl redă pe Iisus, slujitorul lui Dumnezeu care posedă puterea şi slujirea răbdătoare a viţelului.
* Matei îl prezintă pe omul Iisus Hristos, care are toate acele calităţi, pe care Dumnezeu le-a dat omenirii fără de păcate.
* Ioan îl prezintă pe Iisus Hristos, care posedă glorie înaltă şi o stăpânire de vultur? [2]
Heruvimii sunt cei care fac ordine în mişcarea începută şi neîncepută a universului şi lumii materiale. Ei poartă bucuria şi răspândesc iubirea Fiinţei Atotputernice, apărând în ochii muritorilor hărăziţi pentru a-i vedea sub forma unor copii cu aripi. În ciuda drăgălăşeniei lor, heruvimilor le-a fost acordată puterea înţelepciunii lui Dumnezeu şi cea de a păzi Cunoaşterea Supremă.
Heruvimii sunt a doua ceată - după Serafimi - din prima ierarhie cerească. Înseamnă "înţelegere, revărsare de înţelepciune". [3]
Sa spunem cateva cuvinte despre draci.(pg.52):
"In Retitzel, se afla o pestera in care s-au gasit niste oase curioase.Se spune ca au locuit acolo o sumedenie de draci care au facut multe rele in locurile invecinate."Insemnarea aceasta nu este singulara.La pg.63 putem citi:
"Zmeii inghiteau norii apoi petreceau intr-un loc numit "Piatra talharului", nu departe de pestera Beius.(...) Acesta a locuit in pestera Cuptor de pe povarnisul Vladeasa iar oasele din pestera Beius, sunt ramasitele Zmeului.(Mai trebuie adaugata aici si insemnarea de la nr.10574, din volumul I a cartii lui Brill.)Osemintele acelea pot reprezenta la un moment dat ramasitele de inhumatie in pesteri a omului primitiv, si o cercetare arheologica la fata locului, nu ar fi lipsita de interes.
Cateva cuvinte despre Capcauni.
Fugara urmarita de capcauni, este salvata de omul din cer./Turcii si fata.
Turcii cutreierau tara noastra si faceau ce voiau.Odata au prins o fata pe care o ingrasau cu nuci ca sa o manance fripta.Fata s-a prefacut ca nu stie ca sa se urce pe lopata si cand baba i-a aratat, a aruncat-o in cuptor si a fugit. (Acum am sa rog cititorul sa fie atent la ceea ce citeste, pentru ca textul o sa i se para extrem de cunoscut) Ajungand la o apa, a facut trei cruci si trei matanii, si un om din cer(Dumnezeu/Moise), a ajutat-o sa treaca apa.S-a ascuns apoi intr-o biserica pustie unde a stat trei zile.Turcii venind acasa au mancat din baba si nu si-au dat seama decat cand au vazut sanul ei.De aceea au plecat in urmarirea fetei.Au trecut pe la biserica unde nu au intrat.Fata s-a ascuns apoi intr-o groapa acoperita cu nisip si turcii nu au gasit-o.Omul din cer a trecut-o peste alta apa si fata s-a ascuns intr-o pivnita.Cand a scapat, s-a urcat intr-un copac din padure si a vazut ca nu mai este mult pana in tara.Si luand-o la fuga, a ajuns acasa."
Daca in aceasta legenda Vranceana influenta sau perspectiva este medievala si adusa la omentul istoric al conflictului dintre Tarile Romane cu turcii, intr-o alta legenda circuland prin Transilvania, locul turcilor este luat de capcaun, uneori asimilat cu tatarii.Si aici apar urmatoarele motive folclorice:
-Rapirea a doua fete orfane.
-Punerea lor la ingrasat.
-Pacalirea babei care este arsa in locul lor.
Aici este vorba de inversarea sacrificiului.De fapt fetele orfane il reprezinta pe Moise.Ele reusesc sa scape de moarte datorita substituirii sexului.
-Fuga lor dupa ce au furat haine si bani.
Motivul apare si in Exodul.
-Motivul trecerii Marii Rosii inopt si inecarea capcaunului.
MOtivul este foarte bine oglindit in Exodul.
Deci aceste doua legende puse pe seama capcaunilor nu se leaga in realitate nici de tatari nici de turci, ci de egipteni.
Legenda Drumul Robilor, se refera tot la fuga copiilor lui Israel din Egipt, chiar daca locul lui Faraon este luat aici de catre tatari.
Netotzii.
Atrag atentia cititorului ca "Netotii" se incadreaza imaginii omului salbatic, al Tatalui Padurii sau Paduroiului, al acelor entitati care ne nelinistesc cu prezenta lor stranie, umbland prin China, Siberia, Africa si America de Nord, cunoscute sub numele de Alma, Chuchuna, Yeren, Yeti, Big-Foot.Ascultati descrierea acestei creaturi care nu este o inventie de-a noastra:
Radulescu-Codin, Legende:
"Netotii erau mari, urati, netunsi, cu par pe tot corpul, si cu plete pana-n pamant.Nu graiau ca oamenii si locuiau in bordeie in pamant.Rapeau dobitoace sau pasari, le omorau, le lasau mult timp pe camp si numai dupa aceea le mancau."
Ne intoarcem la basmele lui Lazar Saineanu si sa vorbim cateva cuvinte despre "Necuratul".Exista doua tipuri de Necurati, Diavoli sau Draci.Unii proveniti cultual din religia crestina, si este cunoscut sub numele de "Ingerul Damnat" care s-a ridicat impotriva lui Dumnezeu, fapt pentru care a fost izgonit din ceruri, si azvarlit pe pamant.Este intr-un fel o ironie, deoarece nici un Dumnezeu sau alta fiinta divina nu si-ar pune in felul acesta creatia in pericol.Aceasta imagine a ingerului damnat se leaga in plan cosmic de planeta Venus, iar in paralela terestra, de regele Babilonului si de prabusirea cetatii si imperiului cu acelasi nume.Tot in acest spatiu cultural, toate divinitatile feniciene, sau aproape toate, se vor transforma treptat pe masura ce crestinismul se va consolida ca religie, in divinitati malefice, care vor ocupa locuri panteonul diabolic.In felul acesta, Astarte va deveni Astarot, Miki-deus sau Michiduta va fi forma alterata a numelui zeului Melkart, derivand la randul sau din termenul asirian Melek, insemnand Stapan sau Conducatorul, Regele Cetatii.Belzebut, va fi o forma alterata al Zeului Mustelor sau Baal-Zebub. Se spune ca numele acestui zeu se datora numarului mare de muste care apareau la locurile sacrificiilor si care se infruptau din trupurile victimelor.S.a.m.d.
O alta directie de aparitie a diavolului, se leaga de Egiptul antic.Aceasta tara era considerata un fel de iad.Era logic ca vizitatorii intamplatori sau tarile invecinate sa vada in reprezentantii egiptenilor, niste entitati negative, care s-au preschimbat in decursul timpului in creaturi infernale.Grecia antica, va opera la randul ei cu Hadesul care se va transforma in Iadul crestin de mai tarziu.As putea spune ca toate aceste reprezentari suprapuse ale lumii de dincolo, au dus la imaginea pe care ne-o facem astazi despre infern, ca loc de pedepsire a celor pacatosi.Sa nu uitam insa si unele dintre definitiile care poate ca s-au mai estompat intre timp si care se refereau la aceste lumi paralele si negative, ca fiind locul unde erau ingropati cei morti sau unde se duceau acestia, continuand sa traiasca despartiti sau relationand cu lumea noastra.Si mai este iarasi dracul sau diavolul, care desi este de origine cultuala crestina, va avea propria lui istorie culturala, populara.Ceea ce mi se pare foarte interesant, este asocierea diavolului cu Solomon.Astfel, Diavolul locuieste sub pamant unde se afla si scoala diabolica, numita Sholomantza sau Solomonarie, dar nu dupa prototipul atotstiutorului Solomon, ci ca o amintire apocrifa a acestui mare rege .Interesant este ca aici se invatau, toate limbile fiintelor vii, toate tainele naturii si formulele magice farmece si vraji, cunoscute sub numele de "solomonarii".In scoala sunt primiti numai zece ucenici si dascalul este diavolul.Dupa sapte ani de invatatura, diavolul opreste numai un singur ucenic care devine solomonar,Calare pe un balaur el se suie in nori de unde poarta ploi, furtuni si grindini.(pg.565).Avem in acest sens, basmul:Dracul si ucenicul.In ciuda fixarii basmului pe aria culturala ebraica, se pare ca basmul a circulat in spoatiul cultural al Egiptului antic.
In cartea lui Brill, Solomonarii sunt mostenitorii regelui Solomon.Nu dracul este cel care detine puterile absolute vrajitoresti, ci insusi regele Solomon.Dracul nu va face decat sa il substituie mai tarziu pe acesta in traditia populara pe masura ce numele regelui de la Ierusalim se va pierde intr-o nemeritata uitare.
Regele Solomon, a fost un mare vrajitor, care stia sa inchida si sa deschida cerul, sa inghete apoele, si sa faca sa cada roua si grindina.Cei care au mostenit darurile lui, se numesc solomonari.
Tind sa cred ca este vorba despre transmiterea descendentei.Adica solomonari se numeau toti acei care erau duin sangele lui Solomon si au condus dinastic Israelul, dupa moartea lui Solomon.
Despre legendele vcechilor greci, vom gasi o serrie de carti interesante,printre care enumar doar cateva:
-Legendele Olimpului de Alexandru Mitru-eu posed in clipa de fata cartea care este scoasa la Chisinau, de editura Hyperion, 1990.
-Ghidul esential de mitologie clasica, de Kevin Osborn si Dana L.Burgess,ed.Paralela 45,
-Dictionarul de Mitologie generala a lui Victor kernbach,
-Miturile lui Homer si gandirea greaca-de Felix Buffiere , Bucuresti 1987, Editura Univers-carte ce se apropie prin continutul ei de intrebarea ta,
-Iliada si Odiseea de Homer, in traducerea lui George Murnu.
Mai exista si alte carti, dar nu are sens sa ne complicam.
Modul cum este formulata intrebarea, nu prea coincide cu continutul raspunsurilor pe care le astepti.Cel putin in aceasta carte a lui Al.Mitru, formularea este urmatoarea:(pg.12):
"Se povesteste in legenda ca lumea noastra cea de astazi: pamantul plin de flori si fructe, cu rauri limpezi si izvoare -soarele, luna, ziua noaptea si vanturile, sufland repezi , n-au fost intotdeauna astfel."
Autorul adopta perspectiva greaca, si povesteste miturile grecesti ca si cum el ar fi grec.Influenta acestei culturi grecesti va fi destul de mare asupra culturii noastre autohtone, dar nu intr-atat incat sa o oculteze cu totul, si sa nu lase vizibil influentele altor culturi ca aceea indo-europeana si chiar ebraica, la care se adauga bine-inteles puternicul filon autohton, in care zeii si zeitele noastre au fost considerate pe nedrept secundare.Schema generala a credintelor grecesti porneste de la acceptarea haosului, ca generatoare a lumii, respectiv a Pamantului si respectiv a zeitei Gaya sau Geea.O vom gasi in cult si sub numele de Ge-Mater(Zeita Mama) cu forma de De-Mater sau Demetra.Corespunzator acestei zeitei este Dochia sau Dacia, sub forma de Do-Gheia, adica de pamantulk Dacilor.Dar in loc de Mama, vom intalni forma orientala de Baba(sau batrana, Mama de la inceput, zeita Maa).Barbatul Geei, adica a pamantului, era Uranos, sau Cerul.
Cu Uranus sau Uranos, Geea va da nastere la sase fete si sase baieti, care s-au numit Titani.Primul nascut a fost Oceanul sau Okeanos, iar ultimul se numea Kronos.S-au nascut apoi Ciclopii, trei frati cu cate un ochi in frunte, care invatasera sa faca intr-un locas subteran fulgerele, tunetele si trasnetele.Dupa ciclopi s-au ivit inca trei feciori:hecantohirii sau centimanii, care aveau pe trupurile lor monstruoase cate o suta de brate lungi. Zeul Uranos putea citi in viitor.In felul acesta a descoperit ca unul dintre fiiisai il va omora sau schilodi si ii va lua locul.Din acest motiv, el si-a zavorat toti copiii in Tartar.Suparata de comportamentul sotului sau, Geea a transformat un diamant stralucitor intr-o secera(luna) , a patruns in tartar si l-a dat fiului sau Kronos ca sa-l doboare pe Uranos.Acesta a iesit din Tartar, l-a pandit pe tatal sau Uranos si pe cand zeul se apropia nestiutor, l-a lovit cu arma aceea in pantece, emasculandu-l, sau taindu-i sexul.Dupa care Kronos devine stapanul lumii in locul tatalui sau.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 11:09

Kronos, se insoara cu zeita Reea, despre care , Demostene Botez sau chiar Alexandru Mitru va da urmatoarele amanunte suplimentare:(pg.18):
"Reea inchipuia pentru elini tot pamantul, ca si zeita Gheea, a carei fiica era."
Afirmatia este putin socanta daca o acceptam ca atare, deoarece, Kronos, infaptuia in limbajul nostru profan, cel putin unul dintre cele doua incesturi, care ar fi servit de minune ca argumente fondatorilor scolii de psihanaliza, Freud si Jung.Si iata de ce:
-In primul caz ne-am gasi in fata unui incest dintre fiu, versus mama Gheeia, prin inlaturarea tatalui de la favorurile sotiei.Impulsurile sexuale, sunt dirijate de catre adolescent catre persoana care i-a acordat intotdeauna un supliment (uneori exagerat) de afectivitate.
-In al doilea caz, daca consideram ca atat Kronos cat si Reea sunt copiii lui Uranos si a Gheei, inseamna ca ei sunt frati.
Teoria incestului, functioneaza numai in cadrul sistemelor inchise, in care o grupare de tip familial, Tata, Mama, baiat, fata,interactioneaza in interiorul grupului familial respectiv,in loc sa interactioneze asa cum consideram noi la ora actuala ca fiind normal, cu grupurile extramuros, sau din vecinatatea lor.Unii exegeti ai scolii de psihanaliza, au interpretat basmul Scufita Rosie a Fratilor Grimm, din perspectiva sistemelor inchise, ajungand la niste concluzii care puteau satisface curiozitatea maladiva a unei epoci,dar nu a exprimat in mod corect situatia, fie chiar pentru faptul ca nu s-au prezentat cititorului si celelalte posibilitati care trebuiau luate in discutie.
Trebuie sa atentionez asupra faptului ca ceea ce noi luam in prezent drept o problema de morala, cu argumentele solide aduse in acest sens de catre stiinta, in trecut nu era privit din aceasta perspectiva.Existau niste factori care au influentat o asa stare de lucruri.Este suficient sa cititi cauza care a dus la dublul incest al fetelor lui Lot, pentru a intelege o parte a situatiei existente atunci, chiar daca argumentele lor, nu mai sunt valabile in ziua de astazi.
O concluzie la care ajungem citind cele scrise de Al.Mitru, este ca a existat o perioada istorica in care era practicat incestul, ca o solutie a supravietuirii speciei, chiar daca legenda actioneaza reductionist si transfera pacatele societatii, pe un numar limitat de personaje.
O a doua concluzie, este ca o astfel de situatie o intalnim in Egipt.Posedam in acest sens doua argumente plauzibile:
-Mykerinos,Mycerinu sau Menkaure , care s-a insurat cu propria sa fiica dand nastere la greci mitului Minotaurului si in alte spatii culturale a legendei femeii cu mainile taiate.
-Casatoria reginei egiptene Cleopatra cu fratele ei, din considerente dinastice.Putem citi despre Cleopatra urmatoarea informatie culeasa de pe calculator:
"Cleopatra, regina si legenda.
-- Tradata si exilata de propriul frate
Cleopatra este una dintre acele figuri legendare si romantice ale istoriei, care au captat imaginatia tuturor generatiilor, incepand chiar de la contemporanii lor. Cleopatra a fost o femeie ambitioasa, hotarata sa-si guverneze tara si sa o protejeze de bratul puternic si de expansionismul Imperiului Roman. Era considerata una dintre cele mai inteligente si mai abile femei-conducator din toate timpurile. Fara a fi o frumusete, asa cum a fost descrisa deseori, avea o uluitoare putere de seductie. Avea farmec, o voce melodioasa si, nu in ultimul rand, era dotata cu o inteligenta deosebita.
Cleopatra a VII-a, fiica lui Ptolomeu al XII-lea (dinastia Ptolemaica) si a Cleopatrei a V-a, s-a nascut in anul 69 i.H. Cea care avea sa devina fascinanta regina a Egiptului avea doua surori mai mari, Cleopatra a VI-a si Berenice a IV-a, o sora mai mica, Arsinoe a IV-a, si doi frati mai mici, Ptolomeu al XII-lea si Ptolomeu al XIV-lea. Dupa moartea lui Ptolomeu al XII-lea, cleopatra si fratele sau Ptolomeu al XII-lea urmau sa guverneze tara impreuna. In dinastia Ptolemaica era obiceiul ca fratii si surorile sa se casatoreasca intre ei, pentru o guvernare comuna. Era o masura preventiva, destinata sa impiedice vreo alta familie puternica, in afara celei regale, sa obtina suficienta influenta pentru a ajunge sa controleze tronul Egiptului. Dar Ptolomeu al XII-lea, in loc sa devina sotul Cleopatrei, a exilat-o si si-a insusit tronul, pentru a conduce singur. Cleopatra si-a mobilizat o armata si a incercat sa cucereasca ceea ce-i apartinea, de fapt. Demersul sau, insa, a esuat."
Aceasta atingere dintre civilizatia greaca si cea egipteana, -se pare ca insusi egiptenii , dar mai ales preotii lor, ii considerau pe greci ca avand o descendenta egipteana-ma duce la urmatorul gand, care poate parea la un moment dat fantastic:
Nu este cumva posibil, sa existe mai multe astfel de atingeri culturale intre civilizatia greaca si cea egipteana, si acest lucru sa poata fi observat chiar la capitolul mitologiei?Si citim in wikipedia o parte din raspuns:
"Osiris a fost un rege legendar, celebru prin vigoarea şi dreptatea cu care guverna Egiptul. Seth, fratele său, a fost gelos pe el şi i-a întins o cursă, reuşind să-l asasineze. Soţia lui Osiris, Isis, reuşeşte să rămână însărcinată cu Osiris mort. După ce l-a îngropat pe Osiris, Isis se refugiază în Deltă, acolo îl aduce pe lume pe Horus care, ajuns adult, îşi face recunoscute drepturile în faţa zeilor Enneadei şi îl atacă pe Seth. Horus îl va învinge pe Seth în luptă, dar îşi va pierde un ochi pe care i-l va oferi lui Osiris care îşi recapătă viaţa. Seth va fi condamnat de zei să-şi poarte propria victimă (fiind transformat în barca ce-l transportă pe Osiris, pe Nil). Astfel, Osiris devine un exemplu pentru toţi cei care vor să înfrângă moartea..."O explicatie mai apropiata de ceea ce doresc sa va spun o gasim totusi in alta parte:
"Georges Androutsos1 Contact Information et Spyros Marketos2
(1) Institut d’Histoire de la Médecine, Faculté de Médecine de l’Université d’Athènes, Grèce
(2) Fondation Internationale Hippocratique de Cos, Grèce.
Resume Les premières castrations furent incontestablement celles d’Osiris par son frère Seth et d’Uranus par son fils Cronos. Les Egyptiens pratiquaient la castration comme punitions des adultères."
La un moment dat, vom observa un fenomen curios.Istoria mitologica se repeta.Povestea Uranos si Gheea,este adaosul egiptean, agatat de mitologia greaca.Pentru ca in mod logic, mitul grec incepe odata cu Kronos si Reea.Asta daca nu vrem sa consideram episodul Kronos-Reea o varianta imbunatatita a versiunii egiptene.La fel ca si Uranos, Kronos are premonitia sfarsitului domniei sale si atunci hotaraste sa isi inghita copiii.In felul acesta, vor dispare in pantecul divin, Hestia, Hades, Poseidon, Demetra, Hera.In ce-l priveste pe Zeus, lucrurile vor sta putin diferit, deoarece dupa ce va naste in insula Kreta, Reea in locul pruncului, ii va da nesatiosului sau tata, sa inghita un bolovan infasurat in scutece.Partea interesanta a povestii este ca aceasta stanca , care este imaginea divina a lui Zeus, va ajunge in Atica, unde partea ei superioara sau capul, va fi taiat,(vezi legenda nasterii zeitei Atena), acolo construindu-se Acropole.In afara acestui lucru, acolo se va gazi imaginea zeitei sculptata de unul dintre cei mai mari sculptori greci.Aceasta constructie va da nastere legendei craparii capului lui Zeus de catre Hefaistos, ecouri ale mitului referindu-se la nasterea miraculoasa a lui Isus Cristos de catre Fecioara Maria, care(nastere) s-a savarsit potrivit unor vechi traditii tot prin capul femeii, ca nasterea Atenei din capul lui Zeus.Din perspectiva mitologica greaca putem sa vedem si inghitirea lui Fat-Frumos de catre pajura si regurgitarea lui intr-o forma si mai frumoasa , ca rasplata pentru salvarea puilor ei.Asupra acestui aspect se vehiculeaza tot felul de teorii interesante.Personal eu cred ca este vorba nu atat de un act de initiere, sau ca sa nu negam cu desavarsire actul, spun ca nu toate aceste "inghitiri " au ca explicatie "initierea" eroului.Cred ca atunci cand eroul este devorat de timp, adica moare, el este restituit sub o alta forma umanitatii, mult mai frumoasa si idealizata.Este ceea ce ii spuneau sirenele lui Ulise:
"Noi stim tot ce s-a intamplat pe campul de la Troya."
Restituirea eroului, este facuta sub forma cuvantului.Ori cuvantul este al lui Dumnezeu, si Pajura inghitindu-l pe erou, asimiland faptele acestuia, nu face decat sa il restituie umanitatii prin cuvintele frumoase pe care le spune despre el.
Mitologia Greaca reuseste sa inglobeze si sa subordoneze in ea si alte mitologii, ceea ce pune sub semnul intrebarii o serie de intamplari"mitice",care nu se produc aici, si introduc la un moment dat, alte versiuni, deosebite de cele autohtone.Am vazut spre exemplu cum este zugravita "Facerea" in mitologia Greaca si influenta pe care a avut-o asupra acesteia cultura egipteana.Ori la un moment dat, in "Iliada" lui Homer, vom descoperi o a doua "Facere" de data aceasta de factura Ebraica, atunci cand zeita Tetis, mama lui Achile se duce la zeul Hefaistos sa-i faca arme eroului.Acest subiect inedit merita dezvoltat, deoarece prin imaginea lui Hefaistos, este prezentat in fata noastra Dumnezeu, care este un Dumnezeu cu un handicap:
Este schiop.De altfel o spune chiar el:(pg.408, Iliada, George Murnu):
"Cand de rusine, cainoasa mea mama voia sa m-ascunda,
Eu fiind schiop".
Sau in pagina urmatoare a lui Murnu:
"Zise si de la ilau gafaind, uriasul se scoala,
Schiop el fiind; picioarele-si deapana slabe sub dansul
(...)
si imbraca
Haina , ia grosul toiag si sovalcaind dupa asta,
Iese pe usa."
Vom observa ca Hefaistos, la fel ca si Moise, are un handicap.( Moise nu putea sa vorbeasca, dar la fel ca si Hefaistos, poarta un toiag sacru care mai tarziu se va transforma in nuielusa zanelor sau a vrajitoarelor cu care acestea pot infaptui diferite miracole, asemenea lui Dumnezeu.)Si ceea ce nu ni se spune clar la nivelul basmelor, atat Hefaistos cat si Moise (respectiv Achile), sunt fierari si stiu sa prelucreze metalele.
Daca vom citi ce se intampla cu Achile in copilarie, vom observa ca modelul mitologic grec, repeta de fapt modelul ebraic al nasterii lui Moise.Si acum, cititorule urmareste ce arme ii faureste Hefaistos lui Achile:( Mai mentionez ca nu este o distinctie prea clara intre zeu si erou, acestia doi, parand sa fie la un moment dat o singura fiinta):(pg.411):
"La inceput, fauraste pamantul si cerul si marea,
Soarele-n veci calator si luna rotata si plina,
Stelele toate, ale cerului zodii si mandra-i cununa,
Closca cu puii, pe urma Hiadele si Orionul
Cel luminos, ba si Ursa, ce-i zice si Carul cel mare,
Care ochind Orionul pe loc in vazduh se roteste,
Singurul care nu scapata in apele lui Ocheanos.
Plasmuie doua cetati locuite de oameni..."
Fiind legate de scutul lui Achile, suntem inclinati sa credem ca toate aceste reprezentari sunt de fapt niste imagini hieroglife care apartin scutului eroului grec.Dar in clipa in care rupem imaginile puse sau construite de Hefaistos de scutul lui Achile, vom obtine prima pagina a genezei asa cum o cunoastem si noi din Biblie, respectiv din Vechiul Testament.
n "Cartea I-a a imparatilor, "(sau a treia a imparatilor, cum este mentionat imediat dedesubt, in Biblia veterotestamentara se vorbeste despre "Domnia lui Solomon."Personal, imi exprim o mare nedumerire.Nu pun la indoiala pe marele rege si meritele sale , dar simt din nou ca cei care ar fi trebuit sa scrie cronica vietii acestuia, nu au fost constanti de la un capat la celalalt, nu au acordat aceeasi atentie asupra tuturor evenimentelor care au alcatuit viata acestui monarh deosebit al istoriei .Am amintit de ciclul Solomonian, despre care vorbeste la nivelul legendei doamna Sabina Ispas in "Preminte Solomon/legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif, Editura Saeculum I.O. Bucuresti 2006." M-am referit la aparitia motivului Solomonian in balada si in basmele populare romanesti si universale, scapand totusi din vedere unele "amanunte" pentru ca nu eram pregatit inca sa le inteleg.Ceea ce m-a intrigat, se leaga de casatoria lui Solomon care este descrisa in Vechiul Testament astfel: (1 Imparati/1 Regi, 3;1):
"Casatoria lui Solomon.Visul lui.
Solomon s-a incuscrit cu Faraon, Imparatul Egiptului.A luat de nevasta pe fata lui Faraon, si a dus-o in cetatea lui David, pana si-a ispravit de zidit casa lui, casa Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului."
Haideti sa urmarim in Vechiul Testament, tot ce ni se mai spune despre fata lui Faraon, sotia lui David.
"Faraon, imparatul Egiptului, venise si cucerise Ghezerul, ii daduse foc si omorase pe Canaaniitii care locuiau in cetate.Apoi ii daduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon."
Si:
"Fata lui Faraon s-a suit din cetatea lui David la casa ei, pe care o zidise Solomon.Atunci a zidit el Milo."
Apar acum doua mentiuni interesante si pe jumatate explicabile.(11;1):
"Imparatul Solomon, a iubit multe femei straine, afara de fata lui Faraon(?!): Moabite Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite."
Este posibil sa fi existat o intamplare care sa determine aceasta incapacitate afectionala a regelui Solomon fata de sotia sa. Dar este la fel de valabila si existenta unei omisiuni care apare in cadrul traducerii textului ebraic .Ca textul sa aiba un inteles ar
fi trebuit ca textul sa fi fost scris astfel:
"Imparatul Solomon a iubit multe femei straine, "in" afara de fata lui Faraon..s.a.m.d.
Din momentul acesta fata lui Faraon dispare fara urma.Nici macar nu se pomeneste daca a murit inainte sau a participat la funeraliile sotului ei.
In Biblie am gasit scris numai atat:
"Apoi Solomon a adormit, cu parintii lui si a fost ingropat in cetatea tatalui sau David.In locul sau a domnit fiul sau Roboam."
Ceva mai colorata, este descrierea pe care o aflam in cartea doamnei Sabina Ispas, pg.185:
"Iara deaca au murit Solomon, l-au ingropat in mormantul tatane-sau ,lui David, carele era de Solomon facut, si intru acel mormant cand au ingropat Solomon pre David, au pus avutie multa.Apoi dupa moartea lui Solomon, cand (a fost) pradat Ierusalimul, iara un preot ce l-au fost chemand Ircan, au destupat acel mormant al lui David si al lui Solomon, si au luat trei mii de talanti de aur si iarasi l-au zidit si dupa aceea au mai destupat si Irod imparatul, ci bani n-au gasit, iara odoara scumpe au gasit si le-au luat si au vrut sa scurme si mai adancu ci n-au putut ca au izvorat para de foc.Si asa s-au savarsit marele si prea inteleptul Solomon, imparatul, cum spune la Sfanta Scriptura."
Dar nici la Sabina Ispas nu gasim raspunsuri cu privire la ce s-a intamplat cu sotia egipteanca a lui Solomon.Sursele de informare biblica sunt sarace in legatura cu acest amanunt care nu ar fi trebuit sa devina nesemnificativ.In schimb in cadrul aceleiasi carti a "Imparatilor", apare o prezenta neasteptata, tot feminina, al carei nume este "Regina din Saba, Saaba sau Sheba."In afara de aceasta prezenta care o pune in umbra pe sotia egipteanca a lui Solomon, mai intalnim un poem de dragoste adresat
de catre un tanar unei tinere persoane.Poemul este scris de catre regele Solomon.Aceste trei elemente trunchiate sau insulare care apar in cronologia vietii lui Solomon, sunt foarte importante, deoarece avem sentimentul-si aici exprim parerea mea strict personala, -ca ele se refera la sotia "neglijata" a regelui Solomon.Adica:
-Cantarea Cantarilor, scrisa de Solomon, este un poem de dragoste pe care regele iudeilor il dedica viitoarei lui sotii egiptene.Aceasta sotie este cunoscuta in cadrul poemului sub numele de "Sulamita".
Dupa diferite surse, regele Solomon, s-a nascut aproximativ(nu exista o precizare certa, )in anul 1000 i.H.El isi incepe domnia in anul 971 si conduce tara pana in anul 931 i.H. timp de 40 de ani.Aceasta ar insemna ca Solomon a devenit rege in jurul varstei de 29 de ani, potrivit surselor aratate.Cand a fost scrisa Cantarea Cantarilor?
Potrivit lui Nick Sava,""Cântarea Cântărilor", pe care unele Biblii o prezintă drept "Cântarea lui Solomon", este însă o lucrare mai veche, poate chiar din timpul regalităţii. Cercetătorii au recunoscut în ea o „cântare” populară, cel mai probabil una cultică, ce se interpreta în timpul celebrării zeităţilor agrare cananite."
Dintr-o alta sursa, aflam ca anul redactarii "Cantarii Cantarilor" ar fi anul 965 i.H., anul inceperii domniei lui Solomon in varianta lui Horia Matei.Istoricul Horia Matei, da drept cifre ale perioadei de domnie, anul 965, pana in 928 i.H.In mod normal, anul de incepere a domniei ar trebui sa coincida cu casatoria regelui Solomon, si in acelasi timp ar justifica din punct de vedere logic scrierea poemului.Inceperea anului de domnie ar putea explica in acelasi timp si carui faraon a apartinut printesa egipteana.Exista aici doua posibilitati:
-Printesa egipteanca sa fi fost fiica faraonului Siamun care a domnit in Egipt intre anii 986-967 i.H.Ori poemul apare scris in anul 965, atunci cand pe tron se afla celalalt faraon, Psusennes al II-lea( 967-943 i.H.)
Conditia de recunoastere a faraonului si al fiicei sale, se leaga de cucerirea Ghezerului de catre Faraon, care a daruit aceasta cetate lui Solomon ca zestre pentru fata lui.In acelasi timp, casatoria dintre Solomon si printesa egipteana, urmarea si un scop politic, si anume intarirea statului lui Solomon printr-un sistem de aliante, in care Egiptul, nu ocupa in nici un caz ultimul loc.Ori Solomon nu s-ar fi casatorit cu Sulamita in momentul cand puterea lui Siamun se epuizase.Era de asteptat ca o astfel de alianta sa faca Solomon cu un Faraon puternic care abia atunci isi manifesta puterea de conducere, si l-ar fi putut sprijini pe regele Solomon daca nu in reformele sale,cel putin, in momentele de razboi.
-au facut diferite studii interesante pe marginea "Cantarii Cantarilor", atat din perspectiva teologica cat si din alte perspective mai mult sau mai putin profane.Ceea ce mie personal mi s-a parut interesant, este ca insusi iubita lui Solomon, spune chiar de la inceputul poemului un lucru pe care exegeza il pune pe seama expunerii la soare a personajului feminin, considerand ca tanara s-a bronzat putin cam tare.Ori ea spune:
"(1;5-6)
Sunt neagra, dar sunt frumoasa, fiice ale Ierusalimului."
Si va continua imediat in versul urmator:
"Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa, caci m-a ars soarele."
In mod cu totul straniu, prin termenul: "fetze arse", sau: "fetze pe care le-a ars soarele", se inteleg etiopienii.Prin urmare, iubita lui Solomon face o marturisire care insa este interpretata de exegeza in toarte felurile anapoda cu putinta.Ea spune de fapt:"Sunt etiopianca, din aceasta cauza, fatza mea este arsa de soare."
Aceasta particularitate a iubitei lui Solomon, care este spusa fatis in Cantarea Cantarilor, ma determina sa cred ca iubita careia ii canta Solomon poemul era de fapt viitoarea sotie a regelui, printesa egipteanca, fiica probabila a faraonului Siamun, sau a faraonului Psussenes al II-lea.Iarasi pentru identificare trebuie sa spunem ca faraonul era de origine etiopiana sau sotia sa avea aceasta obarsie.
Mai putem adauga la cele afirmate mai sus ca faraonul respectiv era regele Egiptului si al Etiopiei.Dar bine inteles, ca tot ceea ce spunem aici trebuie confirmat de catre istorie, altminteri, nu raman decat niste speculatii seducatoare .Sa spunem acum cateva cuvinte despre Regina din Saba.Potrivit wikipediei, legat de aceasta regina dispunem de urmatoarele informatii:
"Potrivit Vechiului Testament, anonima regină din Saba vine in Israel auzind de marea înţelepciune a regelui Solomon aducând cadouri speciale: aur şi pietre preţioase (I regi 10:1-13 şi Cronici 9:1-12). Episodul deasemenea apare in Coran, unde nici aici nu este menţionat numele reginei; potrivit acestei versiuni, regina a rămas impresionată de înţelepciunea şi bogăţiile lui Solomon care s-a convetit la monoteism, cântând o laudă dumnezeului Yahve; regele atunci a i-a promis sa-i dea "orice lucru pe care-l doreşte". Regina a dăruit 4,5 tone de aur regelui din Israel.
Regina din Saba apare încă odată în Matei 12:42, cât şi în Luca 11:31, unde Isus afirmă că , în ziua judecăţii finale, ea şi locuitorii oraşului Ninive se vor ridica pentru a condamna pe evreii care au refuzat noua credinţă, deci "pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon" si aici este Unul mai mare decat Solomon."
"Tradiţia Bisericii ortodoxe copte spune că Solomon a avut un fiu cu regina din Saba, numit Menelik I, care a fost regele Etiopiei; şi tradiţia spune că au scos Arca Alianţei din Israel.
Alţii indică că Menelik a fost fiul arhitectului din templu Hiram."
"Makeda, regina din Saba, amintită în cărţile Regilor şi Cronici din Biblie şi deasemenea în Coran. În actualitate arheologia pretinde că pe actualul teritoriu din Etiopia şi Yemen s-a aflat acest mitic regat. Fără să fie numită în textul biblic, ea este numită Makeda în tradiţia etiopiană, iar în cea islamică este cunoscută ca Bilquis sau Balkis (totuşi nu în Coran). Alte nume asociate sunt Nikaule sau Nicaula."
"Existenţa reginei nu a fost clarificată, cert est faptul că legendele din scrierile sumeriene şi caldeiene amintesc o regină, iar la arabi a existat o regină care se chema Zabibê, regină de Aribi 744-727 î.Hr. Scrierea din biblie datează probabil din secolele VI şi VII î.Hr. Este posibil că regele Salmo (Solomon) a întreţinut relaţii cu o regină arabă care a fost supranumită Saba sau Sheba, bogăţile ţinutului fiind deja în acel timp cunoscute."
Articol copiat:
"Regina din Saba este un personaj biblic foarte slab conturat atat in textele crestine cat si in cele iudaice. Este de asemenea mentionata in Coran, insa sursele istorice ce contureaza cel mai bine aceasta personalitate sunt documentele de origine Etiopiana. Un astfel de document este Kebra Negast-ul, cartea regilor Etiopieni (despre care am scris aici).

Este vorba despre cea ce a fost una dintre amantele regelui Solomon, cu care, dupa cum spune legenda a avut si un copil (Menelik I). In traditia Etiopiana este cunoscuta sub numele de Makeda, in timp ce textele crestine si iudaice nu ii mentioneaza numele explicit, referindu-se la ea ca “regina din Saba”.

Ca regina a Sabei, regat antic infloritor in jurul anului 1000 I.Hr, situat pe teritoriul pe care in prezent se afla o parte din Etiopia si Yemen, Makeda a venit la curtea lui Solomon cu “foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe”(III Regi, 10, 2) pentru a se sfatui cu acesta. “N-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege”(idem, 3). Dupa intoarcerea Makedei in Saba, la conducerea regatului a urmat un sir neintrerupt de imparati descendenti direct din Solomon. Aceasta dinastie Solomonica a condus Imperiul Solomonic Etiopian pana in anul 1974. Traditia inca se pastreaza, insa membrii acetei dinastii nu mai ocupa posturi de conducere in guvernarea Etiopiei.
Odata cu aceasta dinastie, in inima africii a luat nastere o insula de monoteism printre cultele tribale ce dominau viata spirituala a africanilor. A avut loc o reforma religioasa, religia lui Avraam si intelepciunea lui Solomon a fost instaurata mai intai in Saba, iar pe urma treptat si in regatele vecine, care au ajuns sa formeze Imperiul Etiopian.
Insa in primul rand, pe langa aceste schimbari suferite de populatiile africane, intalnirea dintre Makeda si Solomon a fost o frumoasa poveste de dragoste, din care se poate desprinde o pilda valoroasa. Cand este vorba despre iubire, ambele persoane ofera celuilalt tot ceea ce acestia au mai bun. Solomon a daruit intelepciunea sa, in timp ce Makeda a daruit bogatiile sale. Din darurile oferite de catre regina a au fost facute obiecte pentru Templul din Ierusalim si chiar s-au folosit si ca materiale de constructie pentru a face “balustrade pentru templul Domnuliui”. Pe langa intelepciune “Solomon a dat reginei din Saba tot ce si-a dorit si a cerut”.
Cand este vorba despre iubire niciodata nu poti sa dai prea mult, deoarece a iubi inseamna a darui, iar acest lucru nu ar trebui uitat orice s-ar intampla. Chiar si la departare, urmele iubirii raman intacte. Chiar daca Solomon si Makeda nu si-au petrecut intreaga viata impreuna, roadele dragostei lor au putut fi vazute pana in zilele noastre. Unul dintre aceste roade a fost Imperiul Solomonic Etiopian. Celalalt a fost Templul Din Ierusalim. Aceste doua roade, simbolizand atat partea materiala, cat si cea spirituala, semnificand atat guvernarea politica, cat si guvernarea propriei vieti, pot fi regasite in orice relatie de dragoste. Iubirea este acel ceva ce aduce ridica materialul catre spiritual si aduce spiritualul in viata de zi cu zi.
1. Regina din Saba insa, auzind de slava lui Solomon cea in numele Domnului, a venit sa-i incerce intelepciunea cu cuvinte greu de inteles.
2. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe, a mers la Solomon si s-a sfatuit cu el pentru tot ce avea ea pe inima.
3. Si i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei si n-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege.
4. Vazand deci regina din Saba toata intelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el,
5. Bucatele de la masa lui, locuinta robilor lui, randuiala slugilor lui, imbracamintea lor, paharnicii lui si arderile de tot ale lui care le aducea in templul Domnului, nu a putut sa se mai stapaneasca
6. Si a zis regelui: "Adevarat este ce am auzit eu in tara mea de lucrurile tale si de intelepciunea ta;
7. Insa eu nu credeam vorbele, pana n-am venit si n-am vazut cu ochii mei si iata, nici pe jumatate nu mi se spusese; tu ai intelepciune si bogatie mult mai mare decat am auzit eu.
8. Ferice de oamenii tai si de aceste slugi ale tale, care totdeauna iti stau inainte si asculta intelepciunea ta!
9. Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea vesnica a Lui catre Israel, te-a pus rege sa faci judecata si dreptate".
10. Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si o multime de aromate si de pietre scumpe; niciodata insa nu i s-a adus atat de multe aromate, cate a daruit regina din Saba regelui Solomon.
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

Mesajde vanghelis007 » 31-Dec-2009, 16:06

Urmeaza acum un articol pe care l-am copiat in intregime si care nu imi apartine, deci nu imi asum absolut nici un drept asupra continutului sau.Mi-a placut, pentru ca mi-a oferit o serie de informatii foarte interesante despre Regine din Saaba.Condider ca merita sa fie citit, pentru a intelege unele afirmatii pe care fie ca le-am facut, fie ca le voi face.
"Articol copiat:
"Exotică şi misterioasă, regina din Saba este cunoscută îndeosebi din relatarea biblică a întâlnirii cu regele Solomon. Este, de asemenea, sărbătorită în lumea islamică drept o regină puternică, sub numele Balkis sau Bilquis, iar în tradiţia etiopiana apare ca Makeda. În analele istoriei antice, probabil că doar Cleopatra a dobândit mai multă faimă ca regină puternică, deşi atât de puţine lucruri se cunosc despre enigmatica regină din Saba, încât arheologii şi istoricii nu sunt nici măcar siguri că ea a existat cu adevărat. Totuşi, descoperiri arheologice recente încep să arunce niţică lumină asupra identităţii uneia dintre cele mai uluitoare figuri din istorie.

Regina din Saba, menţionată în Biblie

Regina din Saba este menţionată în Biblie, în Cartea Regilor, drept „Regina Răsăritului”. Nu sunt oferite alte elemente cu privire la originea acesteia. Textul descrie felul în care regina, aflând despre renumitul Solomon, călătoreşte în fruntea unei caravane cu mirodenii, aur şi pietre preţioase, pentru a-l vizita pe marele rege al Ierusalimului. Potrivit Bibliei, intenţia ei este de a testa renumita înţelepciune a lui Solomon prin întrebări dificile. După ce se întâlneşte cu măreţul rege, ea rămâne uimită de înţelepciunea acestuia şi de grandoarea curţii sale regale, astfel că îi face daruri scumpe. Solomon, în schimb, îi oferă imense comori şi „tot ceea ce îşi doreşte” înainte de a se întoarce în regatul ei. Cam aceasta ar fi, în mare, povestea lui Solomon şi a reginei din Saba.

Coranul are o altă versiune despre regină

Deşi este ultima oară când auzim despre marea regină în Biblie, în vremurile post-biblice au fost create legende evreieşti şi musulmane având la bază relatarea lui Solomon şi a reginei din Saba, adăugându-se elemente noi şi adesea fantastice. Potrivit istoricului evreu Josephus Flavius, care a scris în primul secol d.Hr., aceasta a fost regina Egiptului şi a Etiopiei. Folclorul arab şi Coranul oferă relatări mai degrabă imaginare despre regina din Saba. Potrivit Coranului, Solomon primea ştiri de la o pupăză despre un ţinut bogat condus de o regină ai cărei slujitori venerau soarele. Solomon îi trimite o scrisoare reginei prin intermediul păsării, cerându-i să vină şi să-i aducă omagiu, ameninţând că îi va distruge regatul dacă va refuza. Saba este de acord să îl viziteze şi este convertită de Solomon la adorarea unicului Dumnezeu adevărat.

Unde s-a situat regatul reginei din Saba?

Întrebarea dacă există vreo urmă de adevăr istoric în asemenea legende a uluit cercetătorii vreme de sute de ani. Principala problemă este că se cunosc prea puţine despre regina din Saba. În afara Bibliei, pare să nu existe nicio altă dovadă a existenţei sale, iar scrierile istorice nu fac nicio menţiune cu privire la faimoasa regină. Totuşi, ea a devenit o imagine marcantă în multe culturi, astfel că este greu să-ţi imaginezi că povestea ei este pură fantezie. Arheologii moderni au afirmat că, dacă regina din Saba a existat ca figură istorică, atunci teritoriul străvechi Saba, pe care l-a guvernat, trebuie să fi fost situat fie între regatul Axum din Abisinia (Etiopia de astăzi), fie pe teritoriul Saba (în Yemen). Poate că amândouă, de vreme ce există doar o strâmtoare de 24 km a Mării Roşii între ele. La baza acestei presupuneri stă faptul că, atunci când l-a vizitat pe Solomon, printre daruri i-a dus şi tămâie, care se găseşte doar în aceste două zone şi în Oman, aflat în vecinătate.

În general, se crede că a domnit în jurul anului 950 î.Hr. Dar mai există vreo dovadă că Saba şi Axum ar fi fost bogatele regate conduse de o regină exotică aşa cum e descrisă în Biblie? Există dovada unei pieţe de parfumuri şi tămâie în Orientul Apropiat şi în Egipt, cel puţin din anul 3000 î.Hr. Regatul Saba era o naţiune de comercianţi prosperi, care deţineau controlul asupra rutelor caravanelor care transportau tămâie şi ierburi aromate prin deşert pentru templele mediteraneene şi nu numai. Capitala Sabei era Ma’rib, oraş construit la marginea sudică a Deşertului Arabiei, în delta secată Wadi Adana. În această zonă aridă, sabeenii aveau nevoie de resurse de apă. în consecinţă, începând cu anii 600-750 î.Hr., au construit un baraj pentru a colecta apa de ploaie a musonului care venea periodic în munţii apropiaţi. Au irigat pământul din jurul oraşului şi, astfel, au putut să-l cultive.

Sheba1Pe regina din Saba o chema Bilkis?

În 2002, un regizor de film, fotograf şi arheolog amator din Los Angeles, Nicholas Clapp, a publicat Sheba: Through the Desert in Search of the Legendary Queen. Clapp a sugerat că regina din Saba a fost renumita regină yemenită Bilkis, care guverna regatul Saba, poate cel mai influent şi prosper dintre cele cinci state antice din sudul Arabiei. De asemenea, Clapp a sugerat că Saba, spre deosebire de descrierea biblică, a fost o regină mult mai puternică decât Solomon, pe care îl consideră mai degrabă o căpetenie locală decât un rege măreţ. Potrivit lui Clapp, motivul călătoriei lui Bilkis la Ierusalim, împreună cu suita, a fost să ia parte la o importantă discuţie legată de comerţ. Aceste discuţii s-au centrat în principal pe negocierea unei rute prin ţinuturile controlate de Solomon, pentru a facilita comerţul de mirodenii şi tămâie la mare distanţă. De fapt, ambasada Sabei la Israel (aşa cum este descrisă în Biblie) ar putea fi o amintire distorsionată a uneia dintre cele mai mari misiuni comerciale din lume.

Uriaşul templu ovoid şi regina din Saba

Bilqis este, de asemenea, numele dat unui templu recent descoperit, aflat la aproximativ 15 km de ruinele capitalei Ma’rib. Mahram Bilqis sau Templul Zeului Lunii a fost, potrivit directorului de proiect, arheolog de la Universitatea din Calgary, prof. dr. Bill Glanzman, un loc sacru pentru pelerinii din întreaga Arabie, între 1200 î.Hr. şi 550 d.Hr. Acest uriaş templu ovoid are circumferinţa de 450 m, deşi o mare parte a sitului străvechi zace acum îngropată sub nisipul spulberat de vânt. Descoperirile din sit includ statui din bronz şi alabastru, precum şi o mulţime de oase de animale, indicând faptul că sanctuarul a fost folosit pentru sacrificarea animalelor.

Totuşi, în vechile texte nu se aminteşte de o regină a regatului Saba

De fapt, există dovezi scrise în textele asiriene din secolele al VIII-lea şi al VII-lea î.Hr. că regii Itamru şi Karib-ilu au fost conducătorii regatului Saba. Aceşti regi au fost menţionaţi în legătură cu unele tributuri şi daruri primite din Saba, printre care tămâie şi pietre preţioase, care amintesc de darurile făcute de regina din Saba regelui Solomon. Totuşi, se fac referiri la regi, şi nu la regine. Nu există nicio menţiune clară la regina din Saba în aceste texte. De asemenea, nu există nicio menţiune despre vreo regină din Saba în majoritatea inscripţiilor sabiene care au supravieţuit, inclusiv cele descoperite la templul Mahram Bilqis.

Unii cred că episodul din Biblie a fost imaginar

O altă problemă pe care o pune originea saveană a unei regine biblice din secolul al X-lea este că regatul din Saba nu pare să fi fost pe deplin dezvoltat la acea vreme. În timp ce Solomon a fost, fără îndoială, un conducător istoric influent, despre regina din Saba auzim doar în legătură cu acesta. În consecinţă, relatarea biblică este văzută de unii cercetători drept un episod care nu a avut loc în istorie, scris cu sute de ani după domnia lui Solomon, pentru a sublinia gloria şi înţelepciunea legendară a acestuia.

Solomon şi regina din Saba s-ar fi căsătorit?

Printre creştinii din Etiopia aşezaţi de-a lungul unui ţărm îngust al Mării Roşii dinspre Saba, circulă o legendă (inclusă în istoria epică a regilor, Kebra Negast) conform căreia aceştia ar fi descendenţii lui Menelik I, fiul Sabei şi al lui Solomon, care se află la originea dinastiei regale etiopiene. Potrivit legendei, Menelik a călătorit până la Ierusalim ca să-l vadă pe Solomon, tatăl său, care îmbătrânise. Acesta l-a implorat să rămână şi să devină rege după moartea sa. Dar Menelik a refuzat oferta şi s-a întors acasă noaptea, în secret, luând cu sine cea mai preţioasă relicvă a regatului, Chivotul Legământului. Din câte se pare, Menelik a dus chivotul înapoi în Axum, în nordul Etiopiei, unde a rămas până astăzi, într-o încăpere din curtea Bisericii Stăpânei Noastre Maria din Zion.

Sheba3O legendă care spune că regina din Saba ar fi domnit 40 de ani

În Kebra Negast, Makeda (cum este cunoscută regina din Saba) s-a născut în 1020 î.Hr. în Ophir, un port menţionat în Biblie şi considerat a fi situat undeva prin Yemen. Makeda a fost educată în Etiopia şi, când tatăl ei a murit, în 1005 î.Hr., ea a devenit regină la vârsta de 15 ani, guvernând vreme de 40 de ani, deşi alte relatări susţin că a guvernat
doar şase ani.

Posibilul mormânt al reginei din Saba se află în Nigeria?

În mai 1999, o echipă de arheologi nigerieni şi britanici a descoperit o serie de metereze masive în pădurile din Nigeria, pe care le consideră a fi dovezi ale centrului unuia dintre cele mai renumite regate din Africa şi posibilul mormânt al reginei din Saba. Monumentul de la Eredo este cel mai mare din Africa şi constă într-un şanţ împrejmuitor şi metereze înalte de 15 m, care se întind pe nu mai puţin de 160 km. Oamenii locului spun că Bilikisu Sungbo, un alt nume al reginei din Saba, ar fi săpat vastele graniţe ale regatului Eredo şi că pelerinii vin anual la ceea ce se crede a fi mormântul acesteia. Deşi zona are o istorie îndelungată de comerţ cu aur şi fildeş, care ar face legătura cu activităţile comerciale ale Sabei, nu există nicio dovadă arheologică directă sau textuală care să lege Saba de Axum. În ciuda legendelor locale, monumentul pare să fi fost ridicat la cel puţin 1.000 de ani după presupusa domnie a reginei în secolul al X-lea î.Hr."
Hai sa fugim prin camerele vaste
Imagine
vanghelis007
Avatar utilizator
Contactaţi Administratorul
 
Mesaje: 3064
Membru din: 15-Sep-2007, 12:17
Localitate: Ploiesti
Puncte de reputaţie: 0

AnteriorUrmătorul
Forum Statistici

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: CommonCrawl [Bot] şi 8 vizitatori

Opţiuni

Înapoi la Bloguri